GATSALOVA v. RUSSIA

PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 41318/10 Zarema Akhmedovna ATSALOVA împotriva Rusiei depusă la 16 iulie 2010 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Zarema Akhmedovna Gatsalva, este un național rus, născut în 1981 și locuiește în orașul Nalchik. Ea este reprezentată în fața Curții de către dna V. Kogan, dl R. Lemaitre, dl A. Nikolayev, dl. Sakalov și D. Itslayev, avocați ai Inițiativei pentru Justiție Rusă Stichting, practicând în Moscoz. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Evenimentele din 13 și 14 octombrie 2005 Dimineața la 13 octombrie 2005, agențiile de aplicare a legii din orașul Nalchik au fost atacate de un număr de oameni înarmați, aparent insurgenți locali. Lupta urmatoare între forțele guvernamentale și insurgenții a durat până la 14 octombrie 2005 și se presupune că au lăsat mai multe zeci de organisme neidentificate. Reclamantul se referă la moartea soțului ei Timur Dzankhotovich Gatsalov, născut la 7 octombrie 1982, care a participat la atacul din partea insurgenților. Se pare că, la 13 octombrie 2005, autoritățile au instituit procedura penală nr. 25/78-05 în legătură cu evenimentele din 13-14 octombrie 2005. Potrivit celor care au participat la identificarea corpurilor, în câteva zile după evenimentele din 13 și 14 octombrie 2005, cadavrele au fost păstrate în morgă și în câteva alte locații în condiții complet nesatisfăcute. În special, a existat un miros intens datorită lipsei de frigiderare adecvată și cadavrele au fost așezate caotic deasupra celorlalte. Reclamantul nu a participat la identificarea în cauză. Solicitațiile inițiale ale reclamantului de a returna organismul depus la diferite oficiali și instanțe Se pare că, în mai multe ocazii, reclamantul a solicitat diferite oficiali, inclusiv procurorii, să returneze organismele soțului ei pentru înmormântare. Solicitările au rămas fără răspuns sau au fost refuzate. La 13 aprilie 2006, autoritatea investigativă a încheiat procedurile cu privire la cei 95 decedați din cauza morții lor. Se pare că decedatul menționat de reclamant a fost printre cei vizați de prezenta decizie. Oficiul Procurorului General a notificat reclamantului decizia de mai sus la 14 aprilie 2006. Se pare că nici o copie a deciziei în cauză nu a fost atașată la notificare. Se pare că la 22 iunie 2006 au fost incinerate nouăzeci de cinci cadavre ale presupuselor teroriști. Cremarea a avut loc în conformitate cu decizia de a nu returna organismele decedatului la familiile lor din data de 15 Mai 2006. Autoritățile se pare că nu au notificat reclamanților decizia din 15 mai 2006. Reclamantul a contestat acțiunile autorităților în instanțe. Prin hotărârea din 17 februarie 2009 Tribunalul orașului Nalchik al Republicii Kabardino-Balkariya a acordat parțial cererile reclamantului în ceea ce privește soțul ei. În special, instanța a anulat decizia din 13 aprilie 2006 de a pune capăt procedurilor penale în ceea ce privește soțul reclamantului din cauza morții sale și decizia din 15 mai 2006 de a nu returna organismul la familia sa. Curtea a remarcat că decizia din 13 aprilie 2006 nu a avut în vedere noua lege privind terorismul adoptată la 6 Prin urmare, decizia din 15 mai 2006 a fost prematură. Curtea a ordonat autorităților judiciare să examineze din nou chestiunile relevante. Hotărârile au fost apelate de ambele părți. Curtea Supremă a Republicii Kabardino-Balkariya a susținut hotărârea la 21 aprilie 2009. Prin scrisorile din 8 și 10 februarie 2010, autoritățile de investigare au informat reclamantul că nu are statut în cadrul procedurilor penale și, prin urmare, nu avea dreptul de a fi informate despre aceasta. Eventualul rezultat al procedurii este neclar. Secțiunea 3 din Legea Federației Ruse nr. 130-FZ „Lupta împotriva terorismului” definește terorismul ca: „violența sau amenințarea utilizării persoanelor fizice sau organizațiilor, precum și distrugerea (dană la) sau a amenințarea distrugerii (dană la) a bunurilor și a altor obiecte