ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1801/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1801/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
La ordine pronunțarea în contestația în anulare formulată de B.E.C. în nume propriu și în calitate de mandatară a intervenientei B.C.împotriva deciziei civile nr.1805 din 10 mai 2002 a Curții Supreme de Justiție Secția civilă.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 18 aprilie 2003 care face parte integrantă din prezenta, iar pronunțarea s-a amânat la data de 6 mai 2003.
C U R T E A ,
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr.1805 din 10 mai 2002 a Curții Supreme de Justiție – Secția civilă a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta B.E. C. și intervenienta B.C.împotriva deciziei nr.212 din 26.09. 2000 a Curții de Apel Constanța – Secția civilă, care la rândul său a respins apelul persoanelor fizice împotriva sentinței civile nr.895 din 30 noiembrie 1999 a Tribunalului Constanța, astfel fiind respinsă irevocabil acțiunea în revendicare vizând terenul în suprafață de 1150 mp situat în municipiul Constanța str.T.Maiorescu nr.26.
S-a reținut că dreptul de proprietate asupra acestui teren a fost dobândit de stat ca urmare a actului de schimb imobiliar autentificat sub nr.6177/1967, transcris sub nr.160/1997, încheiat în cadrul operațiunilor de expropriere efectuate în baza Decretului nr.285/1965.
Împotriva deciziei menționate a Curții Supreme de Justiție B.E.C., în nume propriu și ca mandatară a intervenientei B.C.a formulat contestația în anulare de față în temeiul art.317 și 318 C.proc.civ. Cu o motivare amplă, ce excede cadrului juridic al litigiului de față, cuprinzând aspecte legate de drepturile sucesorale ale părților și negarea pretinselor drepturi de aceeași natură ale E.M.C.fostă B., fără a face susțineri clare în sprjinul cererii formulate, contestatoarele invocă timbrarea excesivă în cadrul procesului, la nivelul acestei instanțe.
În aceste condiții, în raport și de precizările făcute în instanță la termenul din data de 18 aprilie 2003 de către contestatoarea B.E.C., se constată că nu sunt întrunite cerințele legale pentru admiterea contestației în anulare.
Astfel, se constată că nu subzistă temeiurile prevăzute de art.317 C.proc.civ., întrucât recursul a fost judecat cu respectarea prevederilor legale referitoare la citarea părților, în prezența recurentei, care a răspuns în nume propriu și ca mandatară a mamei sale, care a fost legal citată. De asemenea nu sunt incidente în cauză nici prevederile art.317 pct.2 C.proc.civ., întrucât hotărârea a fost dată de judecătorii acestei instanțe, ca instanță de recurs, cu respectarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Contestația de față nu-și găsește corespondent nici în prevederile art.318 C.proc.civ. întrucât nu este invocată și nici nu se poate reține existența unei greșeli materiale în raport de care să se fi dezlegat pricina sau omisiunea din greșeală de a se cerceta vreunul din motivele de modificare a hotărârii.
Dimpotrivă, motivarea deciziei răspunde complet la solicitarea de modificare a hotărârii, însă justifică și de ce nu poate fi primită în speță acțiunea în revendicare cu recomandarea că părțile au posibilitatea să-și valorifice pretențiile formulate, izvorând din disproporția de valoare dintre cele două terenuri ce au format obiectul schimbului în temeiul dispozițiilor art.968 C.civ. și cum aceste prevederi legale nu au fost invocate în speță, nu au putut fi examinate pentru a nu constitui ultrapetita.
Așa fiind, contestația în anulare de față nu poate fi admisă.
Este de admis însă cererea contestatoarei cu privire la restituirea taxelor de timbru calculate și plătite la această instanță pentru fond, apel și recurs, deși acțiunea astfel cum a fost formulată este scutită de plata taxei de timbru în temeiul art.15 lit.r din Legea nr.146/1996.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de B.E.C. în nume propriu și în calitate de mandatară a intervenientei B.C.împotriva deciziei nr.1805 din 10 mai 2002 a Curții Supreme de Justiție, Secția civilă.
Dispune restituirea către contestatoarea B.E.C. a sumei de 8.275.000 lei, 16.550.000 lei și 8.275.000 lei consemnate la trezoreria sectorului 4 și la CEC Agenția Victoriei 1 (filele 123,290, 291 dosar 5855/2000 al Curții Supreme de Justiție) plătite din eroare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2003.