OSMANOGLU ET KOCABAS c. SUISSE
OSMANOGLU ET KOCABAS c. SUISSE (CtEDO, 2013)
SECȚIUNEA 2 Cererea nr. 29086/12 Aziz OSMANOGLU și Sehabat KOCABAS împotriva Elveției, introdusă la 23 aprilie 2012, EXPOSAT DEFIT Reclamanții, dl Aziz Osmano Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul, Aziz Osmano După ce și-a terminat pregătirea, s-a întors temporar în Turcia pentru a studia științele de la Islam, unde s-a întâlnit cu soția sa, Sehabat, reclamanta. Aceasta a venit în Elveția în 1999 ca parte a reîntregirii familiei. Ea este casnică și urmează o educație pentru a deveni responsabilă de grupuri de jocuri pentru copii (Spielgruppenleiterin) Reclamanții au două fiice, născute la 8 iulie 1999 și 22 iunie 2001. Într-o primă etapă, ele au fost înscrise la școala primară Vogelsang. Mai târziu, fiica cea mare a început școala de orientare (Etierungsschule . Fata mai mică continuă să meargă la aceeași școală primară. Cursurile de înot fac parte din cursurile obligatorii și, în conformitate cu legislația aplicabilă cantonului Basel-Ville, o scutire nu poate fi acordată decât de la pubertatea copiilor (a se vedea mai jos dreptul intern relevant). Acest fapt a fost adus la cunoștința reclamanților la 11 august 2008 de către nota privind modul de acțiune în ceea ce privește chestiunile religioase la școală ( Merkblatt zum Umgang mit religiösen Fragen an der Schule Cu toate acestea, reclamanții, care practicau cu ardoare religia musulmană, refuzau ca fiicele lor să participe la cursuri de înot, din cauza mixității cursurilor. Ei susțineau că credința lor le interzicea să-și trimită copiii la cursuri de înot mixte. Deși Coranul nu a prescris acoperirea corpului fizic decât de la pubertate, credința lor le-a îndemnat să-și pregătească fiicele pentru condițiile aplicabile de la pubertate. În exercitarea autorității părintești asupra fetelor, reclamanții au pretins o încălcare a propriilor drepturi. Prin scrisoarea din 13 august 2008, Departamentul de lnjurii publice al cantonului Basel-Ville (Erziehungsdepartement des Kantons Basel-Stadt) avertizează instanțele că au fost supuse unei amenzi maxime de 1 000 În cazul în care prezența obligatorie la școală nu este respectată în conformitate cu punctul 91 alineatul (9) din Legea școlară a cantonului Basel-Ville (a se vedea mai jos, legislația internă relevantă). În pofida mai multor cereri scrise și orale ale directorului școlii, reclamanții au reiterat în repetate rânduri faptul că fiicelor lor li s-a interzis să urmeze cursurile de înot din motive religioase. În cele din urmă, printr-o scrisoare din 28 iulie 2010, autoritățile școlare au aplicat o amendă de 350 CHF (aproximativ 280 EUR) per părinte și fată (în total 1 La 30 mai 2011, Tribunalul a respins acțiunea reclamanților împotriva acestei decizii pentru încălcarea responsabilităților lor părintești (a se vedea mai jos § 91 alineatele (8) și (9) din Legea școlară a cantonului Basel-Ville). Tribunalul Federal a respins recursul reclamanților la decizia de principiu din 24 octombrie 2008 (hotărârea Tribunalului Federal Elvețian ; ATF 135 I 79), prin hotărârea din 7 martie 2012, considerând că refuzul de a acorda o scutire pentru cursurile de înot mixte la școala primară nu încălcase dreptul reclamanților la libertatea de conștiință și de credință. El a recunoscut că acest refuz a reprezentat o încălcare a libertății religioase, însă a considerat că cursurile de înot făceau parte din școala obligatorie în cantonul Basel-Oille și că această obligație se baza pe un temei juridic suficient de solid (a se vedea mai sus) Sub aceasta, dreptul intern relevant, în special art. 36 din Constituția federală în combinație cu articolele 17, 22 și 66 din legea școlară a cantonului Basel-Ville. În plus, ar fi important ca copiii să se familiarizeze cu obiceiurile și practicile locale din Elveția. Tribunalul Federal a considerat, de asemenea, că interesul integrării sociale de către cursurile de înot mixte și egalitatea de tratament între femei și bărbați era în interesul părinților față de educația copiilor lor în conformitate cu tradițiile religioase. Prin urmare, concluzia sa este că refuzul de a acorda o scutire de la cursurile de înot mixte nu a încălcat dreptul la libertatea religioasă. Dreptul și practica internă relevante Dispozițiile relevante ale Constituției federale (Cst.) sunt formulate după cum urmează Art. 15 Libertatea de conștiință și de credință Libertatea de conștiință și de credință este garantată. Orice persoană are dreptul de a-și alege liber religia, precum și de a-și construi convingerile filozofice și de a le profesa individual sau în comunitate. Orice persoană are dreptul de a face parte dintr-o comunitate religioasă sau d . ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Nimeni nu poate fi constrâns să facă un act religios sau să urmeze o educație religioasă. Art. 36 Restricționarea drepturilor fundamentale Orice restricție a unui drept fundamental trebuie să se bazeze pe o bază legală. Restricțiile grave trebuie prevăzute printr-o lege. Cazurile de pericol serios, direct și iminent sunt rezervate. Orice restricție a unui drept fundamental trebuie să fie justificată de un interes public sau de protecția unui drept fundamental al lui. Orice restricție a unui drept fundamental trebuie să fie proporțională cu scopul vizat. 1929 în versiunea sa din 10 august 2009) au fost formulate după cum urmează la momentul relevant pentru faptele din speță . . . 17 școli primare li . Băieți și fete sunt, în general, educați împreună. § 22 Cursurile obligatorii la școala primară sunt: limbi, lectură, matematică, istoria patrimoniului, scris, desen, gimnastică ( Turnen ), (...) § 66 1. Toți elevii frecventează cursurile obligatorii. 2. O scutire de la cursuri sau de la anumite discipline poate fi acordată numai sub rezerva respectării anumitor condiții care au făcut obiectul unui regulament special în acest domeniu. [1] § 91 (...) Obligațiile conferite persoanelor aflate în întreținerea copiilor sunt definite după cum urmează: (a) Copiii trebuie să asiste la cursuri obligatorii și facultative, în mod regulat și suficient odihniți (b) Nu trebuie să-și țină copiii departe în mod conștient de școală (c) Ei participă la ședințe de informare pentru părinți și la interviuri cu profesorii care sunt instruiți de un profesor sau de conducerea școlii (d) Ei le cer copiilor lor să respecte toate normele și directivele școlii. Persoanele aflate în întreținerea copiilor care încalcă de mai multe ori obligațiile prevăzute la alin. (8) pot, la cererea conducerii școlii, să fie sancționate cu o chitanță de până la 1 000 de franci. (...) În 1993, Tribunalul Federal s-a preocupat pentru prima dată de problema unei scutiri de la cursurile de înot la școala primară din motive religioase. În acest moment, s-a estimat că educația copiilor în conformitate cu convingerile religioase acordă prioritate școlii obligatorii a cursurilor de înot (ATF 119 la 178). 15 ani mai târziu, la 24 octombrie 2008, Tribunalul Federal a modificat jurisprudența sa în fața creșterii rapide a populației musulmane din Elveția. Prin decizia de principiu (ATF 135 I 79), Tribunalul a creat o nouă jurisprudență conform căreia interesul de integrare și respectarea valorilor culturii locale sunt atribuite mai mult în greutate. El a constatat existența unui interes public important pentru ca toți elevii să poată urma cursurile de înot, din motive de socializare și de siguranță a copiilor. Prin urmare, se consideră că refuzul scutirii de la cursurile de înot este justificat și, prin urmare, în conformitate cu obligațiile Convenției. De atunci, Tribunalul Federal a reafirmat această nouă jurisprudență de două ori. (hotărârea Tribunalului Federal din 7 martie 2012, 2C_666/2011) privește decizia care face obiectul prezentei cereri în fața Curții. La al doilea caz a fost recent decisă de Tribunalul Federal (hotărârea din 11 aprilie 2013, 2C_1079/2012). Invocând art. 9 din Convenție, reclamanții susțin că obligația de a-și trimite fiicele la cursurile de înot mixte este contrară convingerilor lor religioase. Ei susțin că, în urma refuzului de scutire pentru cursurile de înot, nu avea un temei legal valabil, nu urmărea niciun scop legitim și era disproporționată. Prin urmare, ei ar fi fost victime ale unei încălcări a dreptului la libertatea religioasă. Refuzul scutirii de la cursurile de înot mixte în cadrul școlar primar obligatoriu și lacul impus reclamanților pentru încălcarea responsabilităților părintești constituie o interferență în dreptul la libertatea religioasă al reclamanților în sensul art. 9 din Convenție? convingerile religioase și/sau ale mai multor persoane? 3. S. a existat o interferență în exercitarea dreptului protejat de art. 9, era aceasta prevăzută de lege și era aceasta necesară în sensul articolului 9 alineatul (2)? În plus, a urmărit ea un scop legitim în conformitate cu această dispoziție și, dacă este cazul, care [1] Articolul în vigoare în prezent este formulat după cum urmează: