CASE OF ZEYNALOV v. AZERBAIJAN

RESPONDENT

AZE

HOTĂRÂRE

30.05.2013

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Article 6 - Right to a fair trial (Article 6 - Criminal proceedings;Article 6-1 - Tribunal established by law)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF ZEYNALOV v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2013)

HUDOC · oficial

Reclamantul s-a născut în 1935 și locuiește în Siyazan. El este un fermier. În urma unei dispute asupra drepturilor de proprietate a unei parcele de teren între reclamant și municipalitatea Sadan din districtul cunoscut anterior sub numele de Davachi („comunitatea”), au fost instituite proceduri penale împotriva reclamantului. La 29 decembrie 2004, Curtea de district Davachi a condamnat reclamantul în temeiul articolului 188 din Codul penal (violarea dreptului unui proprietar legitim la o parcelă de terenuri, prin intermediul unei ocupații neautorizate, al unei modificări sau al unei culturi ale acestora) și l-a condamnat la o amendă în valoare de o sută de unități financiare convenționale (550.000 de manaturi vechi azerbaiene, echivalent cu 110 de manaturi noi azerbaiene (AZN), care, în conformitate cu ratele oficiale de schimb publicate de Banca Centrală a Republicii Azerbaidjan, a fost de aproximativ 84 euro (EUR) în momentul respectiv. Curtea a constatat că reclamantul a ocupat și cultivat ilegal o parcelă de teren de 0,8 hectare deținute de municipiu. Curtea a bazat constatările sale pe declarațiile martorilor și informațiile furnizate de Comitetul de Stat al Terenului și Cartografiei („SCLC”). La o dată neespecificată, reclamantul a apelat împotriva hotărârii din 29 decembrie 2004, susținând că parcela terenurilor în cauză făcea parte dintr-o parcelă mai mare de terenuri de 50 de hectare care aparțin activității sale de agricultură în familie. La 18 martie 2005, Curtea de Apel a menținut hotărârea instanței de primă instanță. Pe 9 august 2005, Curtea Supremă, compusă dintr-un comitet de trei judecători, inclusiv judecătorul N.H., a anulat hotărârea Curții de Apel din 18 martie 2005 și a trimis cazul pentru o nouă examinare a Curții de Apel. Curtea Supremă a remarcat, în special, că condamnarea se bazează pe dovezi insuficiente. 10. Având în vedere concluziile Curții Supreme, Curtea de Apel a trimis o nouă cerere SCLC și municipalitatea solicitând informații detaliate cu privire la locația exactă, măsurarea și proprietatea parcelei de teren. Municipalitatea a susținut că, în conformitate cu dosarele oficiale, parcela în cauză a aparține municipalității și nu reclamantului. SCLC a efectuat o inspecție la fața locului a parcelei de teren și a prezentat instanței că parcela în cauză făcea parte din proprietatea Comunității. La 12 iulie 2006, Curtea de Apel a pronunțat o nouă hotărâre care a susținut hotărârea Curții de District Davachi din 29 noiembrie 2004 care a condamnat reclamantul. Curtea a susținut că parcela contestată de terenuri pe care reclamantul cultivat a aparține municipalității și că legea relevantă a fost aplicată corect. 11. La 10 octombrie 2006, Curtea Supremă, compusă dintr-un comitet de trei judecători, inclusiv judecătorul N.H., a examinat recursul reclamantului. Prin urmare, Curtea Supremă a respins recursul reclamantului și a susținut hotărârea Curții de Apel din 12 iulie 2006 12. Dispozițiile relevante ale Codului de Procedură Penală din 2000 („CCrP”) privind disqualificarea judecătorilor prevăzute după cum urmează: art. 109. Obiecția la un judecător „109.1 O obiecție la un judecător (sau formare judiciară) trebuie să declare motive ... O opoziție către un judecător poate fi considerată justificată și acordată necondiționat dacă există cel puțin unul dintre motivele următoare care exclud participarea unei persoane la o procedură penală în calitate de judecător: ... 109.1.6. în cazul în care judecătorul a participat ca judecător la examinarea aceleiași cazuri penale sau a unei alte chestiuni de urmărire penală într-o instanță de primă instanță sau de recurs sau în fața Curții Supreme, sau pe baza faptelor nou descoperite (examinarea judecătorului în faza preliminară a procesului prin supraveghere judiciară, sau audierea inițială a cazului, nu se exclude să examineze ulterior cazul în calitate de membru al instanței de primă instanță sau de recurs sau a Curții Supreme); ... 109.2. În oricare dintre cazurile vizate de art. 109.1 din prezentul cod, judecătorul se disqualifică în sine.” 13. Următoarele sunt dispozițiile relevante ale CCRP privind revizuirea deciziilor relevante pronunțate în cadrul procedurii interne și redeschiderea procedurii interne în urma unei concluzii de către Curte a unei încălcări a convenției: art. 455. Motivele revizuirii deciziilor judiciare în legătură cu încălcarea drepturilor și libertăților “455.0.0. Următoarele motive sunt revizuirea deciziilor judiciare în legătură cu încălcarea drepturilor și libertăților: ... 455.0.2. constatarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la o încălcare a dispozițiilor Convenției pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cadrul procedurii penale, a procedurilor preliminare simplificate sau a procedurilor care implică o plângere în cadrul procedurii de urmărire publică, condusă de instanțe ale Republicii Azerbaidjan; ...” art. 456. Procedura de revizuire a deciziilor judiciare în legătură cu încălcarea drepturilor și libertăților „456.1. Plenum al Curții Supreme a Republicii Azerbaidjanului este conferită competenței de a revizui deciziile judiciare în legătură cu încălcarea drepturilor și libertăților. 456.2. În cazul în care există motive în temeiul articolelor 455.0.1 și 455.0.2. din prezentul cod, Plenum al Curții Supreme examinează doar cazurile privind punctele de drept, în legătură cu executarea hotărârilor Curții Constituționale a Republicii Azerbaidjan și a Curții Europene a Drepturilor Omului. După o hotărâre a Curții Constituționale sau a Curții Europene a Drepturilor Omului este primită de Curtea Supremă, Președintele Curții Supreme atribuie cazul unuia dintre judecătorii [Curtea Supremă] pentru pregătirea și prezentarea cazului la Plenum [Curtea Supremă]. Cazul este reexaminat la o audiere a Plenumului Curții Supreme în termen de trei luni de la hotărârea Curții Constituționale sau a Curții Europene a Drepturilor Omului este primit de Curtea Supremă. ...” art. 459. Decizia luată după revizuirea în legătură cu concluziile Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la o încălcare a dispozițiilor Convenției pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cadrul procedurilor penale conduse de instanțe ale Republicii Azerbaidjan „459.0. După efectuarea unei revizuiri în cazurile prevăzute la art. 455.0.2. din prezentul cod, Plenum al Curții Supreme are competența de a elibera una dintre următoarele decizii: 459.0.1. deciziile judecătorești ale instanțelor de prima instanță, de apel și de casă, precum și deciziile judiciare pronunțate în cadrul procedurii de casă suplimentară ... și de trimitere a cazului penal, a documentelor de caz ale procedurilor preliminare simplificate sau a documentelor de caz ale procedurilor care implică o plângere în cadrul procedurii de urmărire publică privată, pentru reexaminarea de către instanța relevantă de primă instanță sau de apel; 459.0.2. modificarea unei hotărâri a instanței de cassare și/sau a unei cassări suplimentare în situațiile prevăzute la articolele 421.1.2 și 421.1.3 din prezentul cod; 459.0.3 în anularea unei hotărâri a instanței de cassare și/sau a unei cassări suplimentare și a unei noi hotărâri.” 14. 3 din 24 noiembrie 2005 privind practica instanțelor privind punerea în aplicare a normelor referitoare la obiecții către un judecător sau banca, plenumul Curții Supreme a susținut că, atunci când există motive juridice relevante de dezqualificare, un judecător trebuie să se retragă de la examinarea cazului propriu-zis, chiar dacă părțile la procedura nu au formulat nicio opoziție. Această cerință de retragere este definită de Plenum ca „datorie juridică” a judecătorului (punctul 3.2). Un judecător care a auzit deja un caz penal într-o instanță de primă instanță, de recurs sau de casă, nu poate participa la reexaminarea aceluiași caz penal (punctul 13).

