CtEDO 30.05.2013 Auto

CASE OF ZEYNALOV v. AZERBAIJAN

RESPONDENT
AZE
HOTĂRÂRE
30.05.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Article 6 - Right to a fair trial (Article 6 - Criminal proceedings;Article 6-1 - Tribunal established by law)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF ZEYNALOV v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Reclamantul s-a născut în 1935 și locuiește în Siyazan. El este un fermier. În urma unei dispute asupra drepturilor de proprietate a unei parcele de teren între reclamant și municipalitatea Sadan din districtul cunoscut anterior sub numele de Davachi („comunitatea”), au fost instituite proceduri penale împotriva reclamantului. La 29 decembrie 2004, Curtea de district Davachi a condamnat reclamantul în temeiul articolului 188 din Codul penal (violarea dreptului unui proprietar legitim la o parcelă de terenuri, prin intermediul unei ocupații neautorizate, al unei modificări sau al unei culturi ale acestora) și l-a condamnat la o amendă în valoare de o sută de unități financiare convenționale (550.000 de manaturi vechi azerbaiene, echivalent cu 110 de manaturi noi azerbaiene (AZN), care, în conformitate cu ratele oficiale de schimb publicate de Banca Centrală a Republicii Azerbaidjan, a fost de aproximativ 84 euro (EUR) în momentul respectiv. Curtea a constatat că reclamantul a ocupat și cultivat ilegal o parcelă de teren de 0,8 hectare deținute de municipiu. Curtea a bazat constatările sale pe declarațiile martorilor și informațiile furnizate de Comitetul de Stat al Terenului și Cartografiei („SCLC”). La o dată neespecificată, reclamantul a apelat împotriva hotărârii din 29 decembrie 2004, susținând că parcela terenurilor în cauză făcea parte dintr-o parcelă mai mare de terenuri de 50 de hectare care aparțin activității sale de agricultură în familie. La 18 martie 2005, Curtea de Apel a menținut hotărârea instanței de primă instanță. Pe 9 august 2005, Curtea Supremă, compusă dintr-un comitet de trei judecători, inclusiv judecătorul N.H., a anulat hotărârea Curții de Apel din 18 martie 2005 și a trimis cazul pentru o nouă examinare a Curții de Apel. Curtea Supremă a remarcat, în special, că condamnarea se bazează pe dovezi insuficiente. 10. Având în vedere concluziile Curții Supreme, Curtea de Apel a trimis o nouă cerere SCLC și municipalitatea solicitând informații detaliate cu privire la locația exactă, măsurarea și proprietatea parcelei de teren. Municipalitatea a susținut că, în conformitate cu dosarele oficiale, parcela în cauză a aparține municipalității și nu reclamantului. SCLC a efectuat o inspecție la fața locului a parcelei de teren și a prezentat instanței că parcela în cauză făcea parte din proprietatea Comunității. La 12 iulie 2006, Curtea de Apel a pronunțat o nouă hotărâre care a susținut hotărârea Curții de District Davachi din 29 noiembrie 2004 care a condamnat reclamantul. Curtea a susținut că parcela contestată de terenuri pe care reclamantul cultivat a aparține municipalității și că legea relevantă a fost aplicată corect. 11. La 10 octombrie 2006, Curtea Supremă, compusă dintr-un comitet de trei judecători, inclusiv judecătorul N.H., a examinat recursul reclamantului. Prin urmare, Curtea Supremă a respins recursul reclamantului și a susținut hotărârea Curții de Apel din 12 iulie 2006 12. Dispozițiile relevante ale Codului de Procedură Penală din 2000 („CCrP”) privind disqualificarea judecătorilor prevăzute după cum urmează: art. 109. Obiecția la un judecător „109.1 O obiecție la un judecător (sau formare judiciară) trebuie să declare motive ... O opoziție către un judecător poate fi considerată justificată și acordată necondiționat dacă există cel puțin unul dintre motivele următoare care exclud participarea unei persoane la o procedură penală în calitate de judecător: ... 109.1.6. în cazul în care judecătorul a participat ca judecător la examinarea aceleiași cazuri penale sau a unei alte chestiuni de urmărire penală într-o instanță de primă instanță sau de recurs sau în fața Curții Supreme, sau pe baza faptelor nou descoperite (examinarea judecătorului în faza preliminară a procesului prin supraveghere judiciară, sau audierea inițială a cazului, nu se exclude să examineze ulterior cazul în calitate de membru al instanței de primă instanță sau de recurs sau a Curții Supreme); ... 109.2. În oricare dintre cazurile vizate de art. 109.1 din prezentul cod, judecătorul se disqualifică în sine.” 13. Următoarele sunt dispozițiile relevante ale CCRP privind revizuirea deciziilor relevante pronunțate în cadrul procedurii interne și redeschiderea procedurii interne în urma unei concluzii de către Curte a unei încălcări a convenției: art. 455. Motivele revizuirii deciziilor judiciare în legătură cu încălcarea drepturilor și libertăților “455.0.0. Următoarele motive sunt revizuirea deciziilor judiciare în legătură cu încălcarea drepturilor și libertăților: ... 455.0.2. constatarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la o încălcare a dispozițiilor Convenției pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cadrul procedurii penale, a procedurilor preliminare simplificate sau a procedurilor care implică o plângere în cadrul procedurii de urmărire publică, condusă de instanțe ale Republicii Azerbaidjan; ...” art. 456. Procedura de revizuire a deciziilor judiciare în legătură cu încălcarea drepturilor și libertăților „456.1. Plenum al Curții Supreme a Republicii Azerbaidjanului este conferită competenței de a revizui deciziile judiciare în legătură cu încălcarea drepturilor și libertăților. 456.2. În cazul în care există motive în temeiul articolelor 455.0.1 și 455.0.2. din prezentul cod, Plenum al Curții Supreme examinează doar cazurile privind punctele de drept, în legătură cu executarea hotărârilor Curții Constituționale a Republicii Azerbaidjan și a Curții Europene a Drepturilor Omului. După o hotărâre a Curții Constituționale sau a Curții Europene a Drepturilor Omului este primită de Curtea Supremă, Președintele Curții Supreme atribuie cazul unuia dintre judecătorii [Curtea Supremă] pentru pregătirea și prezentarea cazului la Plenum [Curtea Supremă]. Cazul este reexaminat la o audiere a Plenumului Curții Supreme în termen de trei luni de la hotărârea Curții Constituționale sau a Curții Europene a Drepturilor Omului este primit de Curtea Supremă. ...” art. 459. Decizia luată după revizuirea în legătură cu concluziile Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la o încălcare a dispozițiilor Convenției pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cadrul procedurilor penale conduse de instanțe ale Republicii Azerbaidjan „459.0. După efectuarea unei revizuiri în cazurile prevăzute la art. 455.0.2. din prezentul cod, Plenum al Curții Supreme are competența de a elibera una dintre următoarele decizii: 459.0.1. deciziile judecătorești ale instanțelor de prima instanță, de apel și de casă, precum și deciziile judiciare pronunțate în cadrul procedurii de casă suplimentară ... și de trimitere a cazului penal, a documentelor de caz ale procedurilor preliminare simplificate sau a documentelor de caz ale procedurilor care implică o plângere în cadrul procedurii de urmărire publică privată, pentru reexaminarea de către instanța relevantă de primă instanță sau de apel; 459.0.2. modificarea unei hotărâri a instanței de cassare și/sau a unei cassări suplimentare în situațiile prevăzute la articolele 421.1.2 și 421.1.3 din prezentul cod; 459.0.3 în anularea unei hotărâri a instanței de cassare și/sau a unei cassări suplimentare și a unei noi hotărâri.” 14. 3 din 24 noiembrie 2005 privind practica instanțelor privind punerea în aplicare a normelor referitoare la obiecții către un judecător sau banca, plenumul Curții Supreme a susținut că, atunci când există motive juridice relevante de dezqualificare, un judecător trebuie să se retragă de la examinarea cazului propriu-zis, chiar dacă părțile la procedura nu au formulat nicio opoziție. Această cerință de retragere este definită de Plenum ca „datorie juridică” a judecătorului (punctul 3.2). Un judecător care a auzit deja un caz penal într-o instanță de primă instanță, de recurs sau de casă, nu poate participa la reexaminarea aceluiași caz penal (punctul 13).

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă