ĐUZEL v. CROATIA

Reclamantul, dl Veljko, este un național croat, care s-a născut în 1959 și locuiește la Zagreb. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna L. Kušan, un avocat care practică în Ivanić Grad. Guvernul croat („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Š. Stažnik. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este proprietarul unui hotel, D., din Baška Voda, un oraș din partea costieră a Croației, pe care l-a cumpărat cu scopul de a-l reconstrui și, mai târziu, de a-l folosi comercial. Hotelul a fost construit în 1962, potrivit unui permis de clădire emis în același an, și a fost înregistrat în Registrul Landului. În momentul în care reglementările privind permisele de zonare din Baška Voda au fost decizia privind adoptarea Planului Spațial al Comunității Makarska (Odluka o donošenju Prostornog plana općine Makarska, Gazette Oficial al Comunității Makarska, nr. 8/85, 10/90, 6/91, 8/91 și 4/92), o comună centrală mai mare din care a fost formată comuna Baška Voda, și Decizia privind normele de dezvoltare în zonele construite din comuna Baška Voda (Odluka o odredbama za provoשenje u izgraשenim naseljima na području Općine Baška Voda, denumită în continuare „Regulile de dezvoltare”) adoptată de municipalitatea Baška Voda în 1999 și publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Baška Voda nr. 2/99 la 21 aprilie 1999. Potrivit acestor regulamente și legislația internă relevantă (a se vedea punctul 23 de mai jos), a fost necesară o autorizație de zonare (lokacijska dozvola) înainte de a putea începe orice construcție pe clădirile din zona în cauză. Pe baza documentelor de zonare de mai sus, la 26 iulie 2001 și 2 august 2001 proprietarii proprietăților proprietăților adiacente hotelului reclamantului au obținut permise de zonare de la Biroul de Administrație de Stat pentru Dezvoltare Spațială de Makarska, Afaceri Comunale, Construcții și Ecologie (denumit în continuare „Oficiul de Administrație de Stat de la Makarska”) pentru renovarea și reconstrucția clădirilor lor. La 16 octombrie 2001, reclamantul a solicitat Biroului de Administrație de Stat Makarska un permis de zonificare, conform legislației relevante înainte de începerea lucrărilor de reconstrucție. Reclamantul a prezentat toate documentele relevante referitoare la proprietatea sa a hotelului și a proiectului de reconstrucție. În proiectul său, reclamantul a indicat că hotelul consta dintr-un etaj de sol, trei etaje superioare și într-o parte, un etaj al patrulea suplimentar, în timp ce el a vrut să construiască un subsol și un loft și să se extindă mai departe etajul al patrulea. La 17 aprilie 2003, în timp ce cererea reclamantului era încă în așteptare, Ministerul Ecologiei și Dezvoltării Spațiale (Ministarstvo zaštite okoliša i prostornog ureפenja, denumit în continuare „Ministrul”) a ordonat municipalității Baška Voda să se deplaseze (staviti izvan snage) normele de dezvoltare, după constatarea că au fost adoptate în contravenție cu legea relevantă. Ministerul a constatat că normele de dezvoltare reflectă doar dispozițiile unui document similar al municipiului Makarska, care era deja considerat contrar legii relevante. La 9 mai 2003, municipalitatea Baška Voda a adoptat o decizie de a anula normele de dezvoltare și a publicat-o în Jurnalul Oficial al Comunității Baška Voda nr. 5/2003. 10. După aceea, la 4 iulie 2003, Oficiul de Administrație de Stat Makarska a respins cererea reclamantului de un permis de zonare. Partea relevantă a deciziei se menționează: „În temeiul articolului 34 § 2 din Legea privind dezvoltarea spațială (Gazette Oficial nr. 30/94 și 68/98, permisul de zonare este o decizie administrativă care trebuie eliberată pe baza documentelor de zonare, a dreptului special și a altor acte relevante, în conformitate cu legea. Având în vedere că în momentul în care comuna Baška Voda nu dispune de documentele de zonare relevante, aceasta urmărește, și având în vedere ceea ce s-a spus mai sus, că permisul de zonare pentru renovare sau reconstrucție a clădirilor nu poate fi emis până la adoptarea planului spațial municipal sau a unor planuri spațiale conexe.” 11. La 18 iulie 2003, reclamantul a depus un recurs la Minister, subliniind că și-a depus cererea de permis de zonare la 16 octombrie 2001 și că cererea sa a fost însoțită de toate documentele relevante, care au urmat de faptul că biroul de administrație de stat Makarska nu și-a respins cererea ca fiind nefondat sau nefondat. În schimb, cererea sa a fost respinsă numai pentru că Comunitatea Baška Voda nu a adoptat un plan spațial, în ciuda faptului că a depus cererea sa atunci când existau documentele de zonare relevante. Prin urmare, el a considerat că legea și documentele de zonare care existau și erau relevante în momentul în care a depus cererea sa, ar trebui aplicată. 12. La 11 septembrie 2003, Ministerul a anulat decizia de primă instanță și a transmis cazul. În cadrul reluării procedurii, la 18 februarie 2004, biroul de administrație de stat Makarska a respins din nou cererea reclamantului, în cadrul reluării procedurii, oficiul de administrație de stat Makarska. Acesta a constatat că documentul de zonare pentru zona mai mare, adică Planul Spațial al Countyului SplitskoDalmatinska (planul Prostorni Splitskodalmatinske županije, adoptat la 23 iulie 2002, publicat în Gazettea Oficială a Splitsko-Dalmatinska județului nr. 1/2003), a prescris adoptarea planului spațial al Comunității Baška Voda și însuși nu conținea nicio dispoziție pe baza cărora se poate acorda un permis de zonare. 14. La 19 aprilie 2004, reclamantul a depus un recurs în fața Ministerului, susținând că Biroul de Administrație de Stat Makarska nu a respectat instrucțiunile Ministerului din 11 septembrie 2003. El a considerat că ar trebui să se stabilească dacă un permis de zonare ar putea fi eliberat pe baza unui plan spațial care acoperă o suprafață și mai largă decât cea a planului spațial la nivelul județului. El a subliniat că nu ar trebui să suporte sarcina pentru eșecul municipalității Baška Voda de a adopta un plan spațial. El a considerat, de asemenea, că un permis de zonare ar trebui eliberat pe baza documentelor de zonare care existau în momentul în care a depus cererea sa. 15. La 2 iunie 2004, Ministerul a respins apelul reclamantului și a susținut decizia de primă instanță. Acesta a susținut concluzia Oficiului de Administrație de Stat Makarska, că în prezent nu există nici un document de zonare pe baza căruia se poate acorda un permis de zonare pentru proprietăți situate în Baška Voda. 16. Reclamantul a introdus apoi o acțiune în Curtea Administrativă (Upravni sud Republike Hrvatske) la 27 iulie 2004, contestand deciziile autorităților administrative. 17. La 3 iulie 2008, Curtea Administrativă a respins acțiunea reclamantului, susținând că Planul Spațial Spațial al Countyului Splitsko-Dalmatinska prevedea obligația de a pregăti și de a adopta un plan spațial pentru Comunitatea Baška Voda, dar că acest plan nu a fost încă adoptat și că, prin urmare, nu a putut fi acordată reclamantului un permis de zonare. 18. La 23 octombrie 2008, reclamantul a depus o plângere constituțională în fața Curții Constituționale (Ustavni sud Republike Hrvatske). El a subliniat că și-a depus cererea de permis de zonare în momentul în care documentele de zonare existase pentru comuna Baška Voda. Cu toate acestea, autoritățile administrative au luat aproape doi ani să decidă asupra cererii sale, iar între timp documentele de zonare au fost îndepărtate și un plan spațial nu a fost încă adoptat. Prin urmare, având în vedere că există o diferență juridică, autoritățile administrative au fost obligate să aplice legea și documentele de zonare care existau la momentul în care a depus cererea. El a susținut că acest lucru a făcut daune semnificative la interesele sale legitime și că nu a existat niciun interes public legitim care să justifice refuzul de a-i acorda un permis de zonare, deoarece aceste permise au fost eliberate pentru o serie de proprietăți adiacente hotelului său. 19. Între timp, municipalitatea Baška Voda a continuat cu adoptarea unui plan spațial. În primul rând, a inițiat o dezbatere publică în care diferiți experți, funcționarii publici și cetățenii interesați au fost capabili să își prezinte toate argumentele, propunerile și obiecțiile. Autoritățile executive municipale au acceptat sau respins propunerile și obiecțiile și au elaborat un plan spațial provizoriu. Proiectul provizoriu a fost prezentat ulterior în vederea aprobării Ministerului, a autorităților competente din județul Splitsko-Dalmatinska, a Administrației de Stat pentru Ecologia (Državna uprava zaštitu prirode), a Ministerului Culturii (Ministarstvo kulture), a Ministerului Apărării (Ministarstvo obrane), a autorităților publice de servicii de apă, a Ministerului Agriculturii, Pescuit și Dezvoltare Rurală (Ministartsvo poljopriprivade, ribarstva i ruralnog razvoja), a Ministerului Dezvoltării Regionale (Ministarstvo regionalnograzvoja) și a autorității competente de port maritim. Numai după ce au fost obținute toate aprobarile, proiectul final de plan spațial a fost prezentat Adunării Municipale Baška Voda care l-a adoptat la 2 aprilie 2009 (Gazette Oficiale a Comunității Baška Voda nr. 4/2009). 20. După adoptarea planului spațial, reclamantul nu a prezentat o nouă cerere de permis de zonare. 21. La 18 martie 2010, Curtea Constituțională a declarat că plângerea constituțională a reclamantului este inadmisibilă, vădit nefondat. Decizia Curții Constituționale a fost înaintata reprezentantului reclamantului la 28 aprilie 2010. 22. Dispozițiile relevante ale Constituției Republicii Croației (Ustav Republike Hrvatske, Gazette Oficiale nos. 56/1990, 135/1997, 8/1998 (text consolidat), 113/2000, 124/2000 (text consolidat), 28/2001 și 41/2001 (text consolidat), 55/2001 (corrigendum), 76/2010, 85/2010) se citesc după cum urmează: „Dreptul de proprietate este garantat ...“ 23. Dispozițiile relevante ale Legii privind dezvoltarea spațială (Zakon o prostornom ure 30/1994, 68/1998, 61/2000, 32/2002 și 100/2004) se citește: Secțiunea 24 „(1) Un plan spațial municipal este adoptat de consiliu municipal, după ce biroul de administrație a statului a confirmat că este compatibil cu planul spațial al județului ... Secțiunea 34 „(1) Orice intervenție spațială trebuie să fie în conformitate cu documentele de zonare, cu legea relevantă și cu orice permis de zonare. (2) Un permis de zonare este o decizie administrativă care trebuie eliberată pe baza documentelor de zonare, a dreptului special și a altor acte relevante, în conformitate cu legea ...” Secțiunea 47 „Inspecția actelor individuale și generale, a condițiilor și a modului de muncă a persoanelor juridice și fizice relevante, precum și executarea măsurilor în temeiul prezentei acte, se efectuează printr-o inspecție a Ministerului [Ecologie, Dezvoltare Spațială și Construcție]”. Secțiunea 49 „(1) Inspectorul ordonă autorității locale să corecte nereguli și/sau orice ilegalitate în raportul sau planificarea [dezvoltarea spațială], găsită în inspecție. (2) Dacă administrația locală nu respectă ordinea prevăzută la alin. (1) din prezenta secțiune, Ministerul, la cererea inspectorului, anulează raportul sau planul de măsuri [pentru dezvoltarea spațială].” 24. Actul privind dezvoltarea spațială, adoptat la 14 aprilie 1994 (Journal Oficial nr. 30/1994), în secțiunea 57 prevede planurile spațiale municipale adoptate în temeiul legislației anterioare care urmează să fie aplicate până la adoptarea unor noi documente de zonare și, în orice caz, nu mai mult de cinci ani de la momentul în care Actul a intrat în vigoare. Amendamentele la Legea privind dezvoltarea spațială din 20 mai 1998 (Zakon o izmjenama i dopunama Zakon o prostornom ureשenju, Jurnalul Oficial nr. 68/1998) din secțiunea 52 a prelungit perioada de adoptare a planurilor spațiale municipale până la 31 decembrie 2000. 26. Amendamentele la Legea privind dezvoltarea spațială din 1 iulie 2000 (Zakon o izmjenama i dopunama Zakon o prostornom ureשenju, Gazette oficială nr. 61/2000) în secțiunea 3 a prelungit perioada de adoptare a planurilor spațiale municipale până la 30 martie 2002. 27. Secțiunea 37 din Amendamentele la Legea privind dezvoltarea spațială din 28 iulie 2004 (Zakon o izmjenama i dopunama Zakon o prostnom ureשenju, Gazette Oficial nr. 100/2004) a prelungit perioada de adoptare a planurilor spațiale municipale până la 31 decembrie 2005. 28. Secțiunea 347 din Legea privind dezvoltarea și construcția spațială din 1 octombrie 2007 (Zakon o prostornom ureשenju i gradiji, Gazette Oficial nr. 76/2007) a prelungit perioada de adopție a planurilor spațiale municipale până la 31 decembrie 2007 și a interzis în mod expres acordarea de permise de zonare în absența documentelor de zonare relevante.