ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 188/S din 7 noiembrie 2018 a Tribunalului Brașov, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 16 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatei A. pentru comiterea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 367 din C. pen.

În baza art. 19 din legea de punere în aplicare a C. proc. pen. (Legea nr. 255/2013) cu aplicarea art. 181 C. pen., s-a dispus achitarea inculpatei A. pentru infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen./1969.

În baza art. 91 C. pen./1969, a fost aplicată inculpatei amenda administrativă de 800 RON.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin rechizitoriul cu nr. x din data de 22 martie 2018 al DIICOT Serviciul Teritorial Brașov, înregistrat la Tribunalul Brașov la data de 23 martie 2018, sub numărul x/2018, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A., cercetată în stare de libertate sub aspectul infracțiunilor de: aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 367 din C. pen. proxenetism" prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen. ambele cu aplicarea art. 38 din C. pen.

Ca stare de fapt s-a reținut că inculpata A. în perioada martie - iunie 2013, a aderat la un grup infracțional organizat constituit de B., C., D. și E. în scopul obținerii de venituri din activități de înlesnire a practicării prostituției de către persoane de sex feminin, dintre care până în prezent au fost identificate F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P. și M.

De asemenea, s-a mai reținut că inculpata A. în perioada martie - iunie 2013, a înlesnit practicarea prostituției în mod repetat de P., M., F., L., G., O., K. și D.

Prin ordonanța din data de 26 septembrie 2016 s-a dispus disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar (înregistrat sub nr. x/2016) pentru efectuarea de cercetări față de inculpata A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de "constituirea unui grup infracțional organizat" prev. de art. 367 C. pen. și "proxenetism" prev. de art. 213 alin. (1) C. pen. .

Prin Încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 27 aprilie 2008 în temeiul art. 346 alin. (1) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. x din data de 22 martie 2018 al DIICOT Serviciul Teritorial Brașov prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A. cercetată în stare de libertate sub aspectul infracțiunilor de: aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 367 din C. pen. proxenetism" prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen. ambele cu aplicarea art. 38 din C. pen.

S-a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpata de mai sus, pentru infracțiunile menționate.

Au fost respinse cererile, excepțiile și neregularitățile invocate de inculpată. După rămânerea definitivă a dispozițiilor de mai sus în cauză s-a stabilit termen de judecată la data de 14 iunie 2018.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei A. care, în perioada martie - iunie 2013, a înlesnit practicarea prostituției în mod repetat de P., M., F., L., G., O., K. și D., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "proxenetism" prev. de art. 239 alin. (1) din C. pen. 1969.

Având în vedere data comiterii faptei - 2013, întinderea scurtă în timp a acțiunii infracționale (martie - iunie 2013), caracterul accidental al faptei comisă în scopul de a se întreține, suma mică de bani obținută - 800 RON, durata de timp scursă de la această faptă până în prezent - cinci ani, lipsa antecedentelor penale, caracterul integrat social al vieții pe care o are în prezent persoana cercetată, aceasta este căsătorit are un copil minor, poziția procesuală adoptată de recunoaștere și de regret, instanța a apreciat că fapta inculpatei este lipsită de pericol social.

În aceste condiții instanța a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 181 C. pen./1969, astfel că prin raportare la dispozițiile art. 19 din legea de punere în aplicare a C. proc. pen. s-a dispus achitarea acesteia pentru infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată. Conform art. 91 C. pen. a fost aplicată inculpatei o amendă administrativă în cuantum de 800 RON.

Împotriva mai sus menționatei hotărâri a declarat apel în termenul legal Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Brașov.

Apelul parchetului a privit:

- nelegalitatea hotărârii atacate în raport de incompatibilitatea judecătorului care a făcut parte din completul de judecată, constituit astfel în mod nelegal;

- netemeinicia hotărârii atacate deoarece în mod greșit, instanța de judecată a dispus, în baza art. 16 lit. a) C. proc. pen. achitarea inculpatei A. pentru comiterea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. și a dispus, în baza art. 19 LPA C. proc. pen. (Legea nr. 255/2013) cu aplicarea art. 181 C. pen. achitarea inculpatei A. pentru infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. 1969 și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 800 RON.

Prin Decizia penală nr. 659/Ap din data de 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Penală, în Dosar nr. x/2018 a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Brașov, împotriva sentinței penale nr. 188/S din 7 noiembrie 2018 a Tribunalului Brașov, pronunțată în dosarul nr. x/2018, pe care a desființat-o și rejudecând:

În baza art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnată inculpata A. (fostă "A.") la pedeapsa de 1 an închisoare și pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. constând în: interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de "aderare la un grup infracțional organizat".

În baza art. 213 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. constând în: interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de "proxenetism".

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 din C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 1 an închisoare, pedeapsa rezultantă ce urmează a fi executată de inculpata A. fiind de 2 ani și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. constând în: interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; pe o durată de 1 an.

În baza art. 65, 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., s-a aplicat pedeapsa accesorie constând în: interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, în situația revocării suspendării executării pedepsei închisorii.

În baza art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatei A. sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și 4 luni.

Pe durata termenului de supraveghere condamnatei A. i s-a impus să respecte măsurile de supraveghere și să execute obligațiile ce îi revin, în condițiile stabilite de instanță, conform art. 92 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., s-a dispus ca, condamnata A. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Brașov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) din C. pen., s-a impus condamnatei A. obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, condamnata A. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, într-o entitate din comunitate care va fi decisă de consilierul de probațiune din următoarele: Direcția de Servicii Sociale Brașov sau Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov.

Conform art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., s-a pus în vedere inculpatei A. consecințele nerespectării lor măsurilor de supraveghere și a obligațiilor și ale săvârșirii de noi infracțiuni, conform art. 96 din C. pen., respectiv:

"Dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei. Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârșit o nouă infracțiune, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei."

S-a constatat că inculpata a fost reținută 24 ore în data de 3 iulie 2013.

În temeiul art. 112 lit. e) din C. pen. a fost confiscat de la inculpata A. suma de 800 RON.

În baza art. 4 alin. (1) lit. b) și art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpata A. în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței penale privind mijloacele materiale de probă.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva Deciziei penale nr. 659/Ap din data de 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Penală, în Dosar nr. x/2018, la data de 23 octombrie 2020 (fax) prin avocat Q., inculpata A. a declarat recurs în casație.

În motivarea scrisă a cerii sale inculpata a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. -"inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" și 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.:

"s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

a) Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. - "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală", inculpata, prin apărător, a arătat că soluția de condamnare pentru cele două infracțiuni (aderare la un grup infracțional organizat și proxenetism) este contrară legii pentru că nu sunt realizate elementele constitutive ale celor două infracțiuni, iar fapta săvârșita nu este prevăzută de C. pen. ca infracțiune (întâlnirea cu bărbați și participare la petreceri în urma cărora a primit uneori daruri de până la 800 de RON - prețul unui flacon de parfum).

Totodată inculpata arată că nu a inițiat constituit și nu a aderat la grupuri infracționale, că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică și că a recunoscut că a participat la întâlniri cu unii bărbați, respectiv la petreceri în două- trei rânduri (fapte pe care l-a recunoscut și l-a regretat).

A mai arătat că nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și proxenetism, iar depozițiile martorilor audiați în apel nu au modificat starea de fapt și nu au dus la reținerea unor elemente constitutive ale infracțiunii.

b)Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.:

"s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

Inculpata a arătat că i-au fost aplicate pedepse nelegale, în raport cu momentul săvârșirii faptelor, în sensul că nu s-a dat eficiență dispozițiilor art. 5 alin. (1) C. pen.

Aplicarea în timp a legii obliga comparația necesară între legea în vigoare la momentul săvârșirii faptei și legea intervenită ulterior, după februarie 2014 respectiv identificarea legii mai blânde în funcție de condițiile specifice fiecăreia dintre normele juridice, sancțiunile și împrejurările concrete care să ducă la o adecvată individualizare.

S-a arătat că a fost lipsită, în ciuda recunoașterii, pe care a făcut-o de o aplicare corectă a legii, dovadă fiind și faptul că rechizitoriul este întocmit cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. dar raportat la art. 336 alin. (1) C. pen. adică din punct de vedere legal cu aplicarea retroactivă a legii din 2014, pentru o infracțiune săvârșită sub imperiul vechii legi.

Prin Încheierea din data de 10 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a fost admisă, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 659/Ap din data de 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2018.

Cauza a fost trimisă în vederea judecării recursului în casație la Completul 8 în compunere de 3 judecători și s-a fixat termen de judecată, în ședință publică, la data de 24 martie 2021.

La termenul din data de 5 mai 2021, cauza a fost luată în dezbateri, susținerile părților au fost consemnate în partea introductivă a prezentei nemaifiind reluate.

Analizând recursul în casație formulat de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 659/Ap din data de 02 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., scopul recursului în casație este acela de a supune Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Referitor la primul caz de casare invocat de inculpată -art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.:

"inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Drept urmare, sintagma "fapta nu este prevăzută de legea penală" vizează atât lipsa incriminării (neprevederea faptei ca infracțiune sau lipsa de tipicitate a faptei în sensul că nu corespunde modelului abstract de incriminare, fiind incident alt tip de răspundere, după caz, civilă, contravențională, materială sau disciplinară), cât și situația în care lipsesc anumite elementele constitutive ale infracțiunii, altele decât cele referitoare la "vinovăția prevăzută de lege".

În concordanță cu aceste dispoziții, acest caz de casare nu poate fi invocat, însă, pentru a obține o reevaluare a materialului probator sau pentru stabilirea unei alte situații de fapt.

Prin urmare, instanța de casație analizează doar dacă situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanța de apel, corespunde infracțiunii pentru care s-a pronunțat hotărârea de condamnare.

La termenul de judecată din data de 5 mai 2021, apărătorul ales al inculpatei a susținut că instanța de apel nu a respectat dispozițiile art. 3 și art. 4 din C. pen., deoarece infracțiunea de prostituție a fost abrogată.

Potrivit art. 3 C. pen., legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare iar conform art. 4 C. pen., legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.

Dispozițiile art. 4 din C. pen. privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.

Totodată dispozițiile art. 4 din C. pen. nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.

Contra susținerilor apărării Înalta Curte constată că infracțiunea de proxenetism nu a fost abrogată.

De altfel, C. pen. din 1969 prevedea infracțiunea de proxenetism în art. 329 în titlul IX - Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială", la cap. IV - Alte infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială", în timp ce în noul C. pen. incriminarea faptei de proxenetism - art. 213 a fost adusă în titlul destinat protecției persoanei, care este titlul I - "Infracțiuni contra persoanei", printre infracțiunile care se referă la exploatarea persoanelor vulnerabile, având reglementarea în cap. VII - "Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile".

Conform art. 329 alin. (1) C. pen. din 1969, îndemnul ori înlesnirea practicării prostituției sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o persoană se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.

Infracțiunea de proxenetism este prevăzută la art. 213 alin. (1) C. pen. și constă în:

"determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi".

Prin urmare, în mod corect instanța de apel a apreciat că în raport cu data săvârșirii faptelor, martie - iunie 2013, legea penală mai favorabilă inculpatei este legea nouă, în vigoare de la 1 februarie 2014, în raport de pedeapsa care putea fi aplicată în baza textelor în vigoare la data săvârșirii faptelor, respectiv art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 9 din Legea nr. 39/2003 coroborat cu art. 323 din C. pen. din 1969.

Inculpata, prin apărător, a arătat că soluția de condamnare pentru cele două infracțiuni (aderare la un grup infracțional organizat și proxenetism) este contrară legii pentru că nu sunt realizate elementele constitutive ale celor două infracțiuni, iar fapta săvârșita nu este prevăzută de C. pen. ca infracțiune.

Infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat este prevăzută la art. 367 alin. (1) C. pen. și constă în:"inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi".

Contrar susținerilor apărării, Înalta Curte constată că, din dosarul cauzei rezultă că în intervalul martie - iunie 2013, B. împreună cu C., D. și E. au constituit o grupare în scopul obținerii de venituri din activități de înlesnire a practicării prostituției de către persoane de sex feminin, dintre care au fost identificate F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O., grupare la care a aderat și A. începând din luna martie 2013.

În acord că instanța de apel, Înalta Curte constată că sunt întrunite toate elementele esențiale de existență a grupului infracțional organizat: perioada de timp în care acesta a acționat (martie - iunie 2013), împrejurarea că a fost constituit de mai multe persoane - inculpatele B., C., D. și E., grup la care a aderat și inculpata A., faptul ca acestea s-au sprijinit reciproc în vederea asigurării reușitei activității infracționale, obiectivul grupului infracțional organizat fiind acela de activități de înlesnire a practicării prostituției de către persoane de sex feminin și scopul grupului, obținerea de venituri financiare substanțiale, faptul că acest grup a avut continuitate, că membrii grupului au colaborat în vederea atingerii obiectivelor grupului.

Din probele administrate în cauza rezultă că membrele grupului țineau legătură, se consultau permanent în vederea plasării fetelor diverșilor clienți, se sprijineau reciproc, rezultând astfel o coeziune psihica între acestea, conștientizând apartenența la un asemenea grup.

Înalta Curte mai constată că celelalte membre ale grupului infracțional organizat (C., D., B., E. au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu DIICOT, acorduri care au fost admise de Tribunalul Brașov, pronunțându-se sentințe prin care inculpatele au fost condamnate pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat și proxenetism.

Prin urmare toate instanțele de judecata care au admis acordurile de recunoaștere a vinovăției, au apreciat ca sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.

Referitor la infracțiunea de proxenetism s-a reținut că inculpata A. a înlesnit în mod repetat activități de practicare a prostituției pentru martorele P., M., F., L., G., O., K. și D.

Totodată inculpata a recunoscut că a plasat diferite femei care au prestat servicii sexuale contra cost, ea beneficiind de diferite sume de bani în urma acestor activități, primind recompense de la clienții cărora le plasa aceste femei. Martorele audiate au confirmat faptul că au întreținut raporturi sexuale cu diferiți clienți prezentați de inculpată.

Critica apărării potrivit cu care a fost făcută o greșită încadrată juridică a faptelor raportat la starea de fapt reținută nu poate fi primită.

Înalta Curte reamintește că recursul în casație este o cale extraordinară de atac de reformare numai sub aspect legal, de drept și nu faptic, excluzând rejudecarea pentru a treia oară pe fond a unei cauze în parametrii în care a avut loc judecata în fond și în apel. În consecință, starea de fapt reținută în cauză și concordanța acesteia cu probele administrate, nu mai pot constitui motive de examinare din partea instanței supreme pe calea recursului în casație.

Recursul în casație are ca scop verificarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, scopul său fiind acela de a îndrepta erorile de drept comise de curțile de apel, ca instanțe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege.

În consecință, Înalta Curte constată că faptele pentru care a fost condamnată inculpata prin decizia recurată întrunesc condițiile de tipicitate prevăzute de normele de incriminare, iar cazul de casare invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., este pur formal, nefiind incident în speță.

Referitor la cel de al doilea caz de casare invocat de inculpată - 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.:

"s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

Înalta Curte reamintește că dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. sunt incidente atunci când se procedează la aplicarea unei alte pedepse principale decât cea prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită sau aplicarea unei pedepse principale care depășește limitele generale ale pedepsei prevăzute de art. 60 C. pen. ori care se situează sub aceste limite, aplicarea unei pedepse principale care depășește sau se situează sub limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.

În recursul în casație de față, inculpata, prin apărător, susține că i-au fost aplicate pedepse nelegale, în raport cu momentul săvârșirii faptelor, în sensul că nu s-a dat eficiență dispozițiilor art. 5 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 213 alin. (1) C. pen. infracțiunea de proxenetism se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar potrivit art. 367 alin. (1) C. pen. infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat se pedepsește cu închisoarea de unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

În raport de data săvârșirii faptelor, martie- iunie 2013, în mod corect s-a apreciat că legea penală mai favorabilă este legea nouă, în vigoare de la 1 februarie 2014.

Inculpatei A. a i-a fost aplicată pedeapsa principală de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. constând în: interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de "proxenetism", prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. și pedeapsa principală de 1 an închisoare și pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. constând în: interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de "aderare la un grup infracțional organizat" prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

Totodată Înalta Curte constată că și în procesul de contopire a pedepselor, potrivit baza art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 din C. pen., în mod corect s-a stabilit pedeapsa rezultantă ce urmează a fi executată de inculpata A. - de 2 ani și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. constând în: interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; pe o durată de 1 an.

Prin urmare, pedepsele stabilite inculpatei de instanța de apel sunt legale, cazul de recurs în casație invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., nefiind incident în speță.

În realitate, sub incidența cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., apărare dorește practic o reidividualizare a pedepsei atât în cuantum cât și ca modalitate de executare (amânarea aplicării pedepsei) ceea ce nu este posibil pe calea recursului în casație.

Pentru considerentele expuse, potrivit art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul în casație formulat de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 659/Ap din data de 2 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2018.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. recurenta inculpată va fi obligată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată, în cuantum de 157 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 659/Ap din data de 2 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2018.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată, în cuantum de 157 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 mai 2021.

Procesat de GGC - LM