ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2135/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2135/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 1 septembrie 2001
pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în Dosarul nr. 635/3/2001
s-a admis în parte cererea de îndreptare a erorii materiale strecurată în
sentința comercială nr. 13732 din 17 decembrie 2004 pronunțată de instanță în
dosarul evocat mai sus, formulată de petentul
C.D.
, constatând că domiciliul acestuia a fost
menționat greșit. Cererea vizând îndreptarea erorii materiale privind suma de
bani datorată de pârâți a fost apreciată ca nefondată, întrucât petentul a invocat
în realitate o greșeală de interpretare a conținutului certificatului de
investitor, motiv ce nu poate fi analizat pe calea prevăzută de art. 281 C.
proc. civ. ci doar în căile de atac legale promovate împotriva sentinței a
cărei îndreptare se solicită.
Prin decizia
comercială nr. 30 din 25 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 9422/2/2009 de
Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a fost respins ca nefondat
apelul formulat de apelantul
C.D.
împotriva Încheierii din data de 1 septembrie 2009.
În motivarea
deciziei, instanța de apel a reținut că cererea apelantului vizând îndreptarea
erorii materiale strecurate în sentința nr. 13732 din 17 decembrie 2004, vizând
suma de bani la care este îndreptățit, nu se încadrează în motivele de „eroare
materială”. Din cererea apelantului, rezultă că acesta admite faptul că
instanța de fond, a procedat la analizarea carnetului de investitor, însă a dat
o interpretare diferită mențiunilor înscrise.
Interpretarea dată de
instanță probelor în soluționarea pe fond a cauzei poate constitui un motiv în
calea de atac îndreptată împotriva sentinței civile nr. 13732 din 17 decembrie
2004 pronunțată în Dosarul nr. 5079/2001 și nu un motiv întemeiat pe
dispozițiile art. 281 C. proc. civ. vizând eroarea materială.
Împotriva deciziei nr.
30/2010 pronunțată în Dosarul nr. 9422/2/2009 al Curții de Apel București a
formulat recurs petentul
C.D.
În dezvoltarea
motivelor de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.,
recurentul arată că instanța de apel a interpretat greșit actul dedus
judecății, considerând în mod greșit, că în cauză cererea sa nu se încadrează în
dispozițiile legale vizând îndreptarea erorii materiale. Din certificatul de acționar
rezultă fără echivoc atât suma de bani cât și numărul de acțiuni, situație în
care se impunea admiterea cererii sale și pe cale de consecință înscrierea în
tabel cu suma corespunzătoare numărului de unități reale.
Intimata A.V.A.S., a
formulat întâmpinare prin care solicită, în esență, respingerea recursului ca
nefondat întrucât pe această cale se solicită modificarea sentinței - nefiind
îndeplinite dispozițiile art. 281 C. proc. civ.
Analizând decizia
recurată în raport de criticile formulate și temeiul de drept invocat, Înalta
Curte constată că recursul este nefondat.
Deși recurentul a
invocat dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. din dezvoltarea motivelor de
recurs rezultă că recurentul critică decizia pentru interpretarea și aplicarea
greșită a dispozițiilor art. 281 C. proc. civ. vizând,,îndreptarea eroare
materială” motiv de recurs ce se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C.
proc. civ., urmând ca instanța să verifice legalitatea deciziei din perspectiva
textului de lege menționat ținând cont de dispozițiile art. 306 alin. (3) C.
proc. civ.
Astfel, prin
dispozițiile art. 281 C. proc. civ. este reglementată posibilitatea îndreptării
erorilor materiale strecurate în cuprinsul unei hotărâri judecătorești. Erorile
care privesc numele, calitatea, susținerile părților, cele de calcul ori alte
erori materiale, care însă nu afectează legalitatea și temeinicia soluției
adoptate, pot fi îndreptate din oficiu sau la cererea părții interesate.
Instanța de apel a
interpretat corect dispozițiile art. 281 C. proc. civ. întrucât cererea
reclamantului viza schimbarea soluției pronunțate prin sentința nr. 13732/2004
în Dosarul nr. 5079/2001 și nu doar îndreptarea unor erori materiale sau
înlăturarea unor neclarități.
În sentința nr. 13732/2004
nu s-a strecurat o eroare de calcul susceptibilă de a fi îndreptată pe calea
prevăzută de art. 281 C. proc. civ. iar reaprecierea probelor administrate în
cauză nu poate fi făcută pe calea prevăzută de dispozițiile art. 281 C. proc.
civ.
O reapreciere a probelor
și analizarea mențiunilor înscrise în carnetul de investitor putea fi
solicitată într-o cale ordinară de atac (apel - cale devolutivă), erorile de
fond putând fi cenzurate și remediate doar prin intermediul căilor legale de
atac.
Instanța de fond a
analizat carnetul de investitor iar invocarea unei chestiuni de judecată asupra
căreia instanța nu s-a aflat în eroare și nici nu a săvârșit o greșeală materială
nu poate fi soluționată în raport de dispozițiile art. 281 C. proc. civ., întrucât
pe această cale nu se rejudecă fondul.
Instanța de apel a
interpretat corect dispozițiile art. 281 C. proc. civ. și a aplicat corect
dispozițiile legale incidente, motiv pentru care Înalta Curte în temeiul art. 312
alin. (2) C. proc. civ. respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul
C.D.
împotriva deciziei
comerciale nr. 30 din 25 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a
VI-a comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de recurentul
C.D.
împotriva deciziei comerciale nr. 30 din 25
ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 4 iunie 2010.