materiale care creează pericol pentru viețile oamenilor, cauzează pierderea semnificativă a proprietăților sau implică alte consecințe periculoase social, perpetrate cu scopul de a viola siguranța publică, de a intimida populația sau de a exercita presiuni asupra organismelor de stat pentru a lua decizii favorabile teroriștilor sau pentru a-și satisface proprietățile ilegale și (sau) alte interese; o încercare de a-și încheia viața unui stat sau a unei cifre publice, comisă cu scopul de a-și opri statul sau alte activități politice sau de a se răzbuna pentru o astfel de activitate; sau un atac asupra unui reprezentant al unui stat străin sau asupra unui oficial al organizației internaționale care este sub protecție internațională, sau asupra locului oficial sau a mijului de transport al persoanelor aflate sub protecție internațională, dacă acest acte este comis cu scopul de a provoa război sau de a unei relații internaționale”. Activitatea teroristă în sensul acestei legi cuprinde: „1) organizarea, planificarea, pregătirea și comisia unui act terorist; 2) incitarea la un act terorist, la violența împotriva persoanelor fizice sau organizațiilor sau la distrugerea obiectelor materiale în scopuri teroriste; 3) organizarea unei formații armate ilegale, a asocierii criminale (organizarea criminală) sau a unui grup organizat pentru comisia unui act terorist sau a participării la acesta; 4) recrutare, armare, formare și utilizare a teroriștilor; 5) finanțarea intenționată a unei organizații teroriste sau a unui grup terorist sau a altor asistențe la acesta.” Secțiunea 3 definește actul terorist ca: „Comisia directă a unei infracțiuni de caracter terorist sub forma unei exploziuni, a unui act de incendiu, a utilizării sau amenințării utilizării unor dispozitive explozive nucleare sau a unui reprezentant al grupurilor naționale, etnice, religioase, sau al altor grupuri populaționale; confiscarea de ostatici sau răpirea unei persoane; crearea de pericole pentru viața, sănătatea sau proprietatea unui număr indefinit de persoane prin crearea unor condiții pentru accidente sau dezastre de un caracter tecnogenic sau a unei amenințări reale pentru a crea un astfel de pericol; răspândirea amenințărilor în orice formă sau prin orice mijloace; alte acțiuni care pun în pericol vieții persoanelor, cauzează pierdere semnificativă a proprietății, sau conduc la alte consecințe sociale periculoase.” În aceeași secțiune un terorist este definit ca: „o persoană care participă la desfășurarea activității teroriste în orice formă”. Legislația care reglementează intermentarea teroriștilor La 26 octombrie 2002, un atac terorist a avut loc în Teatrul Nord-Ost din orașul Moscova, care a dus la un incident de ostatici cu victime grave, inclusiv moartea mai multe zeci de ostatici. La scurt timp după atac, la 11 decembrie 2002, Rusia a adoptat modificările Legii „Lupta împotriva terorismului” prin adăugarea secțiunii 16.1 care declară că: „Intermentul teroriștilor care mor ca urmare a interceptării unui act terorist se desfășoară în conformitate cu o procedură stabilită de Guvernul Federației Ruse. Organismele lor nu sunt predate pentru înmormântare și locul înmormântării lor rămâne neînchis.” În aceeași dată, Rusia a adoptat, de asemenea, modificări (FZ - nr. 170) în Legea „Cu privire la problemele de interacțiune și înmormântare” prin adăugarea sectiunii 14.1. „Intermentarea persoanelor, împotriva cărora investigația penală în legătură cu activitățile lor teroriste a fost închisă din cauza morții lor, care a avut loc ca urmare a interceptării acestui act terorist, va avea loc în conformitate cu o procedură stabilită de Guvernul Federației Ruse. Decretul Guvernului Federației Ruse din 20 martie 2003 nr. 164 adoptat în conformitate cu secțiunea 16.1 din Legea „Lupta împotriva terorismului” definește procedura de internare a persoanelor ale căror moarte a fost cauzată de intercepția actelor teroriste efectuate de ei: „... 