- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 16 ianuarie 2014
- Stat pârât
- UKR
Semenyutin împotriva Ucrainei
Traducere în română Auto
Comunicat la 16 ianuarie 2014 CIFTH SECȚIUNE Cerere nr. 32776/06 Vitaliy Viktorovich SEMENYUTIN împotriva Ucrainei depusă la 11 iulie 2006 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Vitoriy Viktorovich Semenyutin, este un național ucrainean, care s-a născut în 1964 și trăiește în Gorlovka. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 17 martie 2002, reclamantul a fost prins de poliție pe suspiciune de implicare în jaf. La 20 martie 2002, Curtea a ordonat detenția anterioară a reclamantului. Fiind HIV pozitivă din 1996, reclamantul a dezvoltat în timp ce în detenție o serie de boli grave, inclusiv hepatită cronică și boli cardiace, dar el nu a fost examinat în mod corespunzător și nu a primit asistență medicală adecvată.
Din documentele prezentate se pare că, în timpul detenției, el a fost tratat de anumite boli, dar nu sunt disponibile detalii. În special, reclamantul a fost diagnosticat cu tratament iout-pacient de la aterocardioscleroza (octombrie 2003, septembrie-octombrie 2005, martie 2006), tulburări psihice (octombrie 2003), herpes (septembrie 2004), thrush oral (noiembrie 2006, ianuarie-februarie 2007, octombrie 2007), hepatită cronică și colecistită (iulie 2006, septembrie 2007). La 13 octombrie 2004, Curtea de District Gorlovka Tsentralno-Gerodskoy (Curtea de District) a declarat reclamantul și dl P. vinovat. Reclamantul a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru jaf comis împreună cu dl P. La 7 iunie 2005, Curtea Regională de Apel Donetsk (Curtea de Apel) a anulat hotărârea din 13 octombrie 2004 și a remis cazul pentru o nouă examinare în fața instanței de primă instanță.
La 8 noiembrie 2005, Curtea de District a renunțat la ancheta suplimentară. De asemenea, a hotărât că măsura preventivă de detenție ar trebui să rămână neschimbată. La 4 august 2006, Curtea de District a constatat că reclamantul și dl P. au fost vinovați. Reclamantul a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru jaf comis împreună cu dl P. Prin scrisoarea din 11 mai 2007, Curtea de District a informat reclamantul că dosarul său penal nu conține cereri de eliberare sau orice decizie la o astfel de cerere și că reclamantul și avocatul său care au studiat dosarul nu au făcut nicio obiecție sau observații la procesul-verbal, care nici nu au menținut astfel de cereri. La 24 iulie 2007, Curtea de Apel a anulat hotărârea din 4 august 2006 și a trimis cauzei pentru o atenție proaspătă instanței de primă instanță.
La 10 aprilie 2008, Curtea de District a constatat reclamantul și dl P. vinovat. Reclamantul a fost condamnat la șase ani și trei luni de închisoare pentru jaf comis împreună cu dl P. Se pare că nu a fost interzis niciun recurs de către reclamant împotriva hotărârii din 10 aprilie 2008. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 3 din Convenție pentru lipsa de asistență medicală adecvată în detenție. Cu privire la art. 5 § 3 din Convenție, el se plânge în continuare de lungimea excesivă a detenției sale în așteptarea anchetei și procesului. În temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, reclamantul se plânge de asemenea că procedura penală împotriva acestuia a durat prea mult timp. Întrebări către părți Reclamantul a fost supus unui tratament inuman sau degradant, în încălcarea articolului 3 din Convenție având în vedere problemele sale de sănătate și plângerile sale de lipsa de asistență medicală adecvată în timpul detenției sale?
A fost lungimea deținerii anterioare a reclamantului în încălcarea cerinței de „tempo rațional” de la art. 5 § 3 din Convenție? Lungimea procedurii penale în acest caz în încălcarea cerinței de „tempo rațional” de la art. 6 § 1 din Convenție a avut reclamantul la dispoziția sa un remediu intern eficient pentru plângerile sale în temeiul articolelor 3 și 6 § 1 din Convenție, conform articolului 13 din Convenție?
Communicated on 16 January 2014
FIFTH SECTION
Application no. 32776/06 Vitaliy Viktorovich SEMENYUTIN against Ukraine lodged on 11 July 2006
STATEMENT OF FACTS
The applicant, Mr Vitaliy Viktorovich Semenyutin, is a Ukrainian national, who was born in 1964 and lives in Gorlovka. The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 17 March 2002 the applicant was apprehended by the police on suspicion of involvement in robbery. On 20 March 2002 the court ordered the applicant’s pre-trial detention. Being HIV positive since 1996, the applicant developed while in detention a number of serious diseases, including chronic hepatitis and heart disease, but he was not properly examined and did not receive adequate medical care. From the submitted documents it appears that while in detention he was received treatment from certain diseases but no details are available.
In particular the applicant was diagnosed with and received iout-patient treatment from atherocardiosclerosis (October 2003, September-October 2005, March 2006), psychic disorder (October 2003), herpes (September 2004), oral thrush (November 2006, January-February 2007, October 2007), chronic hepatitis and cholecystitis (July 2006, September 2007). On 13 October 2004 the Gorlovka Tsentralno-Gorodskoy District Court (the District Court) found the applicant and Mr P. guilty. The applicant was sentenced to eight years’ imprisonment for robbery committed together with Mr P. On 7 June 2005 the Donetsk Regional Court of Appeal (the Court of Appeal) quashed the judgment of 13 October 2004 and remitted the case for a fresh consideration to the first-instance court.
On 8 November 2005 the District Court referred the case for additional investigation. It also decided that the preventive measure of detention should remain unchanged. On 4 August 2006 the District Court found the applicant and Mr P. guilty. The applicant was sentenced to eight years’ imprisonment for robbery committed together with Mr P. By letter of 11 May 2007 the District Court informed the applicant that his criminal case-file contained no requests for release or any decision upon such request and that the applicant and his lawyer who had studied the case-file had never made any objection or comments to the minutes of the trial, which did not mention such requests either. On 24 July 2007 the Court of Appeal quashed the judgment of 4 August 2006 and remitted the case for a fresh consideration to the first-instance court.
On 10 April 2008 the District Court found the applicant and Mr P. guilty. The applicant was sentenced to six years and three months’ imprisonment for robbery committed together with Mr P. It appears that no appeal was lodged by the applicant against the judgment of 10 April 2008. COMPLAINTS The applicant complains under Article 3 of the Convention about lack of appropriate medical care in detention. With reference to Article 5 § 3 of the Convention, he further complains about excessive length of his detention pending investigation and trial. Under Article 6 § 1 of the Convention the applicant also complains that the criminal proceedings against him lasted too long.
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Has the applicant been subjected to inhuman or degrading treatment, in breach of Article 3 of the Convention having regard to his health problems and his complaints of lack of appropriate medical assistance during his detention? 2. Was the length of the applicant’s pre-trial detention in breach of the “reasonable time” requirement of Article 5 § 3 of the Convention? 3. Was the length of the criminal proceedings in the present case in breach of the “reasonable time” requirement of Article 6 § 1 of the Convention? 4. Did the applicant have at his disposal an effective domestic remedy for his complaints under Articles 3 and 6 § 1 of the Convention, as required by Article 13 of the Convention?