ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1367/2020

Ședința publică din data de 2 iulie 2020

Analizând recursul, constată următoarele:

Prin cererea formulată la 1 martie 2019, revizuenta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice Sector 6, revizuirea deciziei civile nr. 21 R/2019 din 15 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV a civilă și a deciziei civile nr. 194 din 4 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Împotriva deciziei civile nr. 620 din 2 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, revizuenta A. a declarat recurs.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 29 octombrie 2019 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 8, astfel cum reiese din Fișa ECRIS .

Prin rezoluția din 31 octombrie 2019 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că recursul nu este admisibil în principiu,cererea de recurs nu a fost semnată, iar taxa judiciară de timbru în valoare de 50 RON, stabilită pentru soluționarea recursului, conform art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2913, .nu a fost achitată.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere.

Părțile nu au depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Prin rezoluția din 15 iunie 2020, s-a fixat termen de judecată la 2 iulie 2020, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția netimbrării, în raport de dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispozițiilor art. 248 alin. (2) din același Cod, excepția netimbrării, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."

Conform art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 "se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva hotărârilor prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat";

Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din 31 octombrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit că recurenta A. datorează, pentru soluționarea recursului, o taxă judiciară de 50 RON, în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin aceeași rezoluție, recurentei i s-a pus în vedere să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, s-a reținut că recurenta nu s-a conformat dispozițiilor instanței, în sensul că nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilite prin rezoluția din 31 octombrie 2019.

Raportul a fost comunicat părților la 18 februarie 2019, potrivit dovezilor de înmânare aflate la filele16-18 din dosarul de recurs.

În cauză, deși avea posibilitatea, recurenta nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condițiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și nici cerere de acordare a facilităților la plata taxei de timbru, conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din actul normativ anterior menționat.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constată că cererea de recurs formulată de revizuenta A. nu îndeplinește una dintre condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., și va anula, ca netimbrat, recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 620 din 2 septembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 620 din 2 septembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 iulie 2020.