The applicant was born in 1935 and lives in Siyazan. He is a farmer. 6. Following a dispute over ownership rights to a plot of land between the applicant and the Sadan Municipality in the district formerly known as Davachi (“the Municipality”), criminal proceedings were instituted against the applicant. 7. On 29 December 2004 the Davachi District Court convicted the applicant under Article 188 of the Criminal Code (violation of a lawful owner’s right to a plot of land, by means of unauthorised occupation, alteration or cultivation thereof) and sentenced him to a fine in the amount of one hundred conventional financial units (550,000 old Azerbaijani manats, equivalent to 110 new Azerbaijani manats (AZN), which according to the official exchange rates published by the Central Bank of the Republic of Azerbaijan amounted to approximately 84 euros (EUR) at the relevant time). The court found that the applicant had unlawfully occupied and cultivated a plot of land of 0.8 hectares owned by the Municipality. The Court based its findings on witness statements and information provided by the State Committee of Land and Cartography (“the SCLC”). 8. On an unspecified date, the applicant appealed against the judgment of 29 December 2004, arguing that the plot of land in question was part of a larger parcel of land measuring 50 hectares belonging to his family farming business. On 18 March 2005 the Court of Appeal upheld the first-instance court’s judgment. 9. The applicant lodged an appeal on points of law, alleging that the lower courts had erred in their assessment of the facts. On 9 August 2005 the Supreme Court, composed of a panel of three judges including judge N.H., quashed the judgment of the Court of Appeal of 18 March 2005 and remitted the case for a new examination to the Court of Appeal. The Supreme Court noted, in particular, that the conviction was based on insufficient evidence. 10. Taking into consideration the findings of the Supreme Court, the Court of Appeal sent a new request to the SCLC and the Municipality requesting detailed information about the exact location, measurements and ownership of the plot of land. The Municipality submitted that, according to the official records, the plot in question belonged to the Municipality and not the applicant. The SCLC conducted an on-site inspection of the plot of land and submitted to the court that the plot in question was part of the Municipality’s estate. On 12 July 2006 the Court of Appeal delivered a new judgment upholding the Davachi District Court’s judgment of 29 November 2004 convicting the applicant. The court held that the disputed plot of land which the applicant cultivated belonged to the Municipality and that the relevant law had been applied correctly. 11. The applicant appealed. On 10 October 2006 the Supreme Court, composed of a panel of three judges including judge N.H., examined the applicant’s appeal. It found that the Court of Appeal had examined all the relevant and available evidence and had committed no breaches of substantive or procedural law. Accordingly, the Supreme Court dismissed the applicant’s appeal and upheld the Court of Appeal’s judgment of 12 July 2006. 12. The relevant provisions of the Code of Criminal Procedure of 2000 (“the CCrP”) concerning the disqualification of judges provided as follows: Article 109. Objection to a judge “109.1. An objection to a judge (or judicial formation) must state reasons ... An objection to a judge may be considered justified and be granted unconditionally if there exists at least one of the following grounds precluding a person’s participation in a criminal proceedings as a judge: ... 109.1.6. if the judge had participated as a judge in the examination of the same criminal case or another prosecution matter in a court of first instance or appeal or before the Supreme Court, or on the basis of newly discovered facts (the judge’s examination of the file at the pre-trial stage by way of judicial supervision, or the initial hearing of the case, shall not preclude his subsequently examining the case as a member of the court of first instance or appeal or the Supreme Court); ... 109.2. In any of the cases covered by Article 109.1 of this Code, the judge shall disqualify himself or herself.” 13. The following are the relevant provisions of the CCrP concerning the review of the relevant decisions delivered in domestic proceedings and reopening of the domestic proceedings following a finding by the Court of a violation of the Convention: Article 455. Grounds for review of judicial decisions in connection with the violation of rights and freedoms “455.0. The following are grounds for review of judicial decisions in connection with the violation of rights and freedoms: ... 455.0.2. finding by the European Court of Human Rights of a violation of the provisions of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms in the criminal proceedings, simplified pre-trial proceedings or proceedings involving a complaint under the private prosecution procedure, conducted by courts of the Republic of Azerbaijan; ...” Article 456. Procedure for review of judicial decisions in connection with the violation of rights and freedoms “456.1. The Plenum of the Supreme Court of the Republic of Azerbaijan is vested with the competence to review judicial decisions in connection with the violation of rights and freedoms. 456.2. Where grounds exist under Articles 455.0.1 and 455.0.2 of this Code, the Plenum of the Supreme Court examines the cases only on points of law, in connection with the execution of judgments of the Constitutional Court of the Republic of Azerbaijan and the European Court of Human Rights. After a judgment of the Constitutional Court or the European Court of Human Rights is received by the Supreme Court, the President of the Supreme Court assigns the case to one of the [Supreme Court] judges for preparation and presentation of the case at the Plenum [of the Supreme Court]. The case shall be reviewed at a hearing of the Plenum of the Supreme Court no later than three months after the judgment of the Constitutional Court or the European Court of Human Rights is received by the Supreme Court. ...” Article 459. Decision taken after review in connection with the finding by the European Court of Human Rights of a violation of the provisions of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms in the criminal proceedings conducted by courts of the Republic of Azerbaijan “459.0. Having conducted a review in cases stipulated by Article 455.0.2 of this Code, the Plenum of the Supreme Court has competence to deliver one of the following decisions: 459.0.1. to quash, fully or partially, judicial decisions of the first-instance, appellate and cassation courts, as well as judicial decisions delivered under the procedure of additional cassation ..., and to remit the criminal case, the case materials of simplified pre-trial proceedings, or the case materials of proceedings involving a complaint under the private prosecution procedure, for re-examination by the relevant firstinstance or appellate court; 459.0.2. to amend a decision of the court of cassation and/or additional cassation in situations stipulated in Articles 421.1.2 and 421.1.3 of this Code; 459.0.3. to quash a decision of the court of cassation and/or additional cassation and to deliver a new decision.” 14. In its decision no. 3 of 24 November 2005 concerning the courts’ practice on implementation of the rules concerning objections to a judge or the bench, the Plenum of the Supreme Court held that when relevant legal grounds for disqualification exist, a judge must withdraw from the examination of the case of his or her own accord, even when the parties to the proceedings have not raised an objection. This requirement to withdraw is defined by the Plenum as the judge’s “legal duty” (paragraph 3.2). A judge who has already heard a criminal case in a court of first instance, appeal or cassation, cannot take part in the re-examination of the same criminal case (paragraph 13).

§ Cauze similare