ZDRAVKOVIĆ v. SERBIA

DECIZIE A SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 47071/08 Radoje ZDRAVKOVIȚI împotriva Serbiei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așeză la 4 iunie 2013 în calitate de comitet compus din: Paulo Pinto de Albuquerque, președinte, Dragoljub Popović, Helen Keller, judecători și Françoise Elens-Pasos, grefier interimar având în vedere cererea depusă la 22 septembrie 2008, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamantul, dl Radoje Zdravković, a fost un național sârb, născut în 1954 și a trăit în Kraljevo. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna D. Todorović, un avocat care practică în Kraljevo. La 23 mai 2012, reprezentantul reclamantului a informat Curtea că reclamantul a murit la 1 decembrie 2012. Guvernul sârb (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Carić. Reclamantul s-a plâns de faptul că Statul pârât nu a aplicat pe deplin hotărârea instanței finale din 22 aprilie 2005 exprimată în favoarea sa împotriva unei societăți deținute de stat. La 25 mai 2012, reprezentantul reclamantului a informat Curtea că, în cadrul procedurii de moștenire, dl Mladen Zdravković, fiul reclamantului a fost declarat moștenitor al reclamantului. La 28 ianuarie 2013, reprezentantul reclamantului a furnizat Curtei un drept de avocat semnat de fiul reclamantului. Guvernul nu s-a opus succesorului legal al reclamantului. La 10 noiembrie 2011 și 13 decembrie 2011, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Serbiei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a-i plăti 5.500 euro (5 mii cinci sute de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în moneda internă la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Părțile, de asemenea, au convenit că, în termen de trei luni, guvernul va plăti, din fondurile proprii, sumele acordate în hotărârea internă adoptată de Curtea Municipală (Opštinski sud ) la Kraljevo la 22 aprilie 2005 (cazul intern nr. IP. 69/01), mai puțini sume care ar fi putut fi deja plătite pe baza acestor decizii, plus costurile procedurii interne de executare. Aceste plăți vor constitui rezoluția finală a cazului. Curtea trebuie, în primul rând, să examineze dacă dl Mladen Zdravković are dreptul să urmărească cererea depusă inițial de reclamant, care a murit în cursul procedurii în fața Curții. În diferite cazuri în care un reclamant a murit în cursul procedurii, Curtea a luat în considerare declarațiile moștenitorilor reclamantului care au exprimat dorința de a continua procesul în fața Curții (a se vedea, de exemplu, Deweer c. Belgia , 27 februarie 1980, §§ 37-38, Serie A nr. 35; și Kovačić și alții c. Slovenia [GC], nr. 44574/98, 45133/98 și 48316/99, §§ 189-192, 3 octombrie 2008]. Având în vedere faptul că dl Mladen Zdravković, în calitate de fiu al reclamantului, este moștenitorul său legal în temeiul dreptului național, Curtea constată că are dreptul de a continua în locul reclamantului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate de a elimina aplicarea din lista de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. F. Elens-Pasos Paulo Pinto de Albuquerque Președintele adjunct al grefierului interimar

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 47071/08

Radoje ZDRAVKOVIĆ

against Serbia

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on

4 June 2013 as a Committee composed of:

Paulo Pinto de Albuquerque,

President,

Dragoljub Popović,

Helen Keller,

judges,

and Françoise Elens-Passos,

Acting Deputy Section Registrar

.

Having regard to the above application lodged on 22 September 2008,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Radoje Zdravković, was a Serbian national, who was born in 1954 and lived in Kraljevo. He was represented before the Court by Ms D. Todorović, a lawyer practising in Kraljevo. On 23 May 2012 the applicant’s representative informed the Court that the applicant had died on 1 December 2012.

The Serbian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr

S.

Carić.

The applicant complained about the respondent State’s failure to fully enforce final court decision of 22 April 2005 rendered in his favour against a State-owned company.

On 25 May 2012 the applicant’s representative, informed the Court that in the framework of inheritance proceedings Mr Mladen Zdravković, the applicant’s son had been declared as the applicant’s heir. On 28 January 2013 the applicant’s representative provided the Court with a power of attorney signed by the applicant’s son.

The Government did not oppose to the applicant’s legal successor.

On 10 November 2011 and 13 December 2011 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against Serbia in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him 5,500 euros (five thousand five hundred euros) to cover any non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be converted into domestic currency at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

The parties, furthermore, agreed that within the said three-month period the Government will pay, from their own funds, the sums awarded in the domestic decision adopted by the Municipal Court (

Opštinski sud

) in Kraljevo on 22 April 2005 (domestic case no. IP.

69/01), less any amounts which may have already been paid on the basis of the said decisions, plus the costs of the domestic enforcement proceedings. These payments will constitute the final resolution of the case.

THE LAW

The Court must first examine whether Mr Mladen Zdravković has standing to pursue the application originally lodged by the applicant, who died in the course of the proceedings before the Court.

In various cases in which an applicant has died in the course of the proceedings the Court has taken into account the statements of the applicant’s heirs who have expressed the wish to pursue the proceedings before the Court (see, for example,

Deweer v. Belgium

, 27 February 1980, §§ 37-38, Series A no. 35; and

Kovačić and Others v. Slovenia

[GC], nos. 44574/98, 45133/98 and 48316/99, §§ 189-192, 3 October 2008).

Regard being had to the fact that Mr Mladen Zdravković, as the applicant’s son, is his lawful heir under national law, the Court finds that he has a standing to proceed in the applicant’s stead.

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases in accordance with Article 39 of the Convention.

F. Elens-Passos

Paulo Pinto de Albuquerque

Acting Deputy Registrar

President