YILDIZ v. TURKEY - [Turkish Translation] by the Turkish Ministry of Justice

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

01.10.2013

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Inadmissible

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

YILDIZ v. TURKEY - [Turkish Translation] by the Turkish Ministry of Justice (CtEDO, 2013)

HUDOC · oficial

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIUNEA A DOUA

DECIZIE PRIVIND ADMISIBILITATE

Cererea nr. 48448/11

Ömer YILDIZ / Turcia

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a Doua), formată din Comitetul constituit pe 1 octombrie 2013, compus din:

Președinte,

Peer Lorenzen,

Judecători,

András Sajó,

Nebojša Vučinić,

și

Locțiitor al Adjunctului Șefului Secțiunii

Seçkin Erel,

Având în vedere cererea sus-menționate depusă pe 4 mai 2011,

După deliberație, pronunță următoarea decizie:

FAPTE

Reclamantul, dl Ömer Yıldız, este cetățean turc născut în 1970 și locuitor în Istanbul.

După cum a fost prezentat de reclamant, faptele cazului pot fi rezumate după cum urmează.

Reclamantul a fost arestat de poliție pe 26 martie 2008 și pus în custodie în cadrul unei investigații privind contrabanda ilegală de droguri.

Reclamantul a fost arestat de Curtea de Pace Penală din Büyükçekmece pe 27 martie 2008.

Procurorul Republicii din Istanbul a depus o plângere în fața Curții de Infracțiuni Grave din Istanbul pe 20 aprilie 2008, acuzând reclamantul de contrabandă ilegală de droguri (heroină).

Curtea de Infracțiuni Grave din Istanbul a condamnat reclamantul pe 15 iunie 2010 pentru infracțiune și l-a condamnat la opt ani și nouă luni de închisoare și o amendă de 1.500 lire turce.

Curtea Supremă a confirmat decizia Curții de Infracțiuni Grave din Istanbul pe 28 mai 2012.

PLÂNGERI

Reclamantul se plânge, pe baza articolelor 5 §§ 1(a), 3, 4 și 5 din Convenție, de durata excesivă a detenției.

Reclamantul se plânge de asemenea, în conformitate cu articolul 6 alineatul 1 din Convenție, că durata procedurilor penale împotriva sa încalcă condiția "termenului rezonabil".

ANALIZĂ JURIDICĂ

Reclamantul susține, în conformitate cu articolele 5 §§ 1(a), 3, 4 și 5 din Convenție, că durata detenției a fost unreasonably lung. Curtea observă că plângerea reclamantului trebuie să fie examinată în cadrul articolului 5 § 3 din Convenție.

Condamnarea reclamantului a devenit finală pe 28 mai 2012. De la acea dată, reclamantul avea dreptul să ceară despăgubiri în conformitate cu articolul 141 din Codul de Procedură Penală, dar nu a făcut-o.

Curtea hotărăște că această plângere trebuie respingă din cauza neepuizării căilor interne de atac, în conformitate cu articolele 35 §§ 1 și 4 din Convenție (v. Șefik Demir / Turcia (opinii în parte), nr. 51770/07, 16 octombrie 2012).

Reclamantul se plânge, în conformitate cu articolul 6 alineatul 1 din Convenție, de durata excesivă a procedurilor.

Curtea observă că după aplicarea procedurii în cazuri pilot în cazul Ümmuhan Kaplan / Turcia (nr. 24240/07, 20 martie 2012) a fost prevăzută o nouă cale de atac internă.

Curtea reamintește că în hotărârea din cazul Turgut și alții / Turcia (nr. 4860/09, 26 martie 2013) a declarat noi cereri inadmisibile din cauza neepuizării căilor interne de atac datorită noii căi de atac disponibile. În consecință, Curtea consideră că această nouă cale de atac este disponibilă a priori și oferă despăgubiri rezonabile pentru plângerile privind durata procedurilor.

Curtea hotărăște, în conformitate cu articolele 35 §§ 1 și 4 din Convenție, că această plângere trebuie respingă din cauza neepuizării căilor interne de atac.

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,

Decide

că plângerea este inadmisibilă.

Seçkin Erel

Peer Lorenzen

Locțiitor al Adjunctului Șefului Secțiunii

Președinte