CtEDO 05.09.2013 Auto

YAȘAR HOLDİNG A.Ș. c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
05.09.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
YAȘAR HOLDİNG A.Ș. c. TURQUIE (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Secțiunea a doua Cerere nr. 48642/07 YAȘAR HOLD 368/NG A.Ș. împotriva Turciei introdusă la 31 octombrie 2007 EXPOSAT DE FAPTĂ recurenta este o societate anonimă de drept turc. Ea este reprezentată în fața Curții de către domnul Günday (din baroul din Ankara), C. Erkut și S. Soybay (din baroul din Iul). Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează: la momentul faptelor, recurenta deținea 48,48% din acțiunile de capital ale Türkiye Tütüncüler Bankas La 25 iulie 1995, auditorii declarați aproape de Agenția de Reglementare și Supraveghere a Băncilor ( Rata deficitului a fost de 46, 7 % în comparație cu valoarea totală a activelor. La reuniunea din 8 decembrie 1995 banca a declarat un raport de (+) 8,03% în valoare de capital atunci când a fost, de fapt, (-) 6 %. Situația economică a băncii a fost după cum urmează în anii următori Valoarea deficitului Rata de lichiditate rata capitalului de risc Suma necesară pentru finanțare 12/07/1996 7,5 trilioane ATRL 62,7 % ------ 06/01/1997 23,2 trilioane ATRL -- (-) 33,7 % -- 30/05/1997 31,3 trilioane ATRL ---- 43 trilioane ATRL 01/12/1997 95,9 trilioane ATRL -- -- 100 trilioane ATRL 31/12/1997 124 trilioane ATRL -- -- -- -- 31/03/1998 150 trilioane ATRL --- -- -- 03/07/1998 --- (-) 78,2% -- 08/01/1999 ----- (-) 127,1 % 218,715 trilioane ATRL 30/09/1998 223,4 trilioane ATRL -- -- -- -- 31/03/1999 353,622 trilioane ATRL -- (-) 92,2 % -- 30/05/1999 400 trilioane ATRL -- -- -- 31/007/1999 435 trilioane ATRL -- -- -- 31/10/1999 530 trilioane ATRL -- (-) 95,4% -- 21/12/1999 609,491 trilioane ATRL ------- Prin decretul din 21 decembrie 1999, laARSB, prin care Yașarbank a fost transferat forțat către Fondul de asigurare pentru depozitele de deporturi de decontări de numerar ( Comisia susține că a prezentat ARSB un plan de redresare realist și fezabil, care nu a ezitat în special să crească capitalul propriu al societății cu 200 000 000 USD și că, prin urmare, avea dreptul la un anumit timp pentru a-și pune în aplicare planul de acțiune. Nu era în mod rezonabil necesar să se pronunțe transferul forțat al Yașarbank către FADE fără a aștepta ca aceasta să finalizeze planul de redresare adoptat de consiliul său de administrație. De aceea, în opinia recurentei, decizia de transfer al administrației Yașarbank către FADE nu era nici conformă cu Constituția, nici cu dispozițiile legislative în vigoare. Printr-o hotărâre din 27 februarie 2002, Consiliul de Stat a decăzut reclamanta. El a considerat că nici o chestiune de excepție de neconstituționalitate nu se punea și că nu era necesar să se sesizeze Curtea Constituțională. El a considerat că decizia atacată era conformă cu legea. În această privință, acesta a observat că Yașarbank a fost în strânsă supraveghere începând cu 1995 de către ARSB din cauza dificultăților financiare considerabile. Lichiditatea și solvabilitatea băncii nu mai îndeplinesc cerințele economice. Planul de acțiune al băncii suferea de o lipsă de resurse financiare suficiente. Prin urmare, planul de redresare nu era realist și fezabil. Banca avea un deficit atât de mare încât nici una dintre măsurile preventive nu era de natură să remedieze acest lucru și, prin urmare, transferul către FADE era inevitabil din punct de vedere juridic. La 29 aprilie 2004, Adunarea Plenară a confirmat hotărârea atacată în toate dispozițiile sale. La 8 februarie 2007, Comisia a respins recursul în rectificarea hotărârii. Această decizie a fost notificată recurentei la 3 mai 2007. Dreptul și practica internă relevantă Regimul instituit prin art. 14 din Legea nr. 4389 privind băncile, în versiunea în vigoare la momentul respectiv a faptelor și după modificările aduse de legea nr. 5020 din 26 decembrie 2003, prevedea o serie de măsuri în direcția instituțiilor aflate în dificultate, autoritatea de drept public care reglementează acest sector fiind ARSB. Pentru a-și exercita competențele, aceasta