CtEDO 15.11.2013 Auto

D.Ҫ. c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
15.11.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
D.Ҫ. c. TURQUIE (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA RĂSPUNSURI NR. 10684/13 D. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: născut de sex masculin, reclamantul și-a pierdut tatăl foarte devreme și a fost abandonat de mama sa. Crescut de rudele sale, el a devenit conștient încă din copilărie de problemele sale de identitate sexuală, prin fantezii pe care le-a animat ca femeie. Îi plăcea să se îmbrace ca o fată, să se joace jocuri de fete și să-i urască înfățișarea masculină. În timpul pubertății, îngrozit în fața apariției părului, el s-a înspăimântat cu ședințe intense de epilare corporală, la prețul multor răni. Pe la 16 ani, la prima sa întâlnire amoroasă cu un bărbat, el a mers până la încercarea de a-și amputa penisul cu ajutorul unui turnichet. Mai târziu, obligat să-și efectueze serviciul militar ca om, el a încercat să se sinucidă. Forțat de rudele sale, el s-a căsătorit la 13 octombrie 2006. Cu toate acestea, incapabil de a-și îndeplini rolul de partener sau de a-și reprima predispoziția transsexuală, el a sfârșit prin a-și ucide soția și a fost condamnat la șase ani de închisoare. După ce și-a recăpătat libertatea, a ucis-o de data aceasta pe proprietara apartamentului său și a fost condamnat, de data aceasta, la 20 de ani de închisoare. După ce a intrat în închisoare, i s - a tăiat părul și i s - a interzis să se machieze sau să se epileze. Având în vedere acest tablou alarmant, la cererea conducerii penitenciare, reclamantul a fost examinat la 3 și 19 mai 2011 de către departamentul de psihiatrie al spitalului universitar din ; prin comportamentul său general și Gestual, el a prezentat caracteristici complet feminine ; Testele de personalitate au dezvăluit o dificultate de adaptare la mediul înconjurător, o societate fragilă și o atitudine defensivă. Acest raport conținea următoarea concluzie (...) Este diagnosticat la D. În ceea ce privește starea sa psihică, convertirea sexuală la genul feminin este obligatorie, în conformitate cu identitatea sa sexuală cerebrală. S-a observat că capacitatea de control a D. Obligându-l să adopte un comportament și un rol care să se potrivească genului de bărbați sau să acționeze în acest sens poate provoca o dificultate impulsivă de control, adică acțiuni și motive dăunătoare. De aceea, un tratament hormonal ar trebui să înceapă de urgență. În conformitate cu aceste observații, reclamantul a fost supus unui tratament hormonal și unei monitorizări psihiatrice. La 4 octombrie 2012, reclamantul a solicitat Tribunalului de Mare Instanță din Kartal d În timp ce această procedură a fost încă în curs de desfășurare, încă la cererea administrației în cauză, reclamantul a fost reexaminat, la 17 și 18 octombrie 2012, de către specialiștii din spitalul de studii și cercetări Dr. Lütfi K.r.dar la Kartal, atașat la Ministerul Sănătății. La examenul urologic, el savetera că reclamantul de fenotip masculin mai mult de trei ani a administrat un medicament antiandrogen și anti-gonadotropin, și anume principalul hormon activ al celor trei estrogeni naturali la femei, și de acetat de ciproteronă, un medicament anti-androgen și anti-gonadotro. În consecință, testiculele sale au fost atrofiate și a pierdut fertilitatea. În ceea ce-l privește pe psihiatru, el a confirmat diagnosticul de transsexualism (trasexualism), iar la rândul său, specialistul în boli feminine a observat, printre altele, că reclamantul prezenta o dezvoltare la nivelul sânilor. Având în vedere cele de mai sus, la 18 octombrie 2012, consiliul de sănătate al spitalului respectiv a declarat în unanimitate că reclamantul este de constituție transsexuală și-a pierdut capacitatea de reproducere. La 15 noiembrie 2012, administrația a solicitat spitalului