3. Intermentul acestor persoane va avea loc la locul apariției morții și va fi efectuat de agenții speciali cu privire la chestiunile funerare create de organele filialei executive ale supușilor Federației Ruse sau de organele guvernului local... 4. Serviciile furnizate de agenția specială în materie de înmormântare în legătură cu interținerea acestor persoane includ: prelucrarea documentelor necesare pentru interținere; îmbrăcămintea organismului; furnizarea mormântului; transferul corpului (remaine) la locul înmormântării (cremație); înmormântare. Transferul organismului (restanțe) la locul înmormântării (cremație) prin transportul feroviar sau aviației se efectuează cu o permisiune de transfer, prevăzută prin o procedură stabilită. Determinarea locației înmormântării se efectuează în ceea ce privește limitele prevăzute de Legea „Cu privire la problemele înmormântătoare și de întreținere”. 5. Pentru a executa înmormântarea, un funcționar care efectuează o investigație preliminară trimite la agenția specială relevantă cu privire la chestiunile de înmormântare documente necesare, inclusiv o copie a deciziei de închidere a cazului penal și a anchetei penale cu privire la persoanele respective, precum și la biroul de înregistrare civilă în ultimul loc de reședință permanentă a persoanei, o declarație de deces. 6. Rudele acestor persoane sunt notificate de către un oficial care efectuează o investigație preliminară cu privire la locația biroului de înregistrare în care pot primi un certificat de deces. 7. La decizia unui oficial care efectuează investigația preliminară, rudele acestor persoane pot fi prezentate copii ale documentului privind moartea, produs de o organizație medicală, precum și documentul autopsiei (dacă se realizează), iar bunurile personale sunt de asemenea returnate dacă nu sunt confiscate. 8. Agenția specială în materie de înmormântare produce documente despre înmormântarea finală, care este trimisă persoanei oficiale care desfășoară investigația preliminară, iar documentul devine parte a cazului penal.” COMPLAINTS Reclamantul se plâng, în temeiul articolelor 8 și 9 din Convenție, că autoritățile de stat au interferat inutil cu dreptul ei la viața familială și privată și libertatea religiei prin negarea accesului la organismul ei ucis relativ pentru înmormântarea religioasa în conformitate cu tradițiile și obiceiurile islamului. Reclamantul se plânge în continuare că nu are niciun remediu eficace în sensul articolului 13 din Convenție în ceea ce privește interferența presupusă inutile cu drepturile sale în temeiul articolelor 8 și 9 din Convenție. În plus, ea plânge că legea aplicată în cazul său este discriminată în mod deliberat împotriva musulmanilor în încălcarea articolului 9 luat în legătură cu art. 14 din Convenție. În temeiul articolului 3 din Convenție, reclamantul se plânge că a suferit tratamente inumane și degradante de către autoritățile, deoarece aceasta din urmă a refuzat să returneze organismul soțului său, a avut o atitudine presupusă indiferentă față de cererile ei și nu a răspuns în mod corespunzător la aceste cereri. Autoritățile au fost capabile să identifice dl Timur Gatsalov printre cei decedați după evenimentele din 13 octombrie 2005? Autoritățile ruse rețin posesia organismului rude al rudei, dl Timur Gatsalov? Dacă da, pe ce motive refuză să returneze organismul? Deciziile autorităților de a nu returna organismul rudei reclamanților l-au descris ca fiind un terorist care a murit ca urmare a suprimarii activităților teroriste? Autoritățile sunt invitate să furnizeze copii ale deciziilor relevante în acest sens. Refuzul de a returna organismul dlui Gatsalov la reclamant constituie un tratament degradant și/sau inuman în sensul articolului 3 din Convenție? Acest refuz constituie o ingerință în drepturile ei protejate în temeiul articolelor 8 și 9 din Convenție? În cazul în care a existat o încălcare a acestor dispoziții? Are reclamantul un remediu eficace pentru grijuliile sale în temeiul articolelor 3, 8 și 9 din Convenție, conform articolului 13 din Convenție?

