ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3900/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3900/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra
recursului de față;
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 25 aprilie 2012
contestatorul P.S. a formulat contestația la executare împotriva sentinței
penale nr. 55 din 30 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, cu
motivarea că în mod greșit a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat în
Dosarul nr. 264/42/2010, în care i s-a respins plângerea formulată în baza art.
278
1
C. proc. pen. și nelegal, s-a dispus efectuarea unor
formalități de poprire din pensia sa, a câte 258 RON pe lunile noiembrie și
decembrie 2011.
Prin sentința
penală nr. 80 din 18 mai 2012 Curtea de Apel Ploiești a respins ca neîntemeiată
contestația la executare formulată de contestatorul P.S.
A reținut instanța
că prin sentința penală nr. 55 din 30 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel
Ploiești, în baza art. 278
1
pct. 8 lit. a) C. proc. pen. s-a respins,
ca nefondată, plângerea formulată de petentul P.S. împotriva rezoluțiilor nr. 721/P/2009
și nr. 93/ll/2/2010 ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești,
iar prin decizia penală nr. 3176 din 15 septembrie 2010 pronunțată de Înalta
Curte de Casație și Justiție a fost respins ca tardiv recursul declarat de petent,
dispunându-se obligarea acestuia la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare
către stat. Petentul P.S. a atacat cu contestație în anulare decizia nr. 3176
din 15 septembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe care a respins-o
ca inadmisibilă, dispunând apoi obligarea acestuia la 200 RON cheltuieli judiciare
către stat. Recursul declarat împotriva acestei decizii a fost respins, ca inadmisibil
prin încheierea nr. 286 din 26 septembrie 2011, iar contestatorul a fost obligat
la 300 RON cheltuieli judiciare către stat.
A constatat instanța
că motivele invocate de petent nu au nici un fundament, iar obligarea la cheltuieli
judiciare către stat s-a dispus de către instanțele investite cu soluționarea cererilor
formulate de către acesta în conformitate cu disp. art. 192 alin. (2) C. proc.
pen. care prevăd că „ în cazul declarării apelului ori recursului sau al introducerii
oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia
i s-a respins (...) recursul sau cererea".
Astfel, instanța
de fond a constatat că nu există nelămuriri cu privire la executarea titlurilor
emise de Curtea de Apel Ploiești - Biroul Executări Penale în baza hotărârilor penale
definitive și a respins ca neîntemeiată contestația formulată de petentul P.S.
Împotriva acestei
sentințe la data de 27 iunie 2012, a formulat recurs contestatorul P.S., cauza fiind
înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 1094/42/2011**
cu primul termen de judecată la data de 27 noiembrie 2012.
Înalta Curte constată
că recursul declarat de contestator este tardiv formulat.
Astfel, dispozițiile
art. 185 C. proc. pen. prevăd „când pentru exercitarea unui drept procesual legea
prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul
dreptului și nulitatea actului făcut peste termen".
La dosarul Curții
de Apel Ploiești se află dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare a sentinței
penale ce poartă semnătura contestatorului, acesta luând la cunoștință personal
despre sentința pronunțată de către Curtea de Apel Ploiești la data de 23 mai 2012.
Față de dispozițiile
art. 186 alin. (1), (2) și (4) C. proc. pen., referitor la calculul termenelor procedurale,
având în vedere dispozițiile art. 385
3
C. proc. pen. raportate la
art. 363 alin. (3) din același cod, termenul de 10 zile în care contestatorul putea
să declare recurs potrivit legii a început să curgă de la data când acesta a luat
la cunoștință de comunicarea deciziei penale, respectiv la data de 23 mai 2012.
Astfel, cum contestator,
a declarat recurs la data de 27 iunie 2012, cu mult peste termenul prevăzut de lege,
Înalta Curte va respinge recursul contestatorului ca fiind tardiv în temeiul dispozițiilor
art. 385
15
pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen.
Văzând și dispozițiilor
art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv,
recursul declarat de contestatorul P.S. împotriva sentinței penale nr. 80 din 18
mai 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de
familie.
Obligă recurentul
contestator la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțata, în
ședință publică, azi, 27 noiembrie 2012.