CtEDO 30.08.2013 Auto

ASLAN ISMAYILOV v. AZERBAIJAN

RESPONDENT
AZE
HOTĂRÂRE
30.08.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
ASLAN ISMAYILOV v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Primă cerere nr. 20411/11 Aslan Ziyaddin Oglu ISMAYILOV împotriva Azerbaidjanului depusă la 17 martie 2011 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Aslan Ismayilov, este un național azerian, născut în 1958 și locuiește în Baku. El este reprezentat în fața Curții de către dl Alizade, avocat practicant în Azerbaidjan. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost un candidat independent în alegerile parlamentare din 7 noiembrie 2010 în cadrul celui de-al doilea mandat electoral Nărimanov. 20. Potrivit reclamantului, începând cu 15 octombrie 2010, prima zi a perioadei de campanie electorală oficială, oamenii afiliați cu unul dintre adversarii săi în alegerile (A.A.) au comis o serie de acțiuni ilegale împotriva lui. În special, au eliminat sau avariat în mod deliberat afișele sale afișate în locuri publice, interferate cu întâlnirile sale cu alegătorii prin intimidarea alegătorilor sau împiedicarea lor de a participa la aceste întâlniri și, într-o ocazie, chiar a atacat sediul campaniei electorale ale candidatului. În legătură cu cele de mai sus, reclamantul a depus o plângere cu, printre altele, , departamentul local de poliție, care a răspuns inițial prin arestarea unei persoane în legătură cu incidentele menționate mai sus, dar mai târziu l-a eliberat. Potrivit reclamantului, el a informat, de asemenea, Comisia Electorală de Constituție („ConEC”) și Comisia Electorală Centrală („CEC”) despre aceste incidente, dar nu a primit niciun răspuns. Potrivit reclamantului, el a depus, de asemenea, plângeri formale atât la ConCE, cât și la CEC cu privire la încălcarea legii electorale comise împotriva lui în cursul perioadei anterioare zilei alegerilor (copiile acestor plângeri nu sunt disponibile în dosarul de caz). Cu toate acestea, nici comisia electorală nu a examinat aceste plângeri. În timpul zilei alegerilor, la 7 noiembrie 2010, reclamantul a depus câteva plângeri separate la ConEC cu privire la o serie de încălcări ale legii electorale presupuse comise pe parcursul zilei, inclusiv următoarele: (a) au existat cazuri în care observatorii desemnați de reclamant au fost supuși la forță fizică, sau au fost escortați din secțiile de sondaj de către poliție, sau nu au fost autorizați să respecte îndeaproape procesul de vot, presupunând că în scopul ascunderii diferitelor nereguli comise ale comisioanelor electorale ale secției de votare („PEC”); (b) au existat cazuri de vot „carousel” în diferite secții de votare; (c) au existat cazuri în care, în contravenție cu cerințele legale, unele degete aleatoare nu au fost marcate cu cerneală; și (d) au existat cazuri de voturi angajate în favoarea A.A., precum și campanie ilegală în numele A.A. în ziua alegerilor. Însoțită de plângeri, reclamantul a prezentat declarații de declarație semnate de observatorii și de reprezentanți săi în diferite secții de sondaj, precum și o serie de înregistrări video și fotografii care documentează presupusele nereguli. Potrivit reclamantului, ConEC nu a examinat plângerile de mai sus în aceeași zi (în conformitate cu Codul electoral, plângerile depuse în ziua alegerilor trebuie examinate imediat). După încheierea secțiilor de votare și a numărului de voturi, în seara de 7 Noiembrie 2010 ConEC a emis un dosar de rezultate ale alegerilor care indică că reclamantul a primit 3.933 voturi și a pierdut alegerea la A.A. care a primit 10.656 voturi. La 9 noiembrie 2010, reclamantul a depus o plângere la CEC, solicitând acesteia să invalideze rezultatele alegerilor în întreaga circumscripție din cauza numeroase nereguli comise în diferite secții de votare în timpul zilei alegerilor. În sprijinul acestei cereri, el a descris, în detaliu, presupusele nereguli și încălcări ale