HALL v. THE UNITED KINGDOM
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Inadmissible
HALL v. THE UNITED KINGDOM (CtEDO, 2013)
A doua secțiune DECIZIE Nr. 24712/12 Clive DOAR împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), ședința la 12 noiembrie 2013 în calitate de Cameră compusă din: Ineta Ziemele, Președintele, George Nicolaou, Ledi Bianku, Zdravka Kalaydjieva, Vincent A. De Gaetano, Paul Mahoney, Robert Spano, judecători și Françoise Elens-Passos, grefierul secțiunii, Având în vedere cererea depusă la 11 aprilie 2012, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Clive Hall, este un național britanic, care s-a născut în 1972 și trăiește în Hoddesdon. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 26 aprilie 2006, reclamantul a fost condamnat pentru infracțiuni sexuale cu un copil sub 16 ani. Crimele au fost comise în timp ce el a fost sub supraveghere pentru infracțiunile anterioare de posesie a imaginilor indecente ale copiilor și a participat la un program de soluționare a infracțiunilor sale sexuale. La 13 iunie 2006, reclamantul a fost condamnat la o condamnare nedeterminată pentru protecția publică cu un termen minim (“tarif”) de patruzeci de luni. La 3 februarie 2009, tariful a fost redus de către Curtea de Apel la treizeci de luni. La o dată neespecificată în 2007, reclamantul a finalizat cursul „Abilitățile de Gândire îmbunătățite”. În martie 2007, reclamantul a finalizat Programul de tratament al infracțiunilor sexuale („SOTP”). În noiembrie 2007, reclamantul a fost supus unei hotărâri pentru posesie de alcool. În martie 2008 s-a încheiat un raport privind evaluarea structurată a riscului și nevoilor („SARN”). În iulie 2008, Comisia a examinat detenția reclamantului și a identificat alte lucrări de comportament al infractorilor necesare. La o dată neespecificată în sau în jurul anului 2008, reclamantul a finalizat Programul Cognitive Skills Booster. 11. Tariful reclamantului a expirat la 13 decembrie 2008. 12. La 23 februarie 2009, reclamantul a fost transferat la HMP Usk pentru a completa extinsul SOTP. La începutul anului 2010, reclamantul a completat extinsul SOTP. În mai 2010, un nou raport SARN a fost elaborat la finalizarea extinsului SOTP. Acesta a considerat că este necesară o perioadă de consolidare pentru a permite reclamantului să continue să-și reexamineze cunoștințele și să demonstreze mai multe practici ale strategiilor sale de gestionare a riscurilor. Prin urmare, s-a recomandat ca el să se ocupe de o intervenție menită să își revizuiască, să își mențină și să își îmbunătățească învățarea din cele anterioare SOTP, pe care s-a considerat că ar putea fi obținută printr-o „BBL” (“Better Lives Booster”). Acesta a concluzionat că, după finalizarea lucrărilor, ar fi fost adecvată considerarea unui transfer către condiții deschise. 15. La 15 iunie 2010, Consiliul de pronunțare s-a reunit pentru a examina cazul reclamantului. Ședința a fost suspendată la cererea reclamantului după ce a devenit evident că psihologul său independent nu a fost în măsură să participe. 16. Consiliul de pronunțare a pronunțat la 17 august 2010. Acesta a hotărât să nu direcționeze eliberarea sau să recomandeze transferul său la condiții deschise. La o dată neespecificată, reclamantul a finalizat programul BLB. La 27 mai 2011, reclamantul a fost supus unei hotărâri pentru deținerea unui articol neautorizat (o cupă de termos). La 28 mai 2011, reclamantul a fost supus unei hotărâri pentru un test pozitiv obligatoriu de droguri pentru codeină. În iunie 2011 a fost finalizat un nou raport SARN. În august 2011 a avut loc o revizuire după programul BLB. La 6 septembrie 2011 a fost pregătit un raport de evaluare a permiselor deținute de directorul infractorilor. „Dl Hall a întreprins o cantitate semnificativă de lucru în cursul propoziției sale pentru a reduce riscurile de ofensiune suplimentară. El a finalizat programul de abilități de gândire îmbunătățite (ETS), programul de booster cognitiv (CSB), precum și programul de bază SOTP, programul extins SOTP și programul de booster pentru mai multe vieți. El a finalizat, de asemenea, un curs de sensibilizare a victimelor, Assertiv & Curs de decizie, Budget & Management Bani, Conștiință Alcoolă, și ca parte a planului său de dezvoltare personală a întreprins un curs de relații sănătoase, precum și diferite cursuri educaționale. Dl Hall a finalizat toate obiectivele de plan de sentință în custodie...” La 7 februarie 2012, s-a efectuat o audiere a Comitetului de reexaminare a dreptului intern. S-a recomandat transferul reclamantului la condiții deschise. În scrisoarea sa deciziei din 1 martie 2012, Consiliul de reexaminare a dreptului intern a discutat dovezile de modificare în timpul propoziției reclamantului. “Ai fost dispus