FIRST SECTION

Application no. 41318/10

Zarema Akhmedovna GATSALOVA

against Russia

lodged on 16 July 2010

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Ms Zarema Akhmedovna Gatsalova, is a Russian national, who was born in 1981 and lives in the town of Nalchik. She is represented before the Court by Ms V. Kogan, Mr R. Lemaitre, Mr A. Nikolayev, Mr

A.

Sakalov and Mr D. Itslayev, lawyers of Stichting Russian Justice Initiative, practising in Moscoz.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

1.

Events of 13 and 14 October 2005

Early in the morning on 13 October 2005 the law-enforcement agencies of the town of Nalchik were attacked by a number of armed people, apparently local insurgents. The ensuing fight between the Governmental forces and the insurgents lasted until 14 October 2005 and supposedly left several dozens of unidentified bodies.

The applicant refers to the death of her husband Timur Dzankhotovich Gatsalov, born on 7 October 1982, who participated in the attack on the side of the insurgents.

It appears that on 13 October 2005 the authorities instituted criminal proceedings no. 25/78-05 in connection with the events of 13-14 October 2005.

2.

The submissions in respect of the conditions of storage of the bodies

According to those who took part in identification of the bodies, during several days following the events of 13 and 14 October 2005 the corpses were kept in the morgue and in a few other locations in wholly unsatisfactory conditions. In particular, there was an intense smell owing to the lack of proper refrigeration and the bodies were chaotically piled on top of each other.

The applicant did not take part in the identification in question.

3.

The applicant’s initial requests to return the body filed to various officials and courts

It appears that on several occasions the applicant requested various officials, including the prosecutors, to return the bodies of her husband for burial.

The requests either remained unanswered or were refused.

On 13 April 2006 the investigation authority terminated the proceedings in respect of the 95 deceased because of their deaths. It appears that the deceased referred to by the applicant was among those concerned by this decision.

The Prosecutor General’s Office notified the applicant of the above decision on 14 April 2006. It appears that no copy of the decision in question was attached to the notification.

It appears that on 22 June 2006 ninety five corpses of the presumed terrorists were cremated. The cremation took place pursuant to the decision not to return the bodies of the deceased to their families dated 15

May 2006. The authorities had apparently not notified the applicants of the decision of 15 May 2006.

The applicant contested the actions of the authorities in courts.

By judgment of 17 February 2009 the Nalchik Town Court of the Republic of Kabardino-Balkariya partly granted the claims of the applicant in respect of her husband. In particular, the court quashed the decision dated 13 April 2006 to terminate criminal proceedings in respect of the applicant’s husband because of his death and the decision dated 15 May 2006 not to return the body to his family. The court noted that the decision of 13 April 2006 had failed to take account of the new law on terrorism adopted on 6

March and 27 June 2006 and that therefore the decision of 15 May 2006 had been premature. The court ordered the prosecution authorities to examine the relevant issues afresh.

The judgments were appealed against by both parties.

The Supreme Court of the Republic of Kabardino-Balkariya upheld the judgment on 21 April 2009.

By letters of 8 and 10 February 2010 the investigative authorities informed the applicant that she had no status in criminal proceedings and therefore had no right to be informed about it.

The eventual outcome of the proceedings is unclear.

B.

Relevant domestic law

1.

Legal definitions of terrorist activity and terrorism

Section 3 of Law of the Russian Federation no. 130-FZ “On the struggle against terrorism” defines terrorism as:

“violence or the threat of its use of physical persons or organisations, and also destruction of (damage to) or the threat of destruction of (damage to) property and other material objects that create danger to people’s lives, cause significant loss of property, or entail other socially dangerous consequences, perpetrated with the aim of violating public safety, intimidating the population, or exerting pressure on state bodies to take decisions favourable to the terrorists or to satisfy their unlawful property and (or) other interests; an attempt on the life of a state or public figure, committed with the aim of halting his state or other political activity or in revenge for such an activity; or an attack on a representative of a foreign state or on an official of international organisation who is under international protection, or on the official premises or means of transportation of persons under international protection, if this act is committed with the aim of provoking war or of complicating international relations.”

Terrorist activity within the meaning of the said law encompasses:

“1) organisation, planning, preparation and commission of a terrorist act;

2) incitement to a terrorist act, to violence against physical persons or organisations, or to the destruction of material objects for terrorist purposes;

3) organisation of an illegal armed formation, criminal association (criminal organisation), or organised group for the commission of a terrorist act, or participation therein;

4) recruitment, arming, training and use of terrorists;

5) intentional financing of a terrorist organisation or terrorist group or other assistance to it.”

Section 3 defines terrorist act as:

“the direct commission of a crime of a terrorist character in the form of an explosion, an act of arson, the use or threat of the use of nuclear explosive devices or of radioactive, chemical, biological, explosive, toxic, or strong-acting poisonous substances; destruction of, damage to, or seizure of means of transportation or of other object; an attempt on the life of a state or public figure or of a representative of national, ethnic, religious, or other population groups; seizure of hostages or abduction of a person; creation of danger to the life, health or property of an indefinite number of persons by creating conditions for accidents or disasters of a technogenic character or a real threat to create such a danger; the spreading of threats in any form or by any means; other actions that endanger people’s lives, cause significant loss of property, or lead to other socially dangerous consequences.”

By the same Section a terrorist is defined as:

“a person who takes part in carrying out terrorist activity in any form.”

2.

Legislation governing the interment of terrorists

On 26 October 2002 a terrorist attack took place in the Nord-Ost Theatre in the city of Moscow, resulting in a hostage incident with serious casualties, including the death of several dozens of hostages.

Shortly after the attack, on 11 December 2002 Russia passed changes to the Law “On the struggle against terrorism” by adding Section 16.1 stating that:

“the interment of terrorists who die as a result of interception of a terrorist act is carried out in accordance with a procedure established by the Government of the Russian Federation. Their bodies are not handed over for burial and the place of their burial remains undisclosed.”

On the same date Russia also adopted changes (FZ - no. 170) in Law “On interment and burial matters” by adding Section 14.1. It states that:

“the interment of persons, against whom criminal investigation in connection with their terrorist activities has been closed because of their death, which took place as a result of interception of the said terrorist act, will take place in accordance with a procedure established by the Government of the Russian Federation. Their bodies are not handed over for burial, and the place of their burial is not revealed.”

Decree of the Government of the Russian Federation of 20 March 2003 no. 164 adopted in accordance with Section 16.1 of the Law “On the struggle against terrorism” defines the procedure for the internment of persons whose death was caused by the interception of terrorist acts carried out by them:

“... 3. Interment of [these] persons will take place at the location of the occurrence of death and will be carried out by special agencies on funeral matters created by organs of the executive branch of the subjects of the Russian Federation or by organs of the local government ...

The transfer of the body (remains) to the place of burial (cremation) by railroad or aviation transport is carried out with a transfer permission, provided by an established procedure.

Determination of the burial location is carried out with regard to limitations prescribed by Law ‘On interment and burial matters.’

COMPLAINTS

1.

The applicant complains under Articles 8 and 9 of the Convention that the State authorities unnecessarily interfered with her right to family and private life and freedom of religion by denying her access to the body of her killed relative for religious burial according to Islam traditions and customs.

2.

The applicant further complains that she has no effective remedy within the meaning of Article 13 of the Convention in respect of the allegedly unnecessary interference with her rights under Articles 8 and 9 of the Convention.

3.

In addition, she complains that the law applied in her case is deliberately discriminating against Muslims in breach of Article 9 taken in conjunction with Article 14 of the Convention.

4.

Under Article 3 of the Convention the applicant complains that she has suffered inhuman and degrading treatment by the authorities in that the latter refused to return the body of her husband, had an allegedly indifferent attitude towards her requests and failed properly to answer these requests.

QUESTIONS

1.

Were the authorities able to identify Mr Timur Gatsalov among the deceased after the events of 13 October 2005?

2.

Do the Russian authorities retain possession of the body of the applicant’s relative, Mr Timur Gatsalov? If so, on what grounds do they refuse to return the body?

Did the decisions of the authorities not to return the body of the applicants’ relative describe him as a terrorist who had died as a result of suppression of terrorist activities?

The authorities are requested to furnish copies of the relevant decisions in this respect.

3.

Does the refusal to return Mr Gatsalov’s body to the applicant constitute degrading and/or inhuman treatment within the meaning of Article

3 of the Convention? Does this refusal constitute an interference with her rights protected under Articles 8 and 9 of the Convention? If so, was there a

violation of those provisions?

4.

Did the applicant have an effective remedy for her grievances under Articles 3, 8 and 9 of the Convention, as required by Article 13 of the Convention?