se baza pe informațiile financiare și pe rapoartele transmise de auditorii declarați. În cazul în care lichiditatea și solvabilitatea unei bănci nu mai îndeplinesc cerințele legale, aceasta i-ar fi putut impune un plan de acțiune care să corecteze situația [art. 14 alineatul (2) litera (a). În același sens, în cazul în care fondurile proprii ale unei bănci s-ar dovedi insuficiente pentru a îndeplini pragul minim, ARSB ar putea solicita consolidarea capitalului întreprinderii, conform unui plan pe care l-ar fi aprobat [art. 14 alineatul (2) litera (b). În cazul în care banca vizată nu a putut sau nu a vrut să își îndeplinească obligațiile sau dacă prezenta un deficit atât de mare încât nici una dintre măsurile preventive nu a putut remedia acest lucru, la ARSB și-a prezentat transferul către FADE [art. 14 alineatul (3) ], o altă entitate de drept public, însărcinată în temeiul articolului 15 din Legea nr. 4389 a redresării băncilor aflate în dificultate. De asemenea, L.A.S.B. putea interzice băncii vizate să accepte depozite și să procedeze la orice altă formă de tranzacție bancară. Transferul includea toate drepturile de proprietate (cu excepția acțiunilor), de administrare și de control ale băncii în cauză, având în vedere că FADE era abilitat să efectueze tot felul de operațiuni, inclusiv cedarea către terți a acțiunilor, bunurilor și sucursalelor băncilor a căror tutelă o avea. Astfel de măsuri puteau interveni, de asemenea, atunci când ARSB a constatat că responsabilii cu conducerea și controlul asupra unei bănci abuzau de capitalul propriu al întreprinderii, astfel încât să pună în pericol buna funcționare a acesteia și interesele terților (art. 14 alineatul 4). Legea nr. 4389 a fost înlocuită de noua lege nr. 4411 privind băncile din 19 octombrie 2005, care prevede un sistem comparabil cu cel descris mai sus. GRIAV Reclamanta susține că cesiunea Yașarbank către FADE era lipsită de temei juridic și aducea o atingere disproporționată dreptului său de a-și respecta bunurile cu încălcarea dispozițiilor articolului 1 din Protocolul nr. De asemenea, aceasta invocă o încălcare a dreptului său la un proces echitabil din cauza lipsei sesizării Curții Constituționale de către Consiliul de Stat și a absenței unei competențe independente înainte de a se pronunța asupra fondului cauzei. A fost reclamanta privată de bunurile sale din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional, în sensul articolului 1 din Protocolul nr În acest sens, această privare implică aplicarea unei legi considerate necesare în sensul dispoziției menționate? În special, această privare a impus recurentei o sarcină excesivă la 1 ianuarie 2005, cartea turcească (TRY), care înlocuiește vechea carte turcească (TRL), a intrat în vigoare. 1 TRY valorează un milion TRL.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2013-04-09
0,92
SÜZER ET EKSEN HOLDİNG A.Ș. c. TURQUIE
ANCIENNE DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 6334/05 Mustafa SÜZER et EKSEN HOLDİNG A.Ş. contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 9 avril 2013 en une chambre composée de : Ineta Ziemele, p
CtEDO 2009-06-16
0,92
AFFAIRE ERHUN c. TURQUIE
Cour a décidé de joindre les requêtes, de les déclarer partiellement irrecevables et a décidé de communiquer le grief tiré de la durée des procédures au Gouvernement. Comme le permet l’article 29 § 3 de la Convention, il a en outre été déci
CtEDO 2005-11-08
0,91
AFFAIRE ȘEYHMUS YAȘAR ET AUTRES c. TURQUIE
prononcerait, en application de l’article 29 §§ 1 et 3 de la Convention, tant sur la recevabilité que sur le fond de la requête. EN FAIT I. LES CIRCONSTANCES DE L’ESPÈCE 9. En 1988, l’administration nationale des eaux (« l’administration »)
CtEDO 2008-04-01
0,91
ERHUN c. TURQUIE
Par une lettre du 30 juin 1992, la banque lui communiqua un relevé trimestriel attestant un solde débiteur. Le 8 septembre 1992, le requérant contesta ce relevé par une lettre notariée. Le 21 juin 1993, après plusieurs échanges de lettres e
CtEDO 2007-03-06
0,91
ALTINTAȘ ET AUTRES c. TURQUIE
mme. A compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois poi
Sursă