Comunicat la 18 ianuarie 2014 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 35294/11 Gabriela Kaiser împotriva Elveției introdusă la 29 mai 2011 EXPOSAT DE FAPTE recurenta, domnul Gabriela Kaiser, este un resortisant elvețian născut în 1964 și rezident în Wangen. Ea este reprezentată în fața Curții de către domnul Ch. Bernhart, avocat la Wildhaus. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează: reclamanta este divorțată și mama a doi copii de care se ocupă singură. De la naștere, ea suferă de surditate. În momentul introducerii cererii sale, ea era fără loc de muncă și dependentă de ajutorul social. La 20 iulie 2007, Comisia a încheiat un contract de închiriere privind un apartament în Wagen (cantonul din Zürich). La 12 ianuarie 2010, administrația imobiliară (Liegenschaftsverwaltung) ) desființa contractul de închiriere. Ea motivează motivele printr-o scrisoare din 12 februarie 2010 a cărei temeinicie este contestată de recurentă. În același timp, administrația a acordat acesteia să rămână în apartament dacă ar fi de acord să-l părăsească înainte de 31 octombrie 2010. La 6 octombrie 2010, reprezentată de un avocat, recurenta salque la oficiul de conciliere în materie de închiriere (Schlictungsstelle) din cadrul tribunalului din Łuster (cantonul din Zürich), susținând, printre altele, că încetarea contractului de închiriere era nulă și abuzivă. ontgeltliche Prozessführung Părțile au fost invitate la o audiere de conciliere (Schlichtungsverhandlung) stabilită pentru 8 noiembrie 2010. Având în vedere faptul că oficiul de conciliere nu a reușit să convoace un interpret al limbii semnelor (Gebärdendolmetscher) oficial certificat, această audiere a fost suspendată. Prin scrisoarea din 27 octombrie 2010, partea pârâtă a retras încetarea contractului de închiriere și reclamanta și-a retras obiecțiunile printr-o scrisoare din 8 noiembrie 2010. În noiembrie 2010, cererea de a impune părții pârâte cheltuielile de procedură a fost respinsă într-o altă decizie din aceeași zi. Cererea de scutire de la plata taxelor de procedură a fost retrasă pentru neîndeplinirea obligațiilor de judecată (Gegenstandslosigkeit), iar cererea de asistență judiciară gratuită a fost respinsă având în vedere simplitatea procedurii. Printr-o decizie din 29 decembrie 2010, Tribunalul Districtual Dlüster, în calitate de instanță de închiriere (Mietgericht) ) a respins o acțiune a reclamantei, considerând că nu era necesară asistența judiciară în cadrul procedurii în fața biroului de conciliere și a respins cererea de asistență judiciară și de exonerare a cheltuielilor de procedură pentru procedura de recurs și a impus reclamantei plata sumei de 500 de franci elvețieni (CHF) cu titlu de cheltuieli judiciare. Prin hotărârea din 11 aprilie 2011, o acțiune a recurentei împotriva deciziei din 29 decembrie 2010 a fost respinsă de Tribunalul Federal, care a considerat, printre altele, că argumentul din partea instanei inferioare potrivit căruia simplul fapt că recurenta este surdă nu era suficient în sine pentru acordarea de asistență judiciară și nu era contrar drepturilor sale. În plus, Curtea Supremă a adăugat că ar fi fost mai oportun să fie asistată de un interpret al limbii semnelor (Gebärdendolmetscher Tribunalul Federal a respins cererea de asistență judiciară pentru procedura în fața sa, considerând că acțiunea era condamnată la eșec, și a impus recurentei plata sumei de 500 CHF ca cheltuieli judiciare. GRIFS Invocând art. 14 din Convenție, recurenta se plânge de discriminare, pe baza surdității sale, care a făcut cu atât mai necesară asistența unui avocat în prezenta procedură. În lumina articolului 6, Comisia susține că a existat o necunoaștere a principiului egalității de arme, dat fiind faptul că a fost refuzată asistența judiciară gratuită, pe de o parte, și că partea adversă a fost reprezentată de o administrație imobiliară profesională, pe de altă parte. Invocând aceeași dispoziție, ea pretinde că a fost victima unei încălcări a dreptului la un proces echitabil, dat fiind că instanțele elvețiene au informat în același timp cu privire la refuzul de a acorda asistență judiciară gratuită în același timp cu decizia pe fond și, prin urmare, nu a avut ocazia să își retragă acțiunea și a trebuit să plătească cheltuielile de judecată inutile pentru acțiunea pe fond. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Refuzul de a acorda asistență judiciară instanțelor interne, combinat cu refuzul de a acorda scutirea de la plata cheltuielilor judiciare, a adus atingere dreptului reclamantei de a avea acces la o instanță protejată de art. 6 alin. (1) din Convenție?
Communiquée le 18 janvier 2014
Requête n
o
35294/11
Gabriela KAISER
contre la Suisse
introduite le 29 mai 2011
La requérante, M
me
Gabriela Kaiser, est une ressortissante suisse née en 1964 et résidant à Wangen. Elle est représentée devant la Cour par M
e
Ch.
Bernhart, avocat à Wildhaus.
A.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par la requérante, peuvent se résumer comme suit.
La requérante est divorcée et mère de deux enfants dont elle s’occupe seule. Depuis sa naissance, elle souffre de surdité. Au moment de l’introduction de sa requête, elle était sans emploi et dépendante de l’aide sociale.
Le 20 juillet 2007, elle conclut un contrat de bail concernant un appartement à Wagen (canton de Zürich).
Le 12 janvier 2010, l’administration de l’immeuble (
Liegenschaftsverwaltung
) résilia le contrat de bail. Elle motiva les raisons par une lettre du 12 février 2010 dont le bien-fondé est contesté par la requérante. En même temps, l’administration lui permit de rester encore dans l’appartement si elle était d’accord de le quitter avant le 31
octobre
2010.La requérante refusa de donner son accord.
Le 6 octobre 2010, représentée par un avocat, la requérante s’adressa à l’office de conciliation en matière de bail (
Schlichtungsstelle
) du tribunal de district d’Uster (canton de Zürich), faisant notamment valoir que la résiliation du bail était nulle et abusive. Elle demanda en outre l’assistance judiciaire gratuite (
unentgeltliche Rechtsvertretung
) et l’exemption des frais judiciaires (
unentgeltliche Prozessführung
).
Les parties furent invitées à une audience de conciliation (
Schlichtungsverhandlung
) fixée pour le 8 novembre 2010. Eu égard au fait que l’office de conciliation n’arrivait pas à convoquer un interprète de la langue des signes (
Gebärdendolmetscher
) officiellement certifié, cette audience fut ajournée.
Par lettre du 27 octobre 2010, la partie adverse retira la résiliation du bail. La requérante retira alors ses griefs par une lettre du 8 novembre 2010.
L’office de conciliation clôtura alors la procédure par une décision du 15
novembre 2010. La demande d’imposer les frais de procédure à la partie adverse fut rejetée dans une autre décision du même jour. La demande d’exonération des frais de procédure fut rayée pour défaut d’objet de litige (
Gegenstandslosigkeit
), et celle d’assistance judiciaire gratuite fut rejetée eu égard à la simplicité de la procédure.
Par une décision du 29 décembre 2010, le tribunal de district d’Uster, en tant que tribunal de bail (
Mietgericht
) rejeta un recours de la requérante, estimant que l’assistance judiciaire n’était pas nécessaire dans la procédure devant l’office de conciliation. Elle rejeta la demande d’assistance judiciaire et d’exonération des frais de procédure pour la procédure de recours et imposa à la requérante le versement de la somme de 500 francs suisses (CHF) à titre de frais judiciaires.
Par un arrêt du 11 avril 2011, un recours de la requérante contre la décision du 29 décembre 2010 fut rejeté par le Tribunal fédéral. Celui-ci estima, notamment, que l’argument de l’instance inférieure selon lequel le seul fait que la requérante soit sourde n’était pas suffisant en soi pour l’octroi de l’assistance judiciaire et n’était pas contraire à ses droits. La haute Cour ajouta qu’il aurait été plus opportun de la faire assister par un interprète de la langue des signes (
Gebärdendolmetscher
).
Le Tribunal fédéral rejeta la demande d’assistance judiciaire pour la procédure devant elle, estimant que le recours était voué à l’échec, et imposa à la requérante le versement du montant de 500 CHF à titre de frais judiciaires.
1.
Invoquant l’article 14 de la Convention, la requérante se plaint d’une discrimination, sur la base de sa surdité qui a rendu d’autant plus nécessaire l’assistance d’un avocat dans la présente procédure.
2.
A la lumière de l’article 6, elle allègue qu’il y a eu méconnaissance du principe d’égalité des armes étant donné qu’on lui a refusé l’assistance judiciaire gratuite, d’une part, et que la partie adverse était représentée par une administration immobilière professionnelle, d’autre part.
3.
Invoquant la même disposition, elle prétend avoir été victime d’une violation du droit à un procès équitable, étant donné que les instances suisses l’avaient informée du refus d’assistance judiciaire gratuite en même temps qu’avec la décision sur le fond. Elle n’a dès lors pas eu l’occasion de retirer son recours et a dû payer les frais d’avocats inutiles pour le recours sur le fond.
1.
Le refus d’assistance judiciaire des instances internes, combiné avec le refus d’exonération des frais judiciaires, a-t-il porté atteinte au droit de la requérante d’accès à un tribunal protégé par l’article 6 § 1 de la Convention
?
2.Pour les mêmes raisons, y a-t-il en l’espèce eu méconnaissance du principe d’égalité des armes ?