să te ocupi de comportamentul de ofensivă în timpul propoziției tale și ați finalizat cu succes un curs de gândire îmbunătățit și programul de stimulare a aptitudinilor cognitive. Ați abordat ofensiva sexuală prin intermediul Core SOTP, a extins SOTP și a BLB. De asemenea, ați întreprins consiliere unu-to-unu la HMP Rye Hill. S-a exprimat satisfacția că reclamantul a primit o cantitate adecvată de tratament în ceea ce privește programele de comportament infracționat, însă are îngrijorări în ceea ce privește comportamentul său, care a afirmat că „sub standardul preconizat al unui prizonier nedeterminat cu titlu de post tarifar”. Acesta a avut, de asemenea, îngrijorare în legătură cu faptul că infracțiunile au fost comise în timp ce reclamantul participă la un program de soluționare a infracțiunilor sale sexuale. Acesta a favorizat condițiile deschise în loc de a fi eliberat reclamantului pentru a fi testat într-un context structurat, dar mai puțin controlat, pentru a putea demonstra că a fost în măsură să aplice competențele pe care le-a învățat în ceea ce privește programele de comportament ofensive. Prin scrisoarea din 20 martie 2012, Secretarul de Stat a fost de acord să transfere reclamantului pentru a deschide condițiile și să stabilească următoarea revizuire pentru a începe în noiembrie 2012 și a încheia până în iulie 2013. Perioada a fost constituită de trei luni pentru transfer la o înființare deschisă și de douăsprezece luni de testare și consolidare. Până în iulie 2012 reclamantul a fost transferat la tabăra HMP Marea de Nord, o închisoare deschisă. 27. Se pare că reclamantul a fost eliberat acum. Legea și practica internă relevante 28. Legea și practicile interne relevante sunt stabilite în hotărârile Curții în James, Wells și Lee v. Regatul Unit , nos. 25119/09, 57715/09 și 57877/09, 18 septembrie 2012. COMPLAINTE 29. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Convenție cu privire la torturarea mentală a luptei pentru progresul în sentința sa. El s-a plâns în temeiul articolului 5 §§ §§ §§ §§ §§ §§ și § 4 pentru presupusele întârzieri în ceea ce privește accesul la cursurile de închisoare relevante El s-a plâns în temeiul articolului 8 pentru pierderea vieții familiale în timpul încarcerării sale. În sfârșit, în temeiul articolului 17, el s-a plâns că sentința IPP era o practică de stat care i-a refuzat drepturile sale. DREPTUL presupus întârziere în acces la cursuri 30. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 5 §§ § 1 și 4 că accesul la cursuri de închisoare necesare și transferul său la condiții deschise au fost întârziate. 31. , citat mai sus, § 209, Curtea a explicat că în cazurile de condamnare nedeterminată pentru protecția publicului, o adevărată oportunitate de reabilitare a fost un element necesar din orice parte a detenției care trebuia justificată numai prin referință la protecția publică. Acesta a susținut că, deși art. 5 § 1 nu impune nicio cerință absolută pentru deținuții să aibă acces imediat la toate cursurile pe care le-ar putea solicita, orice restricții sau întârzieri întâmpinate ca urmare a considerațiilor de resurse trebuie să fie rezonabile în toate condițiile cazului, ținând cont de faptul că un anumit curs a fost pus la dispoziția unui anumit deținut depinde în întregime de acțiunile autorităților (a se vedea § 218 din hotărâre). A constatat încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție în ceea ce privește cele trei solicitanți care au urmat expirarea perioadelor tarifare și până la adoptarea măsurilor pentru a le progresa prin intermediul sistemului penitenciar în scopul de a le oferi acces la cursuri de reabilitare adecvate (§ 221 din hotărâre). 32. După cum a explicat Curtea în James, Wells și Lee , citat mai sus, § 201, în examinarea dacă detenția post-tarif a solicitatului a fost arbitrară în sensul articolului 5 § 1 litera (a) din Convenție, „trebuia să aibă în vedere deținerea în ansamblu”. Astfel, în cazul în care, ca în cazul în cauză, reclamantul susține că întârzierea în accesul său la cursurile de închisoare necesare a constituit o încălcare a articolului 5 § 1 litera (a), progresul general al reclamantului prin intermediul sistemului de închisoare trebuie evaluat în lumina circumstanțelor specifice ale cazului. În conformitate cu art. 47 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul de procedură, reclamantul trebuie să furnizeze Curții documente relevante privind termenul de detenție și cursurile și alte activități de reabilitare care i-au fost oferite, dacă este cazul. 