de studii și cercetări din Pendik de la Universitatea din Marmara, astfel încât să se decidă prognosticul definitiv privind tabloul clinic al reclamantului și capacitatea acestuia de a trăi în penitenciar. În așteptarea acestui proces, la 31 ianuarie 2013, Tribunalul de Mare Instanță din Kartal, pe baza elementelor medicale disponibile, l-a autorizat pe reclamant să fie supus unei transformări sexuale biologice către genurile de femei, convins că o astfel de operațiune era obligatorie pentru protejarea integrității sale psihice. La 5 martie 2013, Consiliul de Sănătate al ultimului spital menționat mai sus a prezentat raportul său. Potrivit acestuia, examinările endocrinologice au indicat un profil hormonal compatibil cu cel al unei femei și o infertilitate ireversibilă; organele genitale externe au fost fenotip masculin, dar a existat o creștere feminină a sânilor, însoțită de hipertrofie mamară. Medicii specialiști au subliniat următoarele: 1. Reclamantul este de constituție transsexuală; 2. Starea sa actuală împiedică menținerea unei vieți sănătoase într-o instituție de corecție; 3. Pentru a putea trăi în închisori, convertirea sexuală dorită este esențială în ceea ce privește sănătatea sa mintală. ; 4. Reclamantul, consultat la serviciul endocrinologie, și-a pierdut definitiv capacitatea de reproducere; 5. Capacitatea de control a reclamantului asupra acțiunilor sale potențial periculoase pentru sine sau pentru cei din jurul său este redusă. Prin urmare, medicii încheie în unanimitate, în scopul tratamentului medical și al protecției integrității psihice a reclamantului, a fost imperativ de a efectua, în regim de urgență, procedura sa de conversie sexuală și de eliminare a părului facial cu ajutorul unui epilator cu laser (a se aplica într-un centru privat, în cazul în care spitalele publice nu dispun de aparatul respectiv) Din dosar reiese că, în ciuda a ceea ce a fost astfel ferm prescris de corpul medical, administrația a refuzat să suporte cheltuielile legate de operațiunea de conversie sexuală și de îngrijirea epilatorie. Într-adevăr, o scrisoare din 8 mai 2013, adresată de către autoritățile Ministerului Justiției conducerii spitalului privat departamental din Pendik, permite să se înțeleagă că, în prezent, reclamantul beneficiază doar de permisiuni de ieșire pentru a suporta, în acest spital, sesiuni de epilare, pe cheltuiala sa și cheltuielile de judecată. Ultima ședință pare să fi avut loc la 12 iunie 2013. Dreptul intern relevant în temeiul articolului 3 din Circulara nr. 2013/2 (3 ianuarie 2013) a Ministerului Sănătății privind acoperirea cheltuielilor legate de tratamentul medical, printre altele, ale persoanelor deținute sau condamnate În ceea ce privește persoanele deținute sau condamnate, transferate de la instituțiile penitenciare către spitale aflate sub ministerul nostru și de la spitalele din ministerul nostru către spitalele universitare a- cheltuielile legate de orice tip de medicamente, dejivrări, consultanță, desfacere, analiză și materiale medicale necesare pentru îngrijirea cu spitalizare vor fi suportate de către instituția de îngrijire a sănătății b- cheltuielile aferente examenelor medicale, consultărilor, explorărilor (...) necesare îngrijirii medicale în ambulatoriu vor fi suportate de către instituția de îngrijire a sănătății, cu excepția cheltuielilor cu materialele medicale care nu pot fi furnizate de această instituție și a cheltuielilor cu medicamentele, care vor fi suportate de Ministerul Justiției c - Cheltuielile de îngrijire estetică ale persoanelor condamnate vor fi acoperite de ele însele. Legea nr. 5275 din 13 decembrie 2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor preventive prevede art. 71 alineatul (1) Orice condamnat are dreptul de a beneficia de mijloacele de examinare și de îngrijire referitoare la protecția sănătății sale fizice și mentale, precum și la diagnosticarea bolilor sale. În acest scop, condamnatul este în mod direct mai întâi în serviciul medical al instituției [carceral] și, în caz contrar, în serviciile condamnate ale spitalelor civile sau universitare. De asemenea, este necesar să se menționeze anexa la Recomandarea nr. (2006)2 a Comitetului de Miniștri al statelor membre privind normele penale europene adoptate la 11 ianuarie 2006, ale căror pasaje relevante se citesc astfel: (...) 1. Persoanele private de libertate trebuie tratate cu respectarea drepturilor omului (...) (6) Fiecare detenție este gestionată astfel încât să faciliteze reintegrarea în societatea liberă a persoanelor private de libertate (...) 12.12. Persoanele care suferă de boli mentale și a căror stare de sănătate mintală este incompatibilă cu detenția în închisoare ar trebui să fie ținute într-o instituție special concepută în acest scop. 12.2. Dacă aceste persoane sunt totuși excepțional de deținute într-o închisoare, situația și necesitățile lor trebuie reglementate de norme speciale (...) 39. Autoritățile penitenciare trebuie să protejeze sănătatea tuturor deținuților a căror custodie o au (...) 40.1. Serviciile medicale administrate în închisori trebuie să fie organizate în strânsă legătură cu administrația generală a serviciilor de sănătate locale sau de la nivel local. 40.2. Politica sanitară în închisori trebuie să fie integrată în politica națională de sănătate publică și compatibilă cu aceasta. 40.3. Deținuții trebuie să aibă acces la serviciile de sănătate oferite în țară fără discriminare pe baza situației lor juridice. 40.4. Serviciile medicale din închisoare trebuie să se străduiască să depisteze și să trateze bolile fizice sau mentale, precum și eventualele deficiențe de care suferă deținuții. 40.5. În acest scop, fiecare deținut trebuie să beneficieze de îngrijiri medicale, chirurgicale și psihiatrice necesare, inclusiv cele disponibile în condiții de libertate. (...) 46.1. Deținuții bolnavi care necesită asistență medicală specială trebuie transferați la instituții specializate sau la spitale civile, în cazul în care aceste îngrijiri nu sunt acordate în închisoare (...) GRIFS Invocând, în esență, obligațiile pozitive pe care le impune în temeiul articolului 8 din convenție Turciei, reclamantul se plânge de refuzul autorităților relevante din Ministerul Justiției și din sistemul de securitate socială de a acoperi cheltuielile legate de transformarea sa sexuală și de prelucrarea sa cu laser, în ciuda elementelor medicale care indică în mod clar necesitatea ca acesta să beneficieze, în regim de urgență, de astfel de îngrijiri. ÎNTREBARE ÎN GUVERNARE Având în vedere jurisprudența Curții referitoare la diferitele aspecte ale problemelor care afectează viața și integritatea fizică și psihică a transsexualilor (a se vedea în special L. c. Lituania, n 27527/03, § 56, CEDH 2007 IV; Schlumf c. Elveția, n 29002/06, § 100-104, 8 ianuarie 2009 Van Kück c. Germania 35968/97, § 69-71, CEDO 2003 VII) și în ceea ce privește protecția sănătății persoanelor private de libertatea lor (a se vedea, printre altele, Naumenko c. Ucraina, 42023/98, § 112, 10 februarie 2004; Dzieciak c. Polonia, 77766/01, § 91, 9 decembrie 2008 Mahharadze și Sikharulidze c. Georgia, n 35254/07, § 71 și 73, 22 noiembrie 2011 Tais c. Franța, n 39922/03, § 98, 1 iunie 2006; și Huylu c. Turcia, 52955/99, § 58, 16 noiembrie 2006) și având în vedere dispozițiile dreptului intern și principiile stabilite în recomandare R (2006)2 al Comitetului miniștrilor din statele membre, a existat în speță o încălcare a articolelor 3 și/sau 8 din Convenție, deoarece autoritățile responsabile de integritatea fizică și psihică a reclamantului ar fi refuzat să acopere cheltuielile medicale aferente conversiei sale sexuale, considerate medical ca fiind imperative și urgente

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă