ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1509/2020

Ședința publică din data de 15 iulie 2020

Asupra cauzei de față, reține următoare:

Prin decizia civilă nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a fost respinsă, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 188 din 11 aprilie 2019, pronunțată de aceeasi instanță în dosarul nr. x/2009.

Împotriva deciziei civile nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a formulat recurs contestatorul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 9 ianuarie 2020.

Prin decizia civilă nr. 489 din 20 februarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a apreciat că față de împrejurarea că petentul A., deși informat, nu a îndeplinit obligația legală de timbrare, se impune aplicarea sancțiunii anulării recursului, ca netimbrat.

Împotriva deciziei civile nr. 489 din 20 februarie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a formulat contestație în anulare petentul A..

Cererea, astfel cum a fost precizată în cuprinsul notelor scrise depuse la dosarul cauzei la data de 10 iulie 2020, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 24 februarie 2020 și repartizată spre soluționare completului nr. 10.

În motivarea contestației în anulare, petentul A. a solicitat anularea deciziei contestate față de împrejurarea că citația emisă pentru termenul din data de 20 februarie 2020, la care a fost pronunțată decizia contestată, a fost depusă la cutia poștală în timp ce acesta era internat în spital, așa cum reiese din înscrisurile doveditoare atașate. Astfel. s-a aflat în imposibilitate de a comunica instanței, în timp util, până la termenul stabilit pentru soluționarea pricinii, dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente recursului.

În continuare, în motivarea căii de atac, petentul a învederat aspecte legate de situația de fapt care a generat prezentul litigiu, exprimându-și nemulțumirea legată de soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești cu privire la acțiunea promovată.

Cererea a fost însoțită de dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente recursului exercitat împotriva deciziei nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în cuantum de 4 RON, iar la data de 10 iulie 2020, contestatorul a depus, la solicitarea instanței, înscrisuri cu privire la situația sa medicală (filele x).

Examinând motivele contestației în anulare, raportat la dispozițiile art. 318 C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 318 C. proc. civ. "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.",

Erorile materiale la care se referă art. 318 teza 1 din C. proc. civ. de la 1865 vizează exclusiv aspecte formale ale judecății care trebuie să fie evidente și săvârșite de instanță ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale din dosarul cauzei.

Pe de altă parte, plata taxelor judiciare de timbru este o condiție legală pentru promovarea acțiunilor civile sau exercitarea căilor de atac.

În prezenta cauză, Înalta Curte reține că instanța de recurs, la termenul din 20 februarie 2020, constatând că deși petentul A. a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 RON, conform citației aflate la fila x, nu s-a conformat acestei obligații, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, a dispus anularea recursului declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, ca netimbrat.

Înalta Curte constată însă că, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, dosarul nr. x/2020 al secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 17 februarie 2020 petentul A. a achitat taxa judiciară de timbru prevăzută pentru examinarea recursului exercitat împotriva deciziei nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, și s- conformat obligației de a transmite instanței, prin poștă, la aceeași dată, dovada acestei plăți.

Se constată însă că plicul care a însoțit dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente soluționării recursului declarat împotriva deciziei nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă nu a fost depus la dosar nu din motive imputabile petentului, ci din cauza unor disfuncționalități la nivelul serviciilor poștale.

Potrivit dispozițiilor art. 104 din C. proc. civ., "Actele de procedură trimise prin poștă instanțelor judecătorești se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de împlinirea lui".

Or, pe plicul care a însoțit dovada achitării taxei judiciare de timbru este menționată data de 17 februarie 2020.

În plus, Înalta Curte are în vedere situația particulară a petentului evidențiată de actele medicale avansate la dosarul cauzei, din care reiese că anterior momentului expedierii dovezii de plată a taxei de timbru aferente soluționării recursului, 17 februarie 2020, acesta a fost internat în spital.

Astfel, din cuprinsul scrisorii medicale emise la data de 05 martie 2020 de către Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani, rezultă că petentul A. a fost internat la data de 04 februarie 2020 și extermat la data de 14 februarie 2020 pentru tratarea unei afecțiuni pulmonare. Ulterior, în perioada 28 februarie 2020 - 05 martie 2020, contestatorul a fost din nou internat în cadrul aceleiași unități spitalicești, așa cum reiese din cuprinsul scrisorii medicale aflate la dosar.

În acest context factual, se reține că achitarea de către contestator a taxei judiciare de timbru a fost efectuată în intervalul de timp cuprins între cele două internări spitalicești, 14 februarie 2020-28 februarie 2020, fără a i se putea astfel imputa acestuia că nu a efectuat toate demersurile necesare pentru ca la termenul acordat pentru soluționarea recursului, 20 februarie 2020, la dosarul cauzei, să fie atașată dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Împrejurarea că plicul care a însoțit dovada achitării taxei judiciare de timbru a fost înregistrat pe rolul instanței la data de 24 februarie 2020, ulterior soluționării recursului, nu reprezintă o chestiune care poate fi imputată petentului, atât timp cât acesta a procedat la predarea acestuia către oficiul poștal înainte de termenul acordat pentru soluționarea căii de atac, 20 februarie 2020, respectiv la data de 17 februarie 2020.

Având în vedere dovada necontestată a acestei plăți și a transmiterii sale prin serviciul poștal la data de 17 februarie 2020, anterior soluționării recursului, se impune să se constate că anularea recursului este consecința unei erori materiale, în sensul art. 318 din C. proc. civ.

Prin urmare, constatând că sunt îndeplinite exigențele impuse de prevederile art. 318 din C. proc. civ., va admite contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 489 din 20 februarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, va anula decizia contestată și, rejudecând recursul, reține următoarele:

Conform prevederilor art. 320 alin. (3) din C. proc. civ. de la 1865, "Hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată".

În conformitate cu prevederile art. 377 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ.:

"Sunt hotărâri irevocabile: 4. hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii;".

În speță, calea de atac a recursului a fost declarată împotriva unei decizii pronunțate în soluționarea unei contestații în anulare - cale extraordinară de atac formulată împotriva unei hotărâri irevocabile pronunțată de instanța de recurs, decizie ce nu este supusă, prin lege, căii de atac a recursului.

Astfel, prin decizia civilă nr. 188 din 11 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 273 din 05 martie 2013 a Tribunalului Botoșani.

Prin decizia civilă nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, ce face obiectul prezentei căi de atac, a fost respinsă, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 188 din 11 aprilie 2019, pronunțată de aceeasi instanță în dosarul nr. x/2009.

Coroborând prevederile legale anterior menționate, cum hotărârea ce a făcut obiectul contestației în anulare este irevocabilă, reiese că și decizia nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, prin care a fost soluționată contestația în anulare, este irevocabilă, nefiind supusă prin lege căii de atac a recursului.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Astfel, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

Pentru considerentele prezentate, Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de apel Suceava, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 489 din 20 februarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Anulează decizia contestată și, rejudecând recursul:

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 314 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de apel Suceava, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iulie 2020.