ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1801/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1801/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra conflictului
negativ de competență de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Judecătoriei Miercurea-Ciuc, jud. Harghita, sub nr. de dosar 758/258/2012,
reclamantul X.A. a chemat în judecată pe pârâta SC B.L. SRL, solicitând
instanței că prin hotărârea ce o va pronunța să se constate caracterul abuziv
al art. 11, pct. 9, lit. c) din contractul de leasing din 28 august 2008.
În motivarea cererii,
reclamantul arată că în contractul de leasing s-a prevăzut ca urmare a
rezilierii contractului din culpa utilizatorului, toate ratele rămase
nerambursate vor reveni imediat scadente cu titlu de daune-interese. Arată că
această clauză este abuzivă întrucât creditoarea primește atât contravaloarea
întregului contract, cât și bunul obiect al contractului de leasing.
În drept, s-au
invocat dispozițiile Legii nr. 193/2000.
Prin Sentința civilă
nr. 1769 din 14 mai 2012 pronunțată în Dosarul nr. 758/258/2012, Judecătoria
Miercurea-Ciuc, jud. Harghita, a admis excepția necompetenței teritoriale și a
declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului
3 București, pârâta având sediul în București, sector 3, instanța făcând
aplicarea art. 13 pct. 22 din Condițiile generale ale contractului de leasing.
Judecătoria Sector 3
București, prin Sentința nr. 1235 din 29 ianuarie 2013, a admis excepția de
necompetență teritorială invocată de reclamant, a declinat competența de
soluționare în favoarea Judecătoriei Miercurea-Ciuc, iar în temeiul art. 22
alin. (3) a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea
conflictului negativ de competență.
În pronunțarea
acestei hotărâri cea de-a doua instanță a făcut aplicarea art. 400 alin. (1)
raportat la art. 373 alin. (2) C. proc. civ. față de împrejurarea că
reclamantul a depus la termenul de judecată din data de 15 ianuarie 2012 note
de ședință arătând că în fața Judecătoriei Miercurea-Ciuc a formulat
contestație la executare în cadrul căreia a formulat și contestație la titlu
având ca obiect constatarea caracterului abuziv al art. 11 pct. 9 lit. c) din Contractul
de leasing din 28 august 2008, invocând totodată excepția de necompetență
teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 București, față de faptul că poprirea
s-a efectuat în Miercurea-Ciuc.
Înalta Curte,
învestită legal cu pronunțarea regulatorului de competență, constată că
Judecătoria Miercurea-Ciuc este competentă teritorial în soluționarea cauzei
pentru motivele care se vor arăta.
Executarea silită ce
formează obiectul contestației la executare dedusă judecății s-a desfășurat sub
forma popririi prin indisponibilizarea sumelor aflate în conturile debitorului
deschise la SC R.B. SA - Agenția Miercurea-Ciuc.
Așadar, întrucât
sediul terțului poprit unde s-a desfășurat executarea silită prin poprire este
Miercurea-Ciuc, în aplicarea art. 400 alin. (1) C. proc. civ., instanța de
executare definită prin raportare la art. 373 alin. (2) C. proc. civ. este
Judecătoria Miercurea-Ciuc.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
în favoarea Judecătoriei Miercurea-Ciuc.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședința publică, astăzi 23 aprilie 2013.
Procesat
de GGC - NN