CtEDO 10.09.2013 Auto

CHMIELOWIEC v. POLAND

RESPONDENT
POL
HOTĂRÂRE
10.09.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CHMIELOWIEC v. POLAND (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 1541/05 Zbigniew CHMIELOWIEC împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 10 septembrie 2013 în calitate de comitet compus din: David Thór Björgvinsson, președinte, Vincent A. De Gaetano, Krzysztof Wojtyczek, judecători și Fatoș Aracı, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 13 octombrie 2004, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile prezentate în răspunsul reclamantului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTUL, dl Zbigniew Chmielowiec, este un național polonez, care s-a născut în 1952 și trăiește în Mielec. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Wołāsiewicz, succesat de Crizanowska, Ministerul Afacerilor Externe Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este căsătorit și are copii. Înainte de cererea de pensie a fost angajat din 1992 de același angajator. Procedura privind grantul și revocarea pensiei EWK La 23 august 2001, reclamantul a depus o cerere la Consiliul de Securitate Socială Rzeszów (Zacład Ubezpieczeń Społecznych – „SSB”) pentru a primi dreptul la o pensie de pensionare anticipată pentru persoanele care, datorită gravității condiției lor de sănătate, au nevoie de îngrijire constantă, așa-numita pensie „EWK”. Alături de cererea sa de pensie, reclamantul a prezentat, printre altele, un certificat medical eliberat de un centru medical specializat. Certificatul a declarat că copilul (născut în 1988) a suferit de astm bronchial, alergii, pielea atopică și sinuzită și a avut nevoie de îngrijirea constantă a părintelui. La 8 noiembrie 2001, SSB a emis o decizie care acordă reclamantului dreptul la o pensie de pensionare anticipată în valoare netă de aproximativ 1000 de zloti polonezi (PLN) pe lună. În plus față de pensia EWK, reclamantul a primit o prestație de asistență familială care, împreună cu pensia, a constituit 1 400 de PLN net pe lună. 8. SSB a suspendat inițial plata pensiei din cauza faptului că reclamantul încă lucrează la data deciziei. La scurt timp după aceea, reclamantul a informat SSB de demisia sa cu efect începând cu 29 noiembrie 2001. Plata pensiei a început la 1 noiembrie 2001. La 2 ianuarie 2002, reclamantul a fost reutilizat de angajatorul său anterior la timp integral. 10. La o dată neespecificată, SSB a solicitat medicul Consiliului de Securitate Socială Principală (Główny Lekarz Orzecznik ) să-l informeze dacă fiul reclamantului necesită îngrijirea permanentă a unui părinte. La 15 aprilie 2012, medicul a declarat că, pe baza documentelor medicale, copilul în cauză nu ar putea fi considerat că are nevoie de o astfel de îngrijire. 11. La 26 aprilie 2002, SSB a emis o decizie în temeiul căreia plata pensiei reclamantului a fost întreruptă cu efect de la 1 Mai 2002. Prin decizia din 29 aprilie 2002, SSB a redeschis procedura, a revocat decizia inițială de acordare a unei pensii și a refuzat în cele din urmă să acorde reclamantului dreptul la o pensie de pensie anticipată în temeiul regimului prevăzut de Ordonanța Cabinetului din 15 mai 1989 privind dreptul la pensionare anticipată a angajaților care creează copii care necesită asistență permanentă ( Rozporzādzenie Rady Ministrów z dn. 15 mai 1989 w sprawie uprawnień do wcześniejszej emerytury pracowników opiekujācych się dziećmi wymagajācymi stałej opieki – „Ordinarea din 1989”. 12. Reclamantul a apelat împotriva deciziilor respective care l-au abandonat de dreptul la o pensie de retragere anticipată. El a susținut că ar trebui să primească beneficiul deoarece copilul său a solicitat asistență constantă, astfel cum a confirmat certificatul medical atașat cererii inițiale ale reclamantului de pensie. În plus, reclamantul a susținut că revocarea pensiei sale de pensionare este contrar principiului protecției drepturilor împuternicite. 13. La 25 mai 2004, Curtea Regională Tarnobrzeg a respins recursul. Experții medicali desemnați de instanță au constatat că fiul reclamantului nu a fost, și nu a fost niciodată, în nevoie de îngrijirea constantă a părinților săi. Curtea a reținut, de asemenea, că reclamantul a fost reluat de către angajatorul său anterior. 14. Reclamantul a depus un recurs împotriva hotărârii de primă instanță, care a fost respinsă la 29 În septembrie 2004 de către Curtea de Apel Rzeszów. Curtea de Apel a subliniat că reclamantul a reluat deja angajarea cu timp integral la 2 ianuarie 2002 și că a continuat această ocupație în timp ce a primit pensia EWK. 15. Reclamantul nu a depus un recurs de casă la Curtea Supremă. Situația financiară a reclamantului după revocarea pensiei EWK 16. În urma procedurii de securitate socială, reclamantul nu a fost ordonat să returneze prestațiile plătite de SSB, în ciuda revocarea dreptului său la pensia de pensie anticipată. 17. Reclamantul a susținut, în general, că pensia EWK a constituit o sursă importantă a veniturilor sale și că, după revocarea pensiei, situația financiară a fost dificilă. 18. Guvernul a susținut că reclamantul a fost angajat continuu în timpul primirii pensiei EWK și după revocarea sa până în prezent. În plus, în 2007 reclamantul a primit o pensie de invaliditate. Venitul anual brut al reclamantului a fost de 15,400 PLN (aproximativ 3,850 EUR) în 2002, PLN 16,800 PLN (aproximativ 4,200 EUR) în 2003, PLN 17.722 (aproximativ 4.430) EUR în 2004, 23.486 PLN (aproximativ 5.871) EUR în 2005, 30.04 PLN (aproximativ 7.501) EUR în 2006, 27.284 PLN (aproximativ 6.821) EUR în 2007, 39.227 PLN (aproximativ 9.806) EUR în 2008, 23.774 PLN (aproximativ EUR 5.943) în 2009. În plus, soția reclamantului a fost angajată până în 2004 și după 2008. Copiii reclamantului au început să aibă un loc de muncă câștigător în 2004, 2006 și, respectiv, 2007. Legea și practicile interne relevante 19. Dispozițiile juridice aplicabile la momentul material și întrebările practice sunt prezentate în hotărârile din Moskal v. Polonia, nr. 10373/05, §§§§ 34, 15 septembrie 2009, și Antoni Lewandowski c. Polonia , nr. 38459/03, §§ 43, 2 octombrie 2012. COMPLAINTĂ 20. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție și, în esență, în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție cu privire la deschiderea procedurilor de securitate socială care au dus la revocarea dreptului său la pensia EWK. HOTĂRÂREA ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUIUI 1 A PROTOCOLULUI NR. 1 LA CONVENȚIUNEA AFECTURILOR PRIVIND Domeniul de aplicare al cauzei în fața Curții 21. În cazul instantaneu, evidenția plângerilor reclamantului este că decizia de a-l ceda din pensia de pensie de pensie anticipată a constituit o privare nejustificată de bunuri. Prin urmare, cererea devine examinată în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, care se citește după cum urmează: „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de posesiunile sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și prin principiile generale ale dreptului internațional. Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea bunurilor în conformitate cu dobânda generală sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități.” Obiecții guvernului 22. Guvernul a formulat mai multe obiecții față de admisibilitatea cazului, susținând că cererea era incompatibilă ratione materia e și ratione personae cu Convenția și a constituit un abuz al dreptului de cerere individuală, susținând, de asemenea, că reclamantul nu a scăpat de căile de recurs interne pentru că nu a făcut un recurs de casă împotriva hotărârii Curții de Apel. În cele din urmă, au susținut că nu a suferit niciun dezavantaj semnificativ. Reclamantul nu este de acord cu Guvernul. 23. Curtea a examinat deja obiecții identice în ceea ce privește abuzul asupra dreptului unei cereri individuale, neepuizare în ceea ce privește nerespectarea recursului reclamantului și fără dezavantaj semnificativ și le-a respins, în cazurile de urmărire a Moskalului (de exemplu, Antoni Lewandowski , citat mai sus §§ 45–66, Lew c. Polonia , nr. 34386/04, §§ 62, 4 În plus, Curtea constată că nu este solicitată să se ocupe de problemele de admisibilitate rămase, deoarece cererea este în orice caz inadmisibilă din motivele menționate mai jos. art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Observațiile părților 25. Guvernul a susținut că cererea a fost în mod evident bolnavă. Au susținut că ingerința în drepturile de proprietate ale reclamantului a fost legală și justificată. În special, a cedat reclamantului dreptul său la pensia de pensionare anticipată a fost prevăzută de lege și a fost în interesul public. Există, de asemenea, o relație rezonabilă de proporționalitate între interferența și interesele urmărite. De asemenea, au remarcat că, chiar dacă decizia de revocare a pensiei EWK a avut un efect retroactiv, reclamantul nu a fost obligat să ramburseze suma de 6 578 PLN deja plătită. 