33. Din documentele din fața Curții, reclamantul a fost în măsură să participe la cursuri de reabilitare pe parcursul detenției sale. Chiar și înainte de expirarea tarifului, reclamantul a primit acces la cursuri de reabilitare, inclusiv la postul de bază SOTP (a se vedea punctele 5-6 de mai sus). Faptele prezentului caz diferă, prin urmare, de faptele din cazul James, Wells și Lee. , citat mai sus, în cazul în care doi dintre cei trei solicitanți nu au fost oferite posibilitatea de a urmări cursuri sau alte programe înainte de expirarea tarifului lor, deoarece nu au fost disponibile în închisoarele lor locale . După finalizarea noului SOTP , a fost identificat extins SOTP ca un curs necesar (a se vedea punctul 8 mai sus). Deși se pare că s-ar putea să existe o întârziere de la aproximativ martie 2008 până la începutul anului 2010 pentru a oferi reclamantului acces la acest curs (a se vedea punctele 8 și 13 de mai sus), se pare că reclamantul a putut accesa programul Cognitive Skills Booster (a se vedea punctul 10 de mai sus), pentru a se baza pe cursul ETS finalizat în 2007. După încheierea programului extins SOTP, un raport SARN din mai 2010 a recomandat încheierea programului BLB (a se vedea punctul 14 de mai sus). Reclamantul nu a specificat atunci când a fost plasat pe programul BLB, dar este evident că programul a fost încheiat până în august 2011 (a se vedea punctul 21 de mai sus). Pe parcursul acestei perioade, reclamantul a primit, de asemenea, acces la o serie de alte cursuri, inclusiv cu privire la conștientizarea victimelor, sensibilizarea la alcool și un curs de relații sănătoase (a se vedea punctul 22 de mai sus). De-a lungul timpului petrecut în detenție, reclamantul a beneficiat, prin urmare, de acces regulat la o gamă largă de cursuri destinate să-l ajute să abordeze comportamentul său de ofensiv și să demonstreze o reducere a riscului său în satisfacția consiliului de pronunțare. 34. Reclamantul pare să dețină opinia că rapoartele succesive SARN i-au impus cerințe suplimentare nejustificate în ceea ce privește activitățile de curs necesare. Cu toate acestea, în măsura în care reclamantul urmărește să provoace identificarea lucrărilor suplimentare în cursul propoziției sale, el nu a apreciat natura activității de comportament infracțional. În special, nu este surprinzător că, în urma finalizării unui anumit curs, este necesară o evaluare pentru a stabili ce s-a realizat reducerea riscului în cazul oricărui caz. În funcție de concluzia acestei evaluări, este probabil să fie recomandate alte lucrări de curs pentru a aborda orice factor de risc inmarcabil, ceea ce se pare că s-a întâmplat în cazul reclamantului. Procesul de evaluare atentă și continuă a fost în interesul său, ca un mijloc de a demonstra la Consiliu că el a fost în siguranță pentru a fi eliberat și pentru a asigura reabilitarea și reducerea reală a riscurilor. În acest context, este deosebit de remarcabil faptul că reclamantul a comis infracțiunile sexuale în cauză, sub supravegherea unei infracțiuni sexuale anterioare și participând în același timp la un mod de comportament ofensiv. În circumstanțe, autoritățile nu pot fi învinovățite de abordarea precaută în ceea ce privește evaluarea gradului de reducere a riscului reclamantului și de necesitatea unor cursuri suplimentare. 35. În cele din urmă, reclamantul pare să sugereze că întârzierea transferării acestuia la condiții deschise în urma recomandarii 1 a Consiliului de pronunțare a statutului În această privință, Curtea observă că secretarul de stat a luat în considerare recomandarea în mod prompt și, la 20 martie 2012, a informat reclamantul că este de acord cu recomandarea. El a indicat că un transfer la condiții deschise a fost prevăzut în aproximativ trei luni (a se vedea punctul 25 de mai sus), o perioadă care nu este irazonabilă având în vedere necesitatea de a pregăti reclamantul pentru condiții deschise și de a asigura flexibilitatea în gestionarea proprietății de închisoare. Reclamantul nu a informat Curtea cu privire la data exactă a transferului său, însă este evident că până în iulie 2012 transferul său a fost efectuat (a se vedea punctul 26 de mai sus). Curtea este convinsă că nu a existat întârziere necorespunzătoare în acest sens. 36. Având în vedere cele de mai sus, plângerile reclamanților în temeiul articolului 5 §§ § 1 și 4 sunt vădit nefondate în sensul articolului 35 §§ 3 litera (a) din convenție și trebuie declarate inadmisibile în temeiul articolului 35 §§ 4. B. Restul plângerilor 37. Reclamantul a depus, de asemenea, plângeri în temeiul articolelor 3, 8, 13 și 17 din Convenție. Cu toate acestea, având în vedere toate materialele în posesia sa, și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că acestea nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenție sau în Protocolurile sale. 38. Rezultă că aceste plângeri sunt vădit nefondate și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ 3 a) și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă.