CtEDO 17.12.2013 Auto

TENDER c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
17.12.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
TENDER c. ROUMANIE (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIE Cererea nr. 19806/06 Ovidiu Lucian TENDER împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 17 decembrie 2013 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Alvina Gyulumyan, Corneliu Biersan, Ján Šikuta, Luis López Guerra, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, judecători, și Santiago Quesada, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 20 aprilie 2006, având în vedere decizia din 12 iunie 2012, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitant, După ce a deliberat, face următoarea decizie DEFINITIVĂ Reclamantul, dl Ovidiu Lucian Tender, este un resortisant român născut în 1956 și rezident în Timișoara. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul Mateuț, avocat la Arad, și apoi de domnul E. Iordăchescu, avocat la Cluj Napoca. Guvernul tãu ( Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează: Reclamantul este acționarul majoritar și președintele consiliului de administrație al societății Tender S.A., care controlează mai multe alte societăți în domeniul petrochimiei, al energiei, al construcțiilor industriale, al exploatării resurselor naturale, al agriculturii și al turismului. Începând cu ianuarie 2005, Hotărârea de combatere a crimei organizate și a terorismului în cadrul Parchetului din apropierea Înaltei Curți de Casație și Justiție (denumită în continuare "jurisdicția") a deschis o anchetă privind activitățile societății Tender S.A. și ale partenerilor săi. Ei au fost suspectați că au acționat conform unui plan prestabilit pentru a provoca falimentul întreprinderii de stat Carom. S.A., în scopul de a se lega mai târziu. La 11 martie 2005, Serviciul de Informații al României (Serviciu roman de informaþiiiiiii) a fost autorizat, în temeiul Legii 51/1991 privind securitatea naþionalã, sã deruleze oi la interceptarea comunicaþiilor telefonice ale reclamantului. Aceastã autorizaþie a fost prelungitã de mai multe ori în cursul anului 2005. Părțile sunt în dezacord cu privire la autoritatea care a dispus ascultarea telefonică. Guvernul susține că a fost autorizată de un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție (denumită în continuare "Curtea"). În această privință, se sprijină pe o scrisoare din partea Parchetului care citează două procese-verbale pe parcursul procedurii și care menționau un mandat de interogare emis de Înalta Curte. Reclamantul susține că ședința a fost pronunțată de Parchet. În cadrul anchetei, a fost desemnat un expert pentru a efectua o auditare a conturilor societății Carom SA. și la 7 februarie 2006, NIS a interceptat mai multe conversații telefonice între reclamant și un avocat în cursul cărora, potrivit Parchetului, au elaborat o strategie pentru a influența expertul. 10. La cererea Parchetului, printr-o hotărâre din 3 martie 2006, tribunalul Departamental din București a considerat că a existat suficiente indicii ale vinovăției reclamantului și a ordonat punerea sa în custodie provizorie. Detenția provizorie a fost prelungită de mai multe ori. 11. La 8 august 2006, Parchetul a prezentat reclamantului, în prezența sa avocat, transcrierea convorbirilor telefonice înregistrate. Procurorul a precizat că această transcriere nu făcea obiectul unei certificări de către un judecător, în conformitate cu procedura prevăzută de Codul de procedură penală, din moment ce interceptările au fost efectuate în temeiul Legii privind securitatea națională. Reclamantul semnează procesul-verbal fără a aduce atingere. 12. Printr-o rechiziționare din 24 august 2006, Parchetul l-a trimis pe reclamant și pe alte cinci persoane în fața tribunalului departamental din București al șefilor de escrocherie, de înființare a unui grup de criminalitate organizată și de spălare de bani. 13. La 28 august 2006, curtea de apel din București a primit recursul reclamantului împotriva menținerii sale în detenție. El a fost eliberat în aceeași zi. 14. În timpul procedurii, care este pendinte în fața tribunalului departamental din București, reclamantul s ui se plânge în repetate rânduri de punerea sub ascultare a convorbirilor sale telefonice care ar fi afectat respectarea vieții sale private. Dreptul și practica internă relevante 15. Dispozițiile relevante ale legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României și a Codului de procedură penală privind comunicarea telefonică sunt menționate în cauzele Dumitru Popescu c. România (n, nr. 71525/01, § 41 și următoarele: 26 aprilie 2007 și Bucur și Toma c. România, nr. 40238/02, § 55 și următoarele: 8 ianuarie 2013). 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului prevede că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mandatul de interceptare a convorbirilor telefonice este emis ulterior de către Parchet după aprobarea judecătorilor. GRIEF 16. Reclamantul a afirmat că, la data convorbirii sale telefonice de către Serviciul de informații din România a încălcat dreptul său la respectarea vieții sale private, cu încălcarea articolului 8 din Convenție, astfel cum a fost formulat. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și familiale, a domiciliului și a corespondenței sale. Nu poate interveni o autoritate publică în exercitarea acestui drept decât în măsura în care această interferență este prevăzută de lege și constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, securitatea publică, binele public să fie economic al țării, să apere ordinea și să prevină infracțiunile, să protejeze sănătatea sau moralitatea sau să protejeze drepturile și libertățile altora. Guvernul solicită neobosirea căilor de atac interne pe motiv că reclamantul ar fi putut să inițieze o acțiune împotriva NIS în răspundere civilă delicventă, invocând mai întâi dreptul la convorbirile sale. 18. Acesta arată că, într-un caz similar, în care comunicațiile telefonice ale unui alt om de afaceri au fost puse sub ascultare de către NIS în perioada 2003-2004 în temeiul Legii nr. 51/ 8 din Convenție și a reparat în mod corespunzător și suficient prejudiciul suferit (Patriciu c. România (dec.), nr. 43750/05, § 86, 17 ianuarie 2012). Guvernul precizează că această hotărâre a devenit definitivă în urma respingerii, la 1 februarie 2009 și la 18 februarie 2011, a cererii de recurs și recursului la NIS de către Curtea de Apel din București și, respectiv, de către Înalta Curte 19. Recurentul consideră că calea de atac indicată de Ön Õ a fost ineficientă și adecvată. În această privință, el subliniază că Õn Õinvocă Õ o singură decizie internă definitivă care, în plus, este ulterioară introducerii prezentei cereri în fața Curții. El adaugă că acțiunea în răspundere civilă delictală este o cale de atac prea generală și, prin urmare, nu i se poate reproșa că nu a folosit-o în cazul foarte special al interceptărilor telefonice. În cele din urmă, reamintește că a invocat în mod repetat, în cursul procedurii, încălcarea dreptului său la respectarea vieții private, fără ca instanța să constate caracterul ilegal al interceptărilor. 20. Curtea reamintește doar în temeiul articolului 35 alineatul (1) din Convenție, aceasta nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de atac interne. Orice reclamant trebuie să fi acordat instanțelor interne posibilitatea pe care această dispoziție are ca scop să o aibă în principiu statele contractante, și anume să evite sau să soluționeze încălcările aduse acestora ( McFarlane c. Irlanda [GC], 31333/06, § 107, 10 septembrie 2010). 21. Fără a specula cu privire la rezultatul său, Curtea consideră că reclamantul ar fi putut să încerce acțiunea în răspundere civilă delictuală, ca și în cauza Patriciu menționată anterior, după decizia în primă instanță a tribunalului departamental în cazul acestuia din urmă (Patriciu (dec.), citată anterior, § 36.22. Pe de altă parte, Curtea constată că reclamantul a invocat în fața tribunalului departamental la mai multe interceptări și că a invocat o încălcare a dreptului la respectarea vieții private. Curtea observă că, până în prezent, procedura penală împotriva reclamantului este în curs de desfășurare în fața aceleiași instanțe. Prin urmare, Curtea consideră că: că, întrucât a făcut alegerea de a ridica la sol interceptările telefonice în fața instanțelor penale, se impune ca reclamantul să aștepte încheierea acestei proceduri și răspunsul pe care aceste instanțe l-ar putea da în fața instanței (a se vedea, mutatis mutandis, Bălteanu c. România, 142/04, § 37, 16 iulie 2013). Prin urmare, cererea trebuie respinsă pentru neobosirea căilor de atac interne, în temeiul articolului 1 și al articolului 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară restul cererii inadmisibile. Santiago Quesada Josep Casadevall Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2012-06-12
0,98
TENDER c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 19806/06 Ovidiu Lucian TENDER contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 12 juin 2012 en une Chambre composée de : Josep Casadevall, président, Alvina
CtEDO 2014-10-21
0,94
AFFAIRE LUNGU ET AUTRES c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE LUNGU ET AUTRES c. ROUMANIE (Requête n o 25129/06) ARRÊT STRASBOURG 21 octobre 2014 DÉFINITIF 21/01/2015 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de
CtEDO 2013-03-19
0,94
PATRICIU c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 43750/05 Dan Costache PATRICIU contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 19 mars 2013 en une chambre composée de : Josep Casadevall, président, Alvina
CtEDO 2013-08-27
0,94
P.A. c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 5773/06 P.A. contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 27 août 2013 en une Chambre composée de : Josep Casadevall, président, Alvina Gyulumyan, Cornel
CtEDO 2010-02-23
0,93
ENER CONSTRUCTION AND INDUSTRY SA ET AUTRES c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 28977/06 présentée par ENER CONSTRUCTION AND INDUSTRY SA et autres contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l'homme (troisième section), siégeant le 23 février 2010
Sursă