26. Guvernul a subliniat, de asemenea, faptul că reclamantul a încetat să lucreze de o lună și a fost angajat la timp integral în timp ce primea pensia EWK. El a continuat să lucreze după revocarea pensiei. În plus, intenția reală a reclamantului a fost de a-și completa salariul prin intermediul pensiei și de a nu rămâne acasă pentru a avea grijă de fiul său. 27. Reclamantul a susținut că renuntarea la dreptul său achiziționat la o pensie de pensionare anticipată a constituit o privare nejustificată de bunuri. El a susținut că a suportat o sarcină excesivă, deoarece decizia din 26 aprilie 2002 l-a privat cu efect imediat de principala sa sursă de venit. Evaluarea Curții 28. Principiile generale relevante sunt prevăzute la punctele 49-50 din hotărârea Moskal, citată mai sus. Curtea ar reitera totuși că orice interferență de către o autoritate publică cu bucuria pașnică a bunurilor ar trebui să fie legală, trebuie să fie în interesul public și să urmărească un obiectiv legitim prin mijloace rezonabil proporționale cu scopul urmărit de a fi realizat (a se vedea Moskal) , citat mai sus, §§ 49 și 50). În plus, aceasta ar reitera faptul că, ca principiu general, nu ar trebui să se împiedice autoritățile publice să își corecteze greșeli, chiar și cele care rezultă din neglijența lor și că le-a fost deschisă să reevalueze dreptul reclamantului la o pensie (a se vedea Moskal , citat mai sus, § 73 și Iwaszkiewicz c. Polonia , nr. 30614/06, §§ 53 și 70, 26 iulie 2011). 29. Curtea constată, așa cum a făcut în cazurile anterioare similare, că decizia SSB privarea reclamantului de dreptul de a primi pensia EWK a constituit o interferență cu bunurile sale în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și că această interferență a fost prevăzută prin lege și a urmărit un obiectiv legitim, astfel cum prevede prezentul articol (a se vedea Moskal) , citat mai sus, §§ 57 și 61 63). 30. Cu toate acestea, în evaluarea proporționalității acestei interferențe, Curtea consideră că prezentul caz diferă substanțial de cazurile examinate în care reclamanții au demisionat de la ocuparea forței de muncă în vederea obținerii pensiei EWK, pensia a fost singura lor venit, iar revocarea bruscă a pus o sarcină excesivă pe care le-a lăsat fără resurse sau perspectivă pentru a găsi rapid un nou loc de muncă (a se vedea, printre multe alte exemple, Moskal; Antoni Lewandowski și Lew citat mai sus). 31. În schimb, ca urmare a revocarea pensiei, reclamantul în cazul instantaneu nu a fost confruntat cu pierderea totală și imediată a singurei sale surse de venit, deoarece el a păstrat salariul său atunci când primirea pensiei și după revocarea sa (compară și contrast Antoni Lewandowski , citat mai sus, §§ 81–82). Nici el nu a demisionat permanent de la locul de muncă după ce dreptul la pensia EWK a fost confirmat de către autoritățile; într-adevăr, el a reluat o ocupare profitabilă după doar o lună după demisia sa (a se vedea punctele 9, 14 și 18 de mai sus). În plus, deși reclamantul a primit atât pensia EWK, cât și un salariu pentru o perioadă de șase luni, statul nu a solicitat să returneze suma pensiei plătite în mod necorespunzător (a se vedea punctele 16 și 25 de mai sus). 32. Principiul bunei guvernanțe este de o importanță deosebită și este de dorit ca autoritățile publice să acționeze cu cea mai mare grijă și rapiditate, în special atunci când se ocupă de chestiuni de importanță vitală pentru persoanele fizice, cum ar fi beneficiile de bunăstare și alte drepturi de acest tip (a se vedea Antoni Lewandowski , citat mai sus § 80). Este adevărat că autoritățile, în special instanțele, au analizat cazul reclamantului pe o perioadă relativ lungă de timp. Totuși, după cum s-a menționat anterior, pe parcursul acestei proceduri, reclamantul a fost angajat în mod continuu. 33. Având în vedere cele de mai sus, nu se poate spune că deciziile autorităților impuse reclamantului o sarcină excesivă incompatibilă cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție (a se vedea Rzepa c. Polonia (dec.), nr. 30361/04, §§ 31-37, 9 aprilie 2013). Cazul reclamantului este, prin urmare, clar distins de faptele cazului principal privind pensiile EWK, Moskal c. Polonia 34. Rezulta că cererea este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ a) și 4 din Convenție. II. Cu toate acestea, Curtea consideră că orice chestiune care ar putea fi ridicată de către reclamant în temeiul prezentei dispoziții a fost deja abordată în mod corespunzător (a se vedea punctele 28-34 de mai sus). În orice caz, în toate cazurile anterioare examinate până în prezent, Curtea a considerat că plângerile prevăzute la art. 6 nu au solicitat o examinare separată (a se vedea, printre multe alte exemple, Moskal, §§ 89 și Antoni Lewandowski, 88, citate mai sus; a se vedea, de asemenea, punctul 21 de mai sus). 37. În consecință, restul cererii trebuie, de asemenea, respins în temeiul articolului 35 § 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Fatoș Aracı David Thór Björgvinsson Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă