SECȚIUNEA A TREIA DECIZIE Cerere nr. 34751/09 Alexandru Marius RADU împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 1 octombrie 2013 într-un comitet compus din Alvina Gyulumyan, președinte, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, judecători, și Marialena Tsirli, asistentă de secțiune, având în vedere cererea prezentată mai sus la 19 iunie 2009 Având în vedere declarația depusă de guvernul pârât la 21 iunie 2013 și invitând Curtea să șteargă cererea de rol, precum și răspunsul reclamantului la această declarație După ce a deliberat, face următoarea decizie FACUTĂ ȘI PROCEDURA Reclamantul, dl Alexandru Marius Radu, este un cetățean român născut în 1974 și deținut în închisoarea Giurgiu. A fost reprezentat în fața Curții de către dl C. Boghina, avocat la București. Guvernul român ( Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul se plângea de lipsa unui tratament stomatologic în închisoare. Cererea fusese comunicată guvernului la 4 octombrie 2012 În cursul lunii iulie 2013, reclamantul și-a depus două proteze dentare parțiale, în conformitate cu recomandările medicilor stomatologi. Costul acestor proteze a fost suportat în întregime de către național al închisorilor. ÎN mai târziu la eșecul încercărilor de soluționare pe cale amiabilă, printr-o scrisoare din 21 iunie În 2013, guvernul a informat Curtea că are în vedere formularea unei declarații unilaterale pentru a soluționa problema ridicată de cerere și a invitat Curtea să o elimine din rolul său în aplicarea articolului 37 din convenție. Guvernul declară, prin prezenta declarație unilaterală, că recunoaște că, în speță, a avut loc o încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza întârzierii cu care autoritățile naționale au asigurat părții solicitante îngrijirea dinților pe care aceasta o necesita. Guvernul constată că, în cursul anului 2013, partea reclamantă și-a asumat responsabilitatea de a aplica proteza dentară recomandată de medicii de specialitate, costul protezei fiind suportat de autoritățile din statul respectiv. Guvernul constată că reclamantul, care se află încă în detenție, beneficiază în prezent de îngrijiri medicale adecvate stării sale de sănătate. Guvernul declară că este pregătit să plătească părții solicitante, cu titlu de satisfacție echitabilă, suma totală de 4 000 EUR, sumă pe care o consideră rezonabilă în lumina jurisprudenței Curții. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, nu va fi supusă niciunui impozit. Aceasta va fi plătită în lei românești la rata aplicabilă la data plății în contul bancar indicat de reclamantă, în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se poate soluționa în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a băncii centrale europene, majorată cu trei puncte procentuale. Guvernul invită cu respect Curtea să afirme că continuarea examinării cererii nu mai este justificată și să o elimine din rolul său în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) din convenție. Prin scrisoarea din 22 iulie 2013, reclamantul a indicat că nu era satisfăcută de termenii declarației unilaterale Curtea amintește că, în conformitate cu art. 37 din convenție, în orice moment al procedurii, aceasta poate decide să elimine o cerere din rol atunci când circumstanțele la care se face referire la literele (a), (b) sau (c) de la alineatul (1) din articolul menționat. pentru orice alt motiv pe care Curtea îl constată că există, nu mai este justificat să se continue examinarea cererii Curții amintește, de asemenea, că, în anumite circumstanțe, poate fi indicat să se elimine o cerere din rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să aibă loc. 10. În acest scop, Curtea trebuie să examineze îndeaproape declarația pe baza principiilor consacrate de jurisprudența sa, în special Hotărârea Tahsin Acar Tahsin Acar c. Turcia (întrebare preliminară) [GC], 26307/95, §§ 75-77, CEDH 2003 VI, WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.) n 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec.) n 28953/03). 11. Curtea a stabilit într-un număr de cauze, inclusiv cele îndreptate împotriva României, practica sa în ceea ce privește obiecțiunile întemeiate pe încălcarea articolului 3 din Convenție, în ceea ce privește lipsa unui tratament stomatologic pentru persoanele deținute (a se vedea, de exemplu, V.D. c. România, n 7078/02, §§ 92-100, 16 februarie 2010, Fane Ciobanu c. România, 27240/03, § 80-86, 11 octombrie 2011 și Iacov Stanciu c. România, n 35972/05, §§ 180-186, 24 iulie 2012). 12 Având în vedere natura concesiilor pe care le cuprinde declarația guvernului, precum și la suma de lacună propusă, Curtea consideră că (c)). Aceasta acordă importanță faptului că guvernul pârât a reacționat în mod corespunzător pentru a îmbunătăți situația părții reclamante 13. În plus, în lumina considerațiilor de mai sus și în special având în vedere jurisprudența sa clară și abundentă cu privire la acest subiect, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin convenție și a protocoalelor sale nu impune ca aceasta din urmă să examineze cererea (articolul in fine 14. În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul în temeiul articolului 37 alineatul (2) din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, Pred act termenii declarației guvernului pârât cu privire la art. 3 din Convenție și modalitățile prevăzute pentru asigurarea respectării angajamentelor astfel asumate decid să șteargă cererea de rol în aplicarea art. 37 alin. (1) lit. (c) din Convenție. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan adjunct președinte
Requête n
o
34751/09
Alexandru Marius RADU
contre la Roumanie
La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 1
er
octobre 2013 en un comité composé de
:
Alvina Gyulumyan,
présidente,
Kristina Pardalos,
Johannes Silvis,
juges,
et de Marialena Tsirli,
greffière adjointe de section,
Vu la requête susmentionnée introduite le 19 juin 2009
;
Vu la déclaration déposée par le gouvernement défendeur le 21
juin
2013 et invitant la Cour à rayer la requête du rôle, ainsi que la réponse de la partie requérante à cette déclaration
;
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
1.
Le requérant, M. Alexandru Marius Radu, est un ressortissant roumain né en 1974 et détenu à la prison de Giurgiu. Il a été représenté devant la Cour par M
e
2.
Le gouvernement roumain («
le Gouvernement
») a été représenté par son agent, M
me
3.
Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant se plaignait de l’absence d’un traitement dentaire en prison.
4.
La requête avait été communiquée au Gouvernement le 4
octobre
2012
.
Au cours du mois d’avril 2013, le requérant s’est vu poser deux prothèses dentaires partielles, conformément aux recommandations des médecins stomatologues. Le coût de ces prothèses a été entièrement supporté par l’Administration nationale des prisons.
5.
Après l’échec des tentatives de règlement amiable, par une lettre du 21
juin
2013, le Gouvernement a informé la Cour qu’il envisageait de formuler une déclaration unilatérale afin de résoudre la question soulevée par la requête. Il a en outre invité la Cour à rayer celle-ci du rôle en application de l’article 37 de la Convention.
6.
La déclaration était ainsi libellée
:
«
Le Gouvernement déclare, au moyen de la présente déclaration unilatérale, qu’il reconnaît qu’en l’espèce il y a eu violation de l’article 3 de la Convention en raison de la tardiveté avec laquelle les autorités nationales avaient assuré à la partie requérante les soins dentaires qu’elle nécessitait.
Le Gouvernement constate qu’au cours de l’année 2013, la partie requérante s’est vu apposer la prothèse dentaire recommandée par les médecins de spécialité, le coût de la prothèse ayant été supporté par les autorités de l’État.
Le Gouvernement constate que le requérant, qui se trouve toujours en état de détention, bénéficie à présent des soins médicaux adéquats à son état de santé.
Le Gouvernement déclare être prêt à verser à la partie requérante, au titre de satisfaction équitable, la somme totale de 4
000 EUR, montant qu’il considère comme raisonnable au vu de la jurisprudence de la Cour. Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, ne sera soumise à aucun impôt. Elle sera versée en lei roumains au taux applicable à la date du paiement sur le compte bancaire indiqué par la partie requérante, dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des droits de l’Homme. À défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.
Le Gouvernement invite respectueusement la Cour à dire que la poursuite de l’examen de la requête n’est plus justifiée et à la rayer du rôle en vertu de l’article
37 § 1 c) de la Convention.
»
7.
Par une lettre du 22 juillet 2013, la partie requérante a indiqué qu’elle n’était pas satisfaite des termes de la déclaration unilatérale
.
8.
La Cour rappelle qu’en vertu de l’article 37 de la Convention, à tout moment de la procédure, elle peut décider de rayer une requête du rôle lorsque les circonstances l’amènent à l’une des conclusions énoncées aux alinéas a), b) ou c) du paragraphe 1 de cet article. L’article 37 § 1 c) lui permet en particulier de rayer une affaire du rôle si
:
«
pour tout autre motif dont la Cour constate l’existence, il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête
».
9.
La Cour rappelle aussi que, dans certaines circonstances, il peut être indiqué de rayer une requête du rôle en vertu de l’article 37 § 1 c) sur la base d’une déclaration unilatérale du gouvernement défendeur même si le requérant souhaite que l’examen de l’affaire se poursuive.
10.
À cette fin, la Cour doit examiner de près la déclaration à la lumière des principes que consacre sa jurisprudence, en particulier l’arrêt
Tahsin Acar
(
Tahsin Acar c. Turquie
(question préliminaire) [GC],
n
o
26307/95, §§
‑
VI,
WAZA Spółka z o.o. c. Pologne
(déc.) n
o
11602/02, 26
juin 2007, et
Sulwińska c. Pologne
(déc.) n
o
28953/03).
11.
La Cour a établi dans un certain nombre d’affaires, dont celles dirigées contre la Roumanie, sa pratique en ce qui concerne les griefs tirés de la violation de l’article 3 de la Convention, en ce qui concerne l’absence d’un traitement dentaire pour les personnes détenues (voir, par exemple,
V.D. c. Roumanie
, n
o
7078/02, §§ 92-100, 16 février 2010,
Fane Ciobanu c.
Roumanie
, n
o
27240/03, §§ 80-86, 11 octobre 2011, et
Iacov Stanciu c.
Roumanie
, n
o
35972/05, §§ 180-186, 24
juillet
2012).
12.
Eu égard à la nature des concessions que renferme la déclaration du Gouvernement, ainsi qu’au montant de l’indemnisation proposée, la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête (article
37 §
1
c)). Elle accorde de l’importance au fait que le Gouvernement défendeur a réagi promptement afin d’améliorer la situation de la partie requérante.
13.
En outre, à la lumière des considérations qui précèdent, et eu égard en particulier à sa jurisprudence claire et abondante à ce sujet, la Cour estime que le respect des droits de l’homme garantis par la Convention et ses Protocoles n’exige pas qu’elle poursuive l’examen de la requête (article
37
§
1
in fine
).
14.
Enfin, la Cour souligne que, dans le cas où le Gouvernement ne respecterait pas les termes de sa déclaration unilatérale, la requête pourrait être réinscrite au rôle en vertu de l’article 37 § 2 de la Convention (
Josipović c. Serbie
(déc.), nº 18369/07, 4 mars 2008).
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Prend acte
des termes de la déclaration du gouvernement défendeur concernant l’article 3 de la Convention et des modalités prévues pour assurer le respect des engagements ainsi pris
;
Décide
de rayer la requête du rôle en application de l’article 37 § 1 c) de la Convention.
Marialena Tsirli
Alvina Gyulumyan
Greffière adjointe
Présidente