GASIMOV AND SULEYMANOV v. AZERBAIJAN

DIRECȚIE DECIZIE NR. 17894/13 și 65356/13 Akbar GASIMOV împotriva Azerbaidjanului și Shahin SULEYMANOV împotriva Azerbaidjanului Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința la 21 ianuarie 2025 în calitate de comitet compus din: Darian Pavli , Președintele LÄtif Hüseynov , Úna Ní Raiheartaigh , judecători și Olga Chernishova, secretar adjunct al secțiunii având în vedere: cererile împotriva Republicii Azerbaidjan depuse Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către resortisanții azerbaezi enumerați în tabelul anexat („reclamanții”), la datele indicate în acest articol; decizia de a anunța plângerile în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția către Guvernul Azerbaigian („Guvernul”), reprezentată de agentul lor, dl Ç. δsgęrov; observațiile părților; după deliberare, hotărăsc după cum urmează: OBIECTUL CAUZEI Cerințele se referă la plângerea reclamanților că compensarea pentru parcelele lor expropriate de teren era inadecvată. În 1998 Comisia de Reforma Agrariană a districtului Salyan a emis o decizie de atribuire a parcelelor de teren de dimensiuni diferite situate în districtul Salyan reclamanților, împreună cu membrii familiei lor, pentru utilizare agricolă (a se vedea tabelul adăugat). Din dosarul de procedură rezultă că o comisie specială a fost înființată prin ordinea șefului Autorității Executive din districtul Salyan în octombrie 2007, pentru identificarea și evaluarea terenurilor care urmează să fie expropriate ca parte a planurilor de construcție a autostrăzii Alat-Astara. În iunie 2009, Comisia a stabilit că suma compensației care urmează să fie plătită pentru expropriarea terenurilor era de 1.800 de manați azerbaezi (AZN) pe hectar. De asemenea, a susținut că o compensație suplimentară de 20% a fost plătită în conformitate cu decretul prezidențial nr. 689 din 26 decembrie 2007. Deoarece plățile aparținând reclamantului în cerere nr. 17894/13 și o parte din plățile aparținând reclamantului în cererea nr. 65356/13 au fost, de asemenea, afectate de construcția autostrăzii, reclamanții au fost oferite compensații în conformitate cu calculul menționat anterior. Cu toate acestea, au refuzat să accepte sumele propuse (a se vedea tabelul adăugat). În decembrie 2010, întreprinderea de stat pentru construcția drumurilor, podurilor și pasajelor subterane, Azeryolservis Open Joint-Stock Company (denumită în continuare „Azeryolservis OJC”) a introdus cereri separate în Curtea de District Salyan împotriva reclamanților, cerând instanței să-și pună capăt drepturilor de proprietate asupra parcelelor de teren în cauză în schimbul plăților de compensare bazate pe valoarea de piață a acestor parcele de teren. În mai multe date din martie 2011, fiecare reclamant a depus o reclamație care solicită compensare pentru terenurile lor în valoare de 18.000 AZN pe hectar. Au plâns în continuare că, atunci când a determinat suma compensației, comisia nu a luat în considerare profitul pe care se presupunea că lucrează pe terenul în cauză. Cu toate acestea, nu au furnizat documente justificative în ceea ce privește afirmațiile lor. Reclamanții au susținut, de asemenea, că, în temeiul dispozițiilor legislației interne, valoarea de piață a parcelelor expropriate de teren a trebuit să fie determinată pe baza mediei celor trei prețuri mai ridicate indicate în contractele de vânzare și cumpărare notarizate în ceea ce privește parcele similare de teren în cele trei luni anterioare. Prin hotărâri separate dictate la 6 aprilie 2011, Curtea de District Salyan a acordat Azeryolservis OJSC cererea și a respins reclamațiile reclamanților. Acesta a susținut că compensarea pentru parcelele de teren expropriate pentru construcția autostrăzii a trebuit să fie calculată pe baza AZN 1.800 pe hectar și că reclamanții nu au justificat cererile lor. Reclamanții au apelat. În plus față de argumentele lor anterioare, ei se plângeau în principal că, în loc de a prezenta copii ale trei acorduri de vânzare și achiziții, notarul de stat al districtului Salyan (denumit în continuare „notarul”) a trimis o scrisoare instanței de primă instanță cu privire la valoarea terenurilor similare și că comisia nu a fost autorizată în temeiul legislației interne pentru a determina compensația în cauză. În urma remiterilor, la diferite date din 2012 Curtea de Apel Shirvan a respins apelurile reclamanților (a se vedea tabelul anexat), susținând că suma de compensare oferită a fost adecvată. În acțiunea privind cererea în cererea nr. 65356/13, instanța a ordonat o evaluare expertă a parcelei de teren în cauză. Departamentul Forensic al Ministerului Justiției a returnat ordinul de judecată fără a-l executa, susținând că nu s-a înscris în competențele sale. Curtea de apel a trimis ulterior cereri unei firme imobiliare și notar, cerând informații privind prețul mediu al parcelelor de teren și copii ale contractelor recente de vânzare și achiziții în districtul Salyan. Pe baza informațiilor și copiilor acordurilor primite, instanța de apel a constatat că valoarea parcelelor similare de teren a variat între AZN 500 și AZN 2.200 per hectar, în funcție de calitatea și locația acestora. La diferite date din 2012 și 2013, Curtea Supremă a respins apelurile de casare de către solicitanți (a se vedea tabelul apendice). În cadrul procedurii privind cererea din cererea nr. 17894/13, instanța a susținut că, pe baza copiilor acordurilor de vânzare și achiziționare a terenurilor din perioada 2009-2011, prezentate în instanțele inferioare de către notar, valoarea compensației acordate reclamantului era adecvată. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție că compensația acordată lor era inadecvată deoarece a fost determinată de o comisie care nu a fost autorizată să facă acest lucru și pierderea profitului lor nu a fost luată în considerare la calcularea cuantumului compensației. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie. 13. Guvernul a susținut că instanța internă a adresat cererile reclamanților și a justificat hotărârile în ceea ce privește atribuirea sumelor reclamanților pe baza criteriilor prevăzute de legislația relevantă. Curtea remarcă, la început, că, în cazul în cauză, plângerea reclamanților se referă numai la presupusa inadecvare a compensației acordate. 15. În acest sens, Curtea observă în primul rând că instanța internă nu a susținut în mod automat sumele oferite de comisie și a evaluat adecvarea acestora pe baza informațiilor și copiilor de acorduri de vânzare și achiziții obținute de la o societate imobiliară și de notar (a se vedea punctele 8 și 9 de mai sus). Curtea constată, de asemenea, că, în timp ce reclamanții au susținut că prețul mediu de piață al terenurilor în cauză este mult mai ridicat (a se vedea punctul 5 de mai sus), acestea nu au prezentat nicio dovadă în acest sens, fie în instanța internă, fie în fața Curții. 16. În ceea ce privește plângerea reclamanților că autoritățile interne nu au luat în considerare profitul pierdut solicitat de acestea la acordarea compensației (a se vedea punctul 5 de mai sus), Curtea constată că reclamanții nu au furnizat în mod egal – fie în instanțe interne, fie în fața Curții – orice document privind presupusa pierdere a profitului. În suma, nu există nimic de a indica că compensația acordată reclamanților nu a fost în mod rezonabil legată de valoarea reală a terenului sau că drepturile lor de proprietate au fost încălcate (a se vedea, pentru principiile generale, Kostov și alții c. Bulgaria , nos. 66581/12 și 25054/15 , §§§ 62-64, 14 mai 2020, cu alte referințe). 17. Rezultă că cererile sunt vădit nefondate și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ 3 a) și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide, în unanimitate, să se alăture cererilor; declara cererea inadmisibilă. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 13 februarie 2025. Președintele adjunct al Registrului Darian Pavli Olga Chernishova Lista cazurilor: nr. Cerere nr. Anul de nume al reclamantului locativ al locului de naștere al reședinței Reprezentantului Numele și locația Tipul și dimensiunea proprietății (în conformitate cu documentele de proprietate) Hotărâri/decizii din instanța internă de judecată propuse de Autoritatea Executivă a districtului Salyan și mai târziu atribuite de instanțe interne 17894/13 07/02/2013 Akbar GASIMOV 1965 Salyan Fariz NAMAZLI Sumgayit 1.09 ha plot de teren Salayan District Court, 06/04/2011 Curtea de Apel Shirvan, 18/08/2011 Curtea Supremă, 21/12/2011 Curtea de Apel Shirvan, 12/04/2012 Curtea Supremă, 07/08/2012 2.354,40 Manat azerigien (AZN) (aproximativ 2.125 euro (EUR) în timpul respectiv) 65356/13 04/10/2013 Shahin SULEYMANOV 1961 Salyan 0.19 ha dintr-un plot de teren de 1,43 ha Tribunalul de districtul Salyan, 06/04/2011 Curtea de apel Shirvan, 25/11/2011 Curtea Supremă, 24/04/2012 Curtea de apel Shirvan, 18/10/2012 Curtea Supremă, 04/04/2013 AZN 410.40 (aproximativ 370 EUR în timpul respectiv)

THIRD SECTION

DECISION

Applications nos. 17894/13 and 65356/13

Akbar GASIMOV against Azerbaijan

and Shahin SULEYMANOV against Azerbaijan

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 21

January 2025 as a Committee composed of:

Darian Pavli

, President

,

Lətif Hüseynov,

Úna Ní Raifeartaigh

, judges

,

and Olga Chernishova,

Deputy

Section Registrar

,

Having regard to:

the applications against the Republic of Azerbaijan lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by the Azerbaijani nationals listed in the appended table (“the applicants”), on the dates indicated therein;

the decision to give notice of the complaints under Article 1 of Protocol No.

1 to the Convention to the Azerbaijani Government (“the Government”), represented by their Agent, Mr

Ç. Əsgərov;

the parties’ observations;

Having deliberated, decides as follows:

SUBJECT MATTER OF THE CASE

1.

The applications concern the applicants’ complaint that the compensation for their expropriated plots of land was inadequate.

2.

In 1998 the Salyan District Agrarian Reform Commission issued a decision allocating plots of land of various sizes situated in the Salyan district to the applicants, together with their family members, for agricultural use (see the appended table). They were issued title deeds in respect of those plots of land.

3

.

It appears from the case file that a special commission was established by order of the head of the Salyan District Executive Authority in October

2007, for the identification and assessment of land to be expropriated as part of plans for the construction of the Alat-Astara highway. In June 2009 the commission established that the amount of compensation to be paid for the land to be expropriated was 1,800 Azerbaijani manats (AZN) per hectare. It also held that an additional 20% compensation had to be paid in accordance with Presidential Decree no. 689 of 26 December 2007. Since the plot of land belonging to the applicant in application no. 17894/13 and part of the plot of land belonging to the applicant in application no. 65356/13 were also affected by the construction of the highway, the applicants were offered compensation in line with the above-mentioned calculation. However, they refused to accept the amounts proposed (see the appended table).

4

.

In December 2010 the State-owned enterprise for the construction of roads, bridges and underground passages, Azeryolservis Open Joint-Stock Company (hereinafter “Azeryolservis OJSC”), brought separate claims in the Salyan District Court against the applicants, asking the court to terminate their ownership rights over the plots of land in question in exchange for payment of compensation based on the market value of those plots of land.

5

.

On various dates in March 2011, each applicant lodged a counterclaim seeking compensation for their land in the amount of AZN 18,000 per hectare. They further complained that when determining the amount of compensation, the commission had failed to take into account the profit that they had allegedly been making by working the land in question. They did not, however, provide any supporting documents with respect to their claims. The applicants also argued that under the provisions of domestic law, the market value of the expropriated plots of land had to be determined on the basis of the average of the three highest prices indicated in notarised sale and purchase agreements entered into with respect to similar plots of land in the preceding three months.

6.

By separate judgments delivered on 6 April 2011, the Salyan District Court granted Azeryolservis OJSC’s claim and dismissed the applicants’ counterclaims. It held that compensation for the plots of land expropriated for the construction of the highway had to be calculated on the basis of AZN

1,800 per hectare, and that the applicants had failed to substantiate their claims.

7.

The applicants appealed. In addition to their previous arguments, they mainly complained that, instead of submitting copies of three sale and purchase agreements, the Salyan District State Notary (hereinafter “the notary”) had sent a letter to the first-instance court concerning the value of similar land and that the commission had not been authorised under domestic law to determine the compensation in question.

