AFFAIRE ȘEGA CONTRE LA ROUMANIE

Cea de-a 1175-a ședință precum 3 iulie 2013 Anexa 5 (punctul H46-1) Rezoluția CM/ResDH(2013) 132 Șega împotriva României Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului (Recuperarea nr. 29022/04, Hotărârea din 13 martie 2012, definitivă la 13 iunie 2012) (adoptată de Comitetul de Miniștri la 3 iulie 2013, cu ocazia celei de-a 1175-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârea definitivă care a fost transmisă de Curte Comitetului în cauza de mai sus și încălcările constatate reamintind obligația statului pârât, în temeiul articolului 46 alineatul (1) (1) din Convenție, să se conformeze hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile din statul membru în cauză, dacă este necesar de măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora, în măsura posibilului de către Restitutio in integrum de măsuri generale de prevenire a unor încălcări similare care au invitat guvernul din statul pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației respective După examinarea bilanțului de acțiune furnizat de guvern care indică măsurile adoptate în vederea executării hotărârii judecătorești, inclusiv informațiile furnizate în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte (a se vedea documentul DH-DD(2013)70 S Luând act de faptul că măsurile generale privind lipsa accesului la o instanță au fost luate și că problemele legate de durata excesivă a procedurii civile sunt examinate în prezent în cadrul supravegherii privind executarea grupului Nicolau împotriva României (hotărârea din 12 ianuarie 2006), DECLARĂ că a îndeplinit funcțiile care îi revin în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în această cauză și DECIDE în afara anchetei. Bilanțul de aciune Hotărârea Șega/România, pronunțată la 13 martie 2012, definitivă la 13 iunie 2012 REZUMAT DE LA AFACERI Această cauză se referă la o încălcare a dreptului de acces la o instanță într-o procedură de soluționare a unui accident rutier (încălcarea art. 6 din Convenție), din cauza refuzului de a înregistra o cerere La 24 mai 1993, reclamanții au introdus o acțiune în despăgubire. Judecătorul delegat omite înregistrarea acțiunii și le-a returnat scrisoarea cu o mențiune scrisă care le arăta să plătească taxa de timbru. Considerând că acestea erau scutite de plata drepturilor de timbru, reclamanții au reinițiat cererea, depunând o acțiune identică cu grefa Tribunalului la 2 iunie 1993. Prin hotărârea din 27 martie 2001, instanța a anulat acțiunea pentru întârziere, în timp ce termenul de prescripție de trei ani de la data accidentului a expirat la 25 mai 1993. Această hotărâre a fost confirmată în recurs la 16 noiembrie 2001 și în recurs la 20 ianuarie 2004, Curtea Supremă de Casație și Justiție care respinge recursul, considerând că eroarea judecătorului delegat nu a avut niciun impact asupra calculării termenului de prescripție. II. MĂSURILE INDIVIDUALE (a) Documentele de plată transmise Serviciului pentru executarea hotărârilor și deciziilor Curții la 14 august 2012 atestă plata în termenul prevăzut de Curte, la 1 august 2012, a sumei de 9 000 EUR acordate de Curtea Europeană ca prejudiciu moral și a cheltuielilor și cheltuielilor. (b) Reclamanții pot solicita publicarea hotărârii în Jurnalul Oficial și pot formula o cerere de revizuire a procedurii în temeiul articolului 322 alineatul (9) din Codul de procedură civilă, în termen de trei luni de la publicare. Guvernul consideră că nu este necesară nicio altă măsură individuală în acest caz. III. MĂSURI GENERALE 1.Dreptul de a avea acces la o instanță (a) Evaluarea originii încălcării Guvernul consideră că, la originea încălcării constatate de Curte, se află o eroare de aplicare a legii incidente în speță de către primul judecător delegat, în special de la art. 114 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu articolul menționat anterior, prin primirea unei cereri introductive, președintele sau judecătorul delegat verifică dacă aceaceasta este conformă cu cerințele legale. Dacă este cazul, reclamantul este informat cu privire la necesitatea de a o completa sau de a o modifica, iar reclamantul procedează imediat la punerea sa în conformitate. În cazul în care conformitatea imediată nu este posibilă, cererea este înregistrată și reclamantul beneficiază, în acest scop, de un termen scurt. Standardul legislativ în cauză a fost și rămâne suficient de clar și previzibil și, în același timp, este adecvat pentru a asigura accesul justițiabililor la o instanță. Prin urmare, guvernul consideră că încălcarea constatată în speță ar fi putut fi evitată cu ușurință printr-o formare și informare mai detaliate cu privire la dreptul intern și la Convenția magistraților și a justițiabililor în lumina convenției și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. (b) Măsuri puse în aplicare Tribunalul Curții Europene în prezenta cauză a făcut obiectul unei difuzări generalizate. La rejudecare a fost tradus de Institutul European al României și publicat pe site-ul internet al institutului menționat. Acesta a fost trimis Consiliului Superior al Magistraturii pentru a publica pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Un rezumat al hotărârii a fost trimis la cursurile de recurs pentru retransmisia către toate instanțele naționale. Rezumatul cauzei figurează, de asemenea, pe mai multe site-uri private cu caracter juridic. c) Rezultatele obținute Guvernul subliniază că aceste măsuri au contribuit la informarea și sensibilizarea instanțelor interne și a celor care pot fi judecate cu privire la cerințele care decurg din convenție și din jurisprudența Curții. 2. Durata procedurii Aspectele legate de durata procedurii civile fac obiectul executării hotărârii Nicolau împotriva României din 12 ianuarie 2006. Prin urmare, guvernul face trimitere la informațiile referitoare la executarea hotărârii menționate. d) Concluzie În ceea ce privește încălcarea dreptului de acces la o instanță, elementele menționate mai sus nu permit identificarea oricărei deficiențe a cadrului juridic sau judiciar intern, prin urmare, guvernul consideră că măsurile generale luate sunt de natură să prevină încălcări similare și că nu există nicio altă măsură necesară în acest caz. În ceea ce privește durata excesivă a procedurii civile, guvernul va continua eforturile necesare, în cadrul supravegherii de către Comitetul grupului de afaceri Nicolau, pentru a evita încălcări similare. În lumina celor de mai sus, guvernul concluzionează că România și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție și invită Comitetul de Miniștri să închidă supravegherea cauzei.

1175e réunion – 3 juillet 2013

Annexe 5

(Point H46-1)

Résolution CM/ResDH(2013)132

Șega contre Roumanie

Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme

(Requête n° 29022/04, arrêt du 13 mars 2012, définitif le 13 juin 2012)

(adoptée par le Comité des Ministres le 3 juillet 2013,

lors de la 1175e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»),

Vu l’arrêt définitif qui a été transmis par la Cour au Comité dans l’affaire ci-dessus et les violations constatées

;

Rappelant l’obligation de l’Etat défendeur, en vertu de l’article 46, paragraphe

1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquels il est partie et que cette obligation implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’Etat défendeur, si nécessaire

:

-

de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences, dans la mesure du possible par

restitutio in integrum

;

et

-

de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables

;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à informer le Comité des mesures prises pour se conformer à l’obligation susmentionnée

;

Ayant examiné le bilan d’action fourni par le gouvernement indiquant les mesures adoptées afin d’exécuter l’arrêt y compris les informations fournies en ce qui concerne le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour (voir document

DH-DD(2013)70

)

;

S’étant assuré qu’aucune autre mesure individuelle n’est requise, hormis le paiement de la satisfaction équitable

;

Ayant noté que les mesures générales relatives au défaut d'accès à un tribunal ont été prises et que les questions relatives à la durée excessive de la procédure civile sont actuellement examinées dans le cadre de la surveillance de l’exécution du groupe d’affaires

Nicolau contre la Roumanie (arrêt du 12 janvier 2006),

DECLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire et

DECIDE d’en clore l’examen.

Bilan d’action

Arrêt Șega contre Roumanie, prononcé le 13 mars 2012,

définitif le 13 juin 2012

I.

RESUME DE L’AFFAIRE

La présente affaire concerne une atteinte au droit d’accès à un tribunal dans une procédure d’indemnisation d’un accident de la route (violation de l’article 6 de la Convention), en raison du refus d’enregistrement d’une demande introductive d’instance, refus qui n’avait pas de support légal. Elle pose également un problème de durée de la procédure.

Le 24 mai 1993, les requérants introduisirent une action en dommages et intérêts. Le juge délégué omit d’enregistrer l’action et leur retourna la lettre avec une mention manuscrite leur indiquant de payer le droit de timbre. Estimant qu’ils étaient exonérés du paiement des droits de timbre, les requérants réitérèrent la demande, en déposant une action identique au greffe du tribunal le 2 juin 1993. Par un jugement du 27 mars 2001, le tribunal annula l’action pour tardivité, alors que le délai de prescription de trois ans à compter de la date de l’accident était arrivé à échéance le 25 mai 1993. Ce jugement fut confirmé en appel le 16 novembre 2001 et en recours le 20 janvier 2004, la Haute cour de cassation et de justice rejetant le pourvoi considérant que l’erreur du juge délégué n’avait pas d’incidence sur le calcul du délai de prescription.

II.

MESURES INDIVIDUELLES

a) Les documents de paiement transmis au Service de l’exécution des arrêts et des décisions de la Cour le 14 août 2012 attestent le paiement dans le délai prescrit par la Cour, le 1er août 2012, du montant de 9 000 euros octroyé par la Cour européenne à titre de préjudice moral et des frais et dépenses.

b) Les requérants peuvent demander la publication de l’arrêt au Journal officiel et former une demande de révision de la procédure en vertu de l’article 322, paragraphe 9 du Code de procédure civile, dans un délai de trois mois à partir de la publication.

Le gouvernement considère qu’aucune autre mesure individuelle n’est requise dans cette affaire.

III.

MESURES GENERALES

a) Evaluation de l’origine de la violation

Le gouvernement estime qu’à l’origine de la violation constatée par la Cour se trouve une erreur d’application de la loi incidente en l’espèce par le premier juge délégué, notamment de l’article 114 du Code de procédure civile.

Conformément à l’article précité, en recevant la demande introductive d’instance, le président ou le juge délégué vérifie si elle est conforme aux exigences légales. Le cas échéant, le demandeur est informé de la nécessité de la compléter ou de la modifier et le demandeur procède à sa mise en conformité aussitôt. Si la mise en conformité immédiate n’est pas possible, la demande est enregistrée et le demandeur bénéficie à cette fin d’un bref délai.

La norme législative en cause était et demeure suffisamment claire et prévisible et, en même temps, elle est adéquate pour assurer l’accès des justiciables à un tribunal. Dès lors, le gouvernement considère que la violation constatée en l’espèce aurait pu être facilement évitée par une formation et information plus détaillées sur le droit interne et sur la Convention des magistrats et des justiciables à la lumière de la Convention et de la jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme.

b) Mesures mises en œuvre

L’arrêt de la Cour européenne dans la présente affaire a fait l’objet d’une diffusion généralisée.

L’arrêt a été traduit par l’Institut européen de Roumanie et publié sur le site internet dudit institut. Il a été envoyé au Conseil supérieur de la magistrature pour publication sur le site internet du Conseil supérieur de la magistrature. Un résumé de l’arrêt a été envoyé aux cours d’appel pour retransmission à toutes les juridictions nationales. Le résumé de l’arrêt figure également sur plusieurs sites internet privés à caractère juridique.

c) Les résultats atteints

Le gouvernement souligne que ces mesures ont contribué à informer et à sensibiliser les tribunaux internes et les justiciables sur les exigences découlant de la Convention et de la jurisprudence de la Cour.

Les aspects liés à la durée de la procédure civile font l’objet de l’exécution de l’arrêt Nicolau contre Roumanie du 12 janvier 2006. Par conséquent, le gouvernement renvoie aux informations concernant l’exécution dudit arrêt.

d) Conclusion

Quant à la violation du droit d’accès à un tribunal, les éléments présentés ci-dessus ne permettent pas à déceler une quelconque défaillance du cadre législatif ou judiciaire interne, dès lors, le gouvernement considère que les mesures générales prises sont de nature à prévenir des violations semblables et qu’aucune autre mesure ne s’impose dans cette affaire.

S’agissant de la durée excessive de la procédure civile, le gouvernement poursuivra les efforts nécessaires, dans le cadre de la surveillance par le Comité du groupe d’affaires Nicolau, afin d’éviter des violations semblables.

A la lumière de ce qui précède, le gouvernement conclut que la Roumanie a rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1 de la Convention et invite le Comité de Ministres à clore la surveillance de l’affaire.