ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1164/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1164/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 25 iunie 2020
Asupra contestație în anulare de față, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1287 din 11 iunie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, au fost respinse excepțiile inadmisibilității și tardivității recursului și s-a anulat recursul declarat de declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L., prin lichidator judiciar S.C. B.., împotriva deciziei civile nr. 1666/2015 din 15 decembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.
Împotriva deciziei nr. 1287 din 11 iunie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar S.C. B.. a formulat contestație în anulare, în temeiul dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 și art. 504 alin. (2) C. proc. civ. solicitând admiterea contestației în anulare.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata Episcopia Română Unită cu Roma, Greco Catolică de Cluj - Gherla a invocat excepția tardivității formulării contestației în anulare și excepția lipsei calității de reprezentant al d-nei C. în promovarea căii extraordinare de atac.
Înalta Curte de Casație și Justiție a luat în examinare excepția inadmisibilității contestației în anulare, în raport cu dispozițiile art. 248 C. proc. civ., reținând următoarele:
Potrivit art. 503 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata, iar art. 503 alin. (2) pct. 2 din același act normativ prevede că hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.
Din analiza coroborată a dispozițiilor legale evocate rezultă că obiectul contestației în anulare îl formează numai hotărârile judecătorești definitive.
Potrivit art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ., în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă (…) anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Textul de lege evocat stabilește că nu sunt supuse niciunei căi de atac hotărârile pronunțate de instanța supremă, în completul de filtru, prin care recursul a fost anulat sau respins pentru neîndeplinirea unei cerințe formale sau de admisibilitate.
Așadar, nefiind supusă niciunei căi de atac rezultă că hotărârea instanței de recurs pronunțată în complet de filtru, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ. nu poate forma obiectul căilor de atac de reformare sau de retractare.
Prin raportare la aceste considerații Înalta Curte constată că hotărârea împotriva căreia a fost declarată contestația în anulare, respectiv decizia nr. 1287 din 11 iunie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a fost pronunțată în procedura de filtru a recursurilor de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
Prin decizia contestată au fost respinse excepțiile inadmisibilității și tardivității recursului și s-a anulat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L., prin lichidator judiciar S.C. B.., împotriva deciziei civile nr. 1666/2015 din 15 decembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.
Potrivit prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Așadar, fiind o decizie prin care s-a anulat recursul de Înalta Curte de Casație și Justiție în complet de filtru, rezultă că această hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac conform art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ.. În consecință, decizia nr. 1287 din 11 iunie 2019 nu este susceptibilă de a fi atacată pe calea contestației în anulare.
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege în condițiile și termenele stabilite de acestea, indiferent de menținerile din dispozitivul ei.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, astfel că, recunoașterea unei căi extraordinare de atac în alte situații și pentru alte motive decât cele prevăzute de legea procesual civilă ar constitui o încălcare a principiului legalității căilor de atac prevăzut de art. 457 Cod procedură
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în considerarea dispozițiilor art. 508 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. - prin lichidator judiciar B.. împotriva deciziei nr. 1287 din 11 iunie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., împotriva deciziei nr. 1287 din 11 iunie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2013.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 iunie 2020.