YEȘİLFİDAN AND OTHERS v. TURKEY

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

01.10.2013

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Inadmissible

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

YEȘİLFİDAN AND OTHERS v. TURKEY (CtEDO, 2013)

HUDOC · oficial

Decizia nr. 39617/11 Kandile YEȘİLFİDAN împotriva Turciei și alte 10 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), ședința la 1 octombrie 2013 în calitate de comitet compus din: Peer Lorenzen, președinte, András Sajó, Nebojša Vučinić, judecători și Seçkin Erel, grefier adjunct al secțiunii interioare; Având în vedere cererile de mai sus, indicate în apendice, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE O listă a reclamanților, precum și numărul de caz și numărul de decizie al procedurii încurcate figurează în apendice. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. În diferite date, reclamanții au inițiat acțiuni în fața diferitelor instanțe civile sau proceduri civile au fost îndreptate împotriva lor în fața instanțelor civile. Unele proceduri au durat mai mulți ani, cu toate că unele proceduri sunt încă pendente în fața instanțelor interne. Legea internă relevantă O descriere a dreptului intern relevant poate fi găsită în Müdür Turgut și alții (dec.), nr. 4860/09, §§ 19-26, 26 martie 2013). Reclamanții se plângeau în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că procedurile în fața instanțelor naționale nu au fost încheiate într-un timp rezonabil. Unele solicitanți au susținut încălcarea articolului 13 din Convenție că nu există o soluție eficace în temeiul legislației turce. În conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, anumite solicitanți și-au plâns că sumele atribuite lor au pierdut valoarea datorită lungii procedurii. HOTĂRÂREA APLICĂRII DE DECLARAȚII Curții consideră, în primul rând, că, în conformitate cu art. 42 § 1 din Regulamentul Curții, cererile ar trebui să fie însoțite, având în vedere similaritatea faptelor și a chestiunilor juridice ridicate. II. ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 6 § 1 AL CONVENȚIEI Reclamanții se plângeau că durata procedurii era incompatibilă cu cerința de „temps rezonabil”, prevăzută la art. 6 § 1 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., toată lumea are dreptul la o... audiere într-un timp rezonabil de către un tribunal...” Curtea constată că reclamanții au afirmat că durata procedurii era incompatibilă cu principiul cerinței de „tempo rațional” în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție. Curtea a constatat în Müdür Turgut și alții (citată mai sus, §§ 58 și 60) că Comisia de compensare instituită prin Legea nr. 6384, în măsura în care este, a priori, accesibilă În consecință, reclamanții ar trebui să beneficieze de noua soluție oferită de Legea nr. 6384, prin urmare, aceste reclamații trebuie respinse în temeiul articolului 35 §§ § 1 și 4 din Convenția pentru neepușirea recoursurilor interne. III. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 13 A CONVENȚIEI Reclamanții se plâng, de asemenea, că nu există niciun remediu eficace în temeiul legislației turce. Ele se bazează în acest sens pe art. 13 din Convenție, care prevede: „Toată persoana a căror drepturi și libertăți sunt încălcate în prezenta convenție are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoane care acționează în calitate oficială.” Curtea reamintește că, de asemenea, a susținut că Comisia de Compensare instituită prin Legea nr. 6384 prevede un remediu pentru reclamanții în sensul articolului 13 din Convenție pentru a se plânge cu privire la durata procedurilor în sensul articolului 6 § 1 din Convenția privind toate cererile pe care le-au întârziat Curții, neînca nu comunicat guvernului contestat prezentat înainte de 23 septembrie 2012 (Müdür Turgut și alții (menționate mai sus, § 59). Rezultă că această parte a cererii este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 a) și 4 din Convenție. După examinarea atentă a plângerilor reclamanților în funcție de toate materialele în posesia sa, și în măsura în care chestiunea reclamată este de competența sa, Curtea constată că nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. Rezultă că aceste părți ale cererilor sunt vădit nefondate și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ § 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor; declară că cererile sunt inadmisibile. Locul de reședință reprezentat de Notele 39617/11 15/04/2011 Kandile YEȘİLFİDAN 20/06/1974 İlhami KYAN İstanbul 4. Curtea de reședință 2010/148, 2010/263 51024/11 15/06/2011 Mașallah ARITÜRK 01/01/1961 İlhami KYAN Bakırköy 4. Curtea de reședință, E: 2010/191. 51031/11 15/06/2011 Binefș METİlhami KYAN Bakırköy 8. Curte de reședință, E: 2010/240, K: 2011/40. 51041/11 16/06/2011 Zozan DENEZ 01/01/1980 Istanbul İlhami CATAN Bakırköy 4. Curtea de evaluare, E: 2010/192, K: 2010/330. 51048/11 15/06/2011 Delal KARDAȘ 01/01/1942 Istanbul İlhami CATAN Bakırköy 4. Curtea de evaluare, E: 2010/139, K: 2010/325. 62743/11 14/09/2011 Emrah TARLAN 01/01/1986 Istanbul İlhami CATAN Curtea de casare E: 2012/17565 K: 2012/16995. 72344/11 14/09/2011 Meryem PEKER 01/08/1957 İstanbul İlhami CATAN Bakırköy Assize Court, E: 2010 / 93, K: 2011 /87 72350/11 14/09/2011 Rabia BEKTAȘ 01/02/1962 İlhami CATAN Bakırköy Assize Court, E: 2010/116, K: 2011/38 72354/11 14/09/2011 Saadet YAL Bakırköy 2. Curtea de evaluare, E: 2010/120, K: 2011/200. 48738/12 28/05/2012 Münir AKTI 06/05/1967 İstanbul Muhteber AKTI 01/01/1977 İstanbul Ferhat AKTI 10/07/1997 İlhami KYAN Bagcılar 2. Curtea Civilă de Jurisdicție Generală; E: 2002/1431.