legii electorale comise atât în perioada de campanie, cât și în ziua alegerilor și menționate în plângerile sale anterioare. De asemenea, el s-a plâns că ConEC nu și-a examinat plângerile depuse în ziua alegerilor. Însoțită de plângerea sa către CEC, reclamantul a depus mai mult de o sută de declarații jurate semnate de observatorii săi și alte documente, înregistrări video și fotografii care documentează presupusele nereguli. Potrivit reclamantului, el nu a fost invitat la reuniunea CEC cu privire la examinarea plângerii sale și, în ciuda eforturilor sale de a-l participa oricum, nu a fost permis să intre în clădirea CEC. Prin decizia din 21 noiembrie 2010, CEC a respins plângerea reclamantului, constatând că acuzațiile sale nu au fost justificate. La început, Comisia a remarcat că reclamantul a fost informat cu privire la momentul întrunirii CEC în prealabil prin telefon și a dat ocazia de a-l participa, dar că nu a participat. În ceea ce privește fondurile plângerii, CEC a constatat că, deoarece reclamantul și-a depus reclamația direct la CEC, în loc să se plângă de fiecare presupusă neregularitate imediat față de CEC relevantă, a fost acum mai dificil să se stabilească fapte. Cu toate acestea, CEC a remarcat că a examinat acuzațiile anterioare și le-a considerat nefondate. Având obținut „declarări explicative” de la un număr de președinți și membri ai diferitelor CPE și a unor observatori, toate acestea au remarcat că nu au existat încălcări grave ale dreptului electoral în secțiile lor de votare respective, CEC a constatat că acuzațiile formulate de reclamant cu privire la diferite nereguli nu au fost „confirmate” adevărate. În ceea ce privește presupusul eșec al ConEC de a examina plângerile reclamantului, CEC a constatat, de asemenea, că ConCE a examinat plângerile reclamantului făcute în ziua alegerilor și a respins-o ca fiind nefondată printr-o decizie din 7 noiembrie 2010. La 22 noiembrie 2010, CEC a emis un dosar final privind rezultatele alegerilor generale, care confirmă rezultatele finale ale alegerilor din toate circunscripțiile. În conformitate cu legea electorală, acest dosar de rezultate a fost trimis Curții Constituționale pentru aprobare. La 24 noiembrie 2010, reclamantul a depus un recurs împotriva hotărârii CEC din 21 noiembrie 2010 la Curtea de Apel de la Baku, reprezentând plângerile sale cu privire la neregulile și solicitând instanței să anuleze decizia CEC și să anuleze rezultatele alegerilor din circolența sa. În apelul său, reclamantul a susținut, de asemenea, că, în contradicție cu ceea ce s-a afirmat în decizia CEC, el nu a fost autorizat să participe la reuniunea CEC. În ceea ce privește observația CEC că ar fi trebuit să-și depună plângeri la diferite PEC, el a remarcat că nu există o astfel de cerință în Codul electoral și că, în orice caz, s-a plâns de fapt la PEC și ConEC, dar că au refuzat fie să accepte aceste plângeri, fie să le ignore. El a remarcat, de asemenea, că, pentru a respinge acuzațiile sale, CEC a examinat „declarările explicative” de la diferiți președinți ai PEC și membrii care erau însăși responsabili pentru presupusele nereguli și care, evident, ar nega orice greșeală.Același lucru se aplică la „declarările explicative” ale unor observatori care nu erau imparțiale. Prin hotărârea din 26 noiembrie 2010, Curtea de Apel a respins recursul reclamantului, declarând că decizia CEC este legală. În sfârșitul hotărârii, Curtea a remarcat că CEC a eliberat deja un dosar final de rezultate la 22 noiembrie 2010, finalizând toate rezultatele alegerilor în toate circunstanțele și că rezultatele sunt supuse verificării și aprobării Curții Constituționale. Nu a fost furnizat nici o explicație de către Curtea de Apel cu privire la motivele pentru includerea acestei observații în hotărâre. Între timp, la 29 noiembrie 2010, Plenumul Curții Constituționale a examinat recordul final al CEC din 22 noiembrie 2010 și a aprobat rezultatele alegerilor în toate circunscripțiile. Această decizie a fost finală și a intrat în vigoare imediat. La 30 noiembrie 2010, reclamantul a depus un recurs în fața Curții Supreme împotriva hotărârii Curții de Apel a Curții de Baku din 26 noiembrie 2010, reiterând plângerile sale anterioare și solicitându-i instanței să anuleze hotărârea impugnată și să anuleze rezultatele alegerilor din circolența sa. De asemenea, el se plângea că, în loc să furnizeze orice motiv adecvat pentru decizia sa, Curtea de Apel Baku a copiat pur și simplu textul deciziei CEC contestată, în întregime, în textul hotărârii sale. Prin decizia din 2 decembrie 2010, Curtea Supremă a respins recursul reclamantului. Curtea a constatat că afirmațiile reclamantei nu au fost justificate și că plângerile sale au fost examinate în mod corespunzător de Curtea de Apel Baku. Curtea a remarcat, de asemenea, că, la 29 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a reexaminat și aprobat rezultatele alegerilor. Întrucât hotărârea Curții Constituționale a fost actul final care a încheiat întregul proces electoral și, ca atare, nu a putut fi anulat, modificat sau reinterpretat de orice altă autoritate sau instanță, Curtea Supremă a concluzionat că, în orice caz, nu mai era posibil să acorde recursul reclamantului contestarea rezultatelor alegerilor în circolența sa și căutând invalidarea lor. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția și la art. 13 din Convenția că au existat o serie de încălcări ale legii electorale și a altor nereguli înainte și în timpul zilei alegerilor, care au încălcat dreptul său de a fi candidat la alegeri libere și că autoritățile interne, inclusiv comisioanele electorale și instanțele, nu au examinat în mod corespunzător și eficient plângerile sale și de a investiga aceste nereguli. Reclamantul se plânge în conformitate cu art. 13, în combinație cu reclamația de mai sus, că a fost privat de dreptul său la o soluție eficace în fața Curții Supreme, deoarece Curtea Constituțională a aprobat rezultatele alegerilor din întreaga țară, în ciuda faptului că apelul său individual, care a contestat rezultatele alegerilor în circolența sa și a depus în termenele specificate de lege, era încă în așteptare în fața Curții Supreme. Reclamantul se plâng, în conformitate cu art. 14 din Convenție, coroborat cu plângerile de mai sus, că candidații desemnați de partidele de opoziție și candidații independenți care critică guvernul, precum el însuși, au fost discriminați, prin diferite mijloace, de toate autoritățile executive de stat, comisii electorale, instanțe de judecată și mass-media controlată de guvern pe parcursul întregului proces electoral. Întrebări PENTRU PARTE A existat o încălcare a dreptului reclamantului în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 de a participa la alegerile libere care asigură libera exprimare a avizului poporului în alegerea legislației? Procesul de examinare de către autoritățile interne a plângerilor reclamantului oferă suficiente garanții împotriva arbitrației? O astfel de examinare s-a conformat cu cerințele prevăzute la art. 3 din Protocolul nr. 1? În plus, având în vedere că Curtea Constituțională a aprobat rezultatele alegerilor în timp ce recursul individual al reclamantului în fața Curții Supreme era în așteptare, dreptul reclamantului de a contesta rezultatele alegerilor în fața Curții Supreme, ca remediu final garantat de dreptul electoral intern, a fost efectiv în practică? Reclamantul dispune de un remediu intern eficient în fața comisiilor electorale și instanțelor interne (în special Curtea Supremă) pentru plângerile sale din Convenția, conform art. 13 din Convenția? Reclamantul a suferit discriminări în exercitarea drepturilor Convenției sale pe baza afiliației sale politice, în contravenție cu art. 14 din Convenție, citit coroborat cu art. 3 din Protocolul nr. 1?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă