CtEDO 05.09.2024 Auto

KROTOV v. UKRAINE

RESPONDENT
UKR
HOTĂRÂRE
05.09.2024
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
KROTOV v. UKRAINE (CtEDO, 2024)
HUDOC · oficial

CINTIMEA DECIZIE A SECȚIEI Nr. 30289/17 Sergiy Pavlovych KROTOV împotriva Ucrainei Curții Europene a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care așeză la 5 septembrie 2024 ca comitet al comitetului compus din: Lado Chanturia, Președintele Mykola Gnatovskyy, Úna Ní Raiharedtaigh , judecători și Martina Keller, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 12 aprilie 2017, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamantul, dl Sergiy Pavlovych Krotov, un național ucrainean, s-a născut în 1973 și a trăit în Gostomel. El a fost reprezentat în fața Curții de dl G.V. Tokarev și dl V.I. Melnychuk, avocați care practică în Kharkiv și, respectiv, Strasbourg, care au fost reținuți de o organizație neguvernamentală, Grupul Kharkiv pentru Protecția Drepturilor Omului („ONG”). Guvernul ucrainean (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, cel mai recent doamna M. Sokorenko din Ministerul Justiției. Reclamantul s-a plâns în conformitate cu art. 3 din Convenție că nu i s-a dat acces la un tratament medical adecvat în timp ce îndeplinește condamnarea la închisoare. De asemenea, s-a plâns că nu a primit îngrijire adecvată de la autoritățile închisoare, având în vedere invaliditatea fizică. La 7 iulie 2017, reclamantul a fost eliberat din închisoare și transferat la un spital civil pentru tratament. La 19 iulie 2017, Curtea a hotărât să comunice guvernului plângerilor reclamantei prezentate mai sus. La 11 octombrie 2017, Guvernul a prezentat Curții observațiile lor cu privire la admisibilitatea și meritul cererii, în care au informat Curtea că reclamantul a murit la 13 august 2017 după eliberarea sa din spital. La 13 februarie 2018, ONG-ul a solicitat Curtei să acționeze în prezenta cauză în numele reclamantului. ONG-ul a susținut că nu are nici o informație despre dacă reclamantul decedat are rudele care doresc să urmărească prezenta cerere. Referindu-se la Centrul pentru Resurse Legale în numele Valentin Câmpeanu c. România ([GC], nr. 47848/08), ONG-ul a crezut că are locus standi în ceea ce privește plângerea reclamantului decedat în temeiul articolului 3 având în vedere existența unui interes general. ONG-ul a susținut că are o legătură cu reclamantul deoarece își fi plătit avocații pentru serviciile lor juridice la nivel intern și în fața Curții. De asemenea, ONG-ul a depus o cerere care susține că autoritățile nu furnizase reclamantului un tratament medical adecvat în detenție și că a întârziat eliberarea sa din închisoare, fără a face tot posibilul pentru a salva viața reclamantului, în încălcarea articolului 2 din Convenție. 10. Curtea a contactat părinții reclamanților decedați pentru a verifica dacă doresc să urmărească acest caz în numele său. O scrisoare înregistrată a fost livrată mamei sale la 12 februarie 2019, dar ea nu a răspuns niciodată. HOTĂRÂREA 11. În acest caz, reclamantul a murit în cursul procedurii și nici un rude cunoscut nu a dorit să continue această cerere. În acest context, Curtea își reiterează practicitatea de a elimina cererile din listă atunci când un reclamant moare în cursul procedurii și nu dorește nici moștenitor sau rudă apropiată de a continua cazul (a se vedea Hirsi Jamaaa și alții c. Italia [GC], nr. 27765/09, §§§ 57-59, CEDH 2012, cu alte referințe). 12. Chemând la întrebarea dacă ONG-ul are locus standi în procedura de față și dacă continuarea examinării cauzei după moartea reclamantului este justificată, Curtea reiterează că cazurile de drepturi omului în fața acesteia au, în general, o dimensiune morală, care trebuie luată în considerare atunci când se ia în considerare dacă examinarea unei cereri după moartea reclamantului ar trebui continuată. Acest lucru este cu atât mai mult dacă problema principală ridicată de acest caz transcende persoana și interesele reclamantului (a se vedea Karner v. Austria , nr. 40016/98 , § 25, ECHR 2003 IX). 13. Kaganovsky v. Ucraina (n. 2809/18, §§ 65-72, 15 septembrie 2022) Curtea a constatat că respectarea drepturilor omului îi impune să continue examinarea cererii introduse de un reclamant care a murit în cursul procedurii și nu a dorit nici o rudă să-și continue cererea. Curtea a hotărât după cum urmează: „Actualul caz pune în evidență o chestiune de natură serioasă, care se referă la aspectele prevăzute la articolele 3 și 5 din Convenție privind condițiile de izolare la o instituție rezidențială psihoneurologică și legiferarea acestui izolare. Această problemă transcende prezenta cerere și implică o chestiune de interes general având în vedere faptul că legislația internă relevantă nu a fost modificată și având în vedere vulnerabilitatea persoanelor care locuiesc în astfel de instituții. Continuarea examinării prezentului caz prezintă o oportunitate de a clarifica standardele convenționale de protecție în raport cu astfel de persoane.” 14. Curtea consideră că subiectul prezentului caz, deși se bazează pe o plângere în temeiul articolului 3 din Convenție, nu susține o chestiune serioasă de interes general, care se referă la chestiuni repetate pe care Curtea a dezvoltat o jurisprudență bine stabilită (a se vedea, printre multe alte autorități, Melnik v. Ucraina , nr. 72286/01, §§ 104-06, 28 martie 2006; Petukhov v. Ucraina (nr. 2 , nr. 41216/13, §§ 139-53, 12 martie 2019; Vagapov c. Ucraina [Comitetul], nr. 35888/11, § 50, 19 martie 2020; și Ponomarenko c. Ucraina [Comitetul], nr. 51456/17, §§§ 29, 1 iunie 2023). 15. Având în vedere cele de mai sus, și în absența unor circumstanțe speciale privind respectarea drepturilor garantate de Convenție sau de protocolele sale, Curtea, în conformitate cu articolul (c) din Convenție, consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea din lista cazurilor sale.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă