ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5196/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5196/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Soluția instanței
de fond
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu
pârâtul P.S.O.G., constatarea calității acestuia de colaborator al Securității,
arătând că potrivit Notei de constatare din 6 iulie 2009 și a înscrisurilor
anexate, pârâtul a furnizat organelor de securitate Note informative cuprinzând
informații utile acestora, care au îngrădit dreptul la viață privată prevăzut
de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
Prin întâmpinare,
pârâtul P.S.O.G. a solicitat instanței respingerea acțiunii ca nefondată,
arătând că nu a susținut regimul comunist, nu a îngrădit drepturile și
libertățile fundamentale ale omului, iar titlul de „rănit de Revoluție” cu
toate drepturile ce derivă din acesta le-a obținut pe merit.
Prin Sentința nr. 1870
din 9 martie 2011, Curtea de Apel București a respins ca nefondată acțiunea
formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul P.S.O.G.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că din conținutul notelor
informative aflate la dosar, nu rezultă că pârâtul ar fi furnizat informații
privind activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, toate
referirile sale fiind benigne sau favorabile persoanei urmărite, iar simplul
angajament de colaborare, neînsoțit de furnizarea efectivă de astfel de
informații, este irelevant în soluționarea cauzei.
Referitor la notele
și rapoartele ofițerilor de securitate, precum și invocarea dovezilor privind
recompensarea pârâtului, prima instanță a constatat că, dincolo de contestarea
acestora de către pârât, cât timp nu sunt grefate pe delațiuni efective, cu
privire la persoane și atitudini concrete, identificate sau cel puțin identificabile,
acestea nu sunt în măsură a proba întrunirea cerințelor legale.
S-a mai arătat în
considerentele sentinței atacate că aprecierile generale ale ofițerilor care au
întocmit diferitele note de analiză a activității pârâtului sau rapoarte în ceea
ce privește colaborarea pârâtului nu sunt în măsură, prin ele însele, cât timp
nu se coroborează cu note informative furnizate de pârât, să antreneze
concluzia că activitatea acestuia se încadrează în sfera noțiunii de
„colaborator”.
Conchizând, judecătorul
fondului a apreciat că în cauză, nu este îndeplinită prima condiție pentru
întrunirea calității de colaborator, aceea că prin informațiile furnizate au
fost denunțate activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar
comunist.
Calea de atac
exercitată
Împotriva sentinței
Curții de Apel București a formulat recurs reclamantul C.N.S.A.S., invocând ca
temei legal dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ.
În motivarea căii de
atac recurentul aduce, în esență, critici sentinței recurate, în sensul că în
mod eronat prima instanță a considerat că nu este îndeplinită condiția
referitoare la denunțarea unei atitudini potrivnice regimului comunist, deși notele
informative ale intimatului-pârât făceau referire la persoane identificate și
atitudini concrete, au fost exploatate de Securitate în dosarele de urmărire
ale unor persoane clar determinate, astfel că sub acest aspect sentința
recurată este netemeinică și nelegală.
Se menționează și
faptul că legiuitorul nu a impus existența unei pluralități de informații
furnizate, fiind de ajuns și un singur denunț care să îndeplinească cele două
condiții pentru reținerea acestei calități.
Or, recompensele
bănești primite de pârât, ca și rapoartele favorabile ale ofițerilor de
legătură, dovedesc faptul că intimatul - pârât a răspuns cerințelor Securității
și a furnizat informații despre atitudini potrivnice regimului (denumite de
Securitate „informații de interes operativ”).
Intimatul - pârât P.S.O.G.
a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca
nefondat, menținerea sentinței recurate, apreciată ca temeinică și legală.
Se susține că în niciuna
din notele de constatare depuse la dosarul cauzei nu există vreo referire
negativă a sa cu privire la persoanele urmărite, ci, dimpotrivă, acestea erau
favorabile, laudative, inofensive, astfel că cerința impusă de legiuitor, aceea
de a fi furnizat informații care denunțau activități potrivnice regimului
totalitar comunist, nu este îndeplinită.
De asemenea, se
contestă pretinsa recompensare, întrucât de multe ori îi erau impuse la semnat
înscrisuri fără să-i fie permisă analizarea acestora.
Soluția instanței
de recurs
Înalta
Curte de Casație și Justiție, analizând recursul în raport de criticile
formulate, de înscrisurile care există la dosarul cauzei, de dispozițiile
legale incidente cât și din perspectiva prevederilor art. 304 pct. 9 în
condițiile art. 304
1
C. proc. civ., apreciază că acesta este
nefondat.
Potrivit art. 2 lit.
b) din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată prin Legea nr. 293/2008 este „colaborator al
Securității persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă,
precum și note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii
Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice
regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului”.
Din cuprinsul acestor
dispoziții rezultă într-adevăr, că pentru a se reține calitatea de colaborator
al Securității trebuie îndeplinită printre altele, condiția prin furnizarea de
informații prin care să fie denunțate activități sau atitudini potrivnice
regimului totalitar comunist.
În cuprinsul Notei - raport
aflată la filele 9 - 16, dosar fond, se reține, potrivit rapoartelor ofițerilor
de legătură că intimatul - pârât a furnizat „de la recrutare și până în prezent
un număr de 12 note informative de interes operativ”, însă nu toate prezintă
relevanță în cauză, ci doar cele menționate de recurent.
Analizându-se prevederile
art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 se constată că notele și rapoartele se
prezintă sub formă scrisă, iar relatările sunt verbale și sunt consemnate de
către lucrătorii Securității.
Din cuprinsul Notei
informative din 16 martie 1979 înregistrată la 17 martie 1979, semnată cu
numele conspirativ de pârât M. și primită de ofițerul de Securitate (fila 62 - 64
dosar fond) referitoare la numitul S.E. nu rezultă îndeplinirea condiției
referitoare la denunțarea unor atitudini potrivnice regimului comunist,
referirile la acea persoană fiind făcute într-un tablou favorabil, de natură să
conducă la concluzia că măsurile aplicate și-au atins scopul, atât în plan
personal cât și profesional.
Mai mult, din nota
ofițerului căruia i-a fost remisă informația rezultă că persoana respectivă era
cunoscută ca protestatar anterior întocmirii notei, având deschis dosar de
urmărire.
De asemenea,
analizându-se Nota informativă din 16 martie 1979 (fila 58 - 59 dos. fond),
semnată de același pârât, referitoare la numitul S.P., se reține că
informațiile furnizate erau expuse într-o manieră favorabilă, laudativă
persoanei, fără a conduce la concluzia că denunțau activități sau atitudini
potrivnice regimului totalitar comunist.
Prin urmare, prin
aceste note nu au fost furnizate informații prin care se denunțau activități/
atitudini potrivnice regimului comunist.
În consecință,
recurentul nu a demonstrat că intimatul-pârât a furnizat informații care să
îndeplinească cerința din definiția legală a noțiunii de „colaborator al Securității”.
Cele consemnate de
ofițerul de securitate în nota-raport nu sunt de natură a stabili că
intimatul-pârât a denunțat prin informațiile furnizate activități sau atitudini
potrivnice regimului totalitar comunist, întrucât doar instanța investită cu acțiunea
promovată în temeiul art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 are competența de a interpreta
și corobora probele existente la dosar și de a se pronunța asupra cererii.
Față de
considerentele expuse, se reține că în mod corect instanța de fond a statuat că
nu este îndeplinită condiția impusă de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008
pentru a se stabili calitatea de colaborator a intimatului-pârât, respectiv
aceea ca prin informațiile furnizate să fie denunțare activități sau atitudini
potrivnice regimului totalitar comunist, sentința recurată fiind temeinică și
legală.
În consecință, în
temeiul art. 312 alin. (1) teza a II- a C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004,
modificată și completată, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinței nr. 1870 din 9 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 25 aprilie 2013.