8

.

Following remittals, on various dates in 2012 the Shirvan Court of Appeal dismissed the applicants’ appeals (see the appended table), holding that the amount of compensation offered had been adequate. In the proceedings concerning the claim in application no. 65356/13, the court ordered an expert evaluation of the plot of land in question. The Forensic Department of the Ministry of Justice returned the court order without executing it, arguing that it did not fall within its powers. The appellate court subsequently sent requests to a real-estate firm and the notary, asking for information concerning the average price of plots of land and copies of recent sale and purchase agreements in the Salyan district. On the basis of the information and copies of agreements received, the appellate court found that the value of similar plots of land varied between AZN 500 and AZN 2,200 per hectare, depending on their quality and location.

9

.

On various dates in 2012 and 2013, the Supreme Court dismissed cassation appeals by the applicants (see the appended table). In the proceedings concerning the claim in application no. 17894/13, the court held that, based on the copies of the land sale and purchase agreements dated between 2009 and 2011 produced to the lower courts by the notary, the amount of compensation awarded to the applicant had been adequate.

10.

It appears from the case file that the applicants have received the compensation awarded to them.

11.

The applicants complained under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention that the compensation awarded to them had been inadequate because it had been determined by a commission which was not authorised to do so and their loss of profit had not been taken into account when calculating the amount of compensation.

THE COURT’S ASSESSMENT

12.

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single decision.

13.

The Government submitted that the domestic courts had addressed the applicants’ claims and had substantiated their judgments in awarding the applicants amounts on the basis of the criteria provided for by the relevant legislation. The applicants disagreed.

14.

The Court notes at the outset that, in the present case, the applicants’ complaint concerns solely the alleged inadequacy of the compensation awarded.

15.

In this connection, the Court firstly observes that the domestic courts did not automatically endorse the sums offered by the commission and assessed their adequacy on the basis of the information and copies of sale and purchase agreements obtained from a real-estate firm and the notary (see paragraphs 8 and 9 above). The Court further notes that while the applicants argued that the average market price of the land in question was much higher (see paragraph 5 above), they failed to submit any proof in that respect either in the domestic courts or before the Court.

16.

As to the applicants’ complaint that the domestic authorities failed to take into account the lost profit claimed by them when awarding compensation (see paragraph 5 above), the Court notes that the applicants equally failed to provide – either in the domestic courts or before the Court – any documents concerning the alleged loss of profit. In sum, there is nothing to indicate that the compensation awarded to the applicants has not been reasonably related to the actual value of the land or that their property rights have been otherwise infringed (see, for general principles,

Kostov and Others v.

Bulgaria

, nos.

66581/12

and

25054/15

, §§ 62-64, 14 May 2020, with further references).

17.

It follows that the applications are manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article

35 §§ 3 (a) and

4 of the Convention.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to join the applications;

Declares

the applications inadmissible.

Done in English and notified in writing on 13 February 2025.

Olga Chernishova

Darian Pavli

Deputy Registrar

President

Appendix

List of cases:

No.

Application

no.

Lodged

on

Applicant’s name

year of birth

place of residence

Representative’s

name and

location

Type and size of property (according to the ownership documents)

Domestic court judgments/decisions

Compensation proposed by the Salyan District Executive Authority and later awarded by the domestic courts

1

17894/13

07/02/2013

Akbar GASIMOV

1965

Salyan

Fariz NAMAZLI

Sumgayit

1.09 ha plot of land

Salyan District Court, 06/04/2011

Shirvan Court of Appeal, 18/08/2011

Supreme Court, 21/12/2011

Shirvan Court of Appeal, 12/04/2012

Supreme Court, 07/08/2012

2,354.40 Azerbaijani manats (AZN) (approximately 2,125

euros (EUR) at the relevant time)

2

65356/13

04/10/2013

Shahin SULEYMANOV

1961

Salyan

0.19 ha out of a plot of land of 1.43 ha

Salyan District Court, 06/04/2011

Shirvan Court of Appeal, 25/11/2011

Supreme Court, 24/04/2012

Shirvan Court of Appeal, 18/10/2012

Supreme Court, 04/04/2013

AZN 410.40 (approximately EUR 370 at the relevant time)