ASLLANI v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"
ASLLANI v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA" (CtEDO, 2014)
Comunicat la 13 februarie 2014 PRIMEI SECȚII Cerere nr. 24058/13 Esat ASLLANI împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei depusă la 20 martie 2013 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl. Esat Asllani, este un național macedonean, născut în 1962 și trăiește în Ohrid. Datele cazului Pot fi rezumate în acest sens. Contextul cazului Reclamantul a fost angajat într-o companie locală deținută de dl Z.C. din Kosovo [1] , care a operat o brutărie în Resen. La 20 martie 2008, la ora 9:30, cinci ofițeri de poliție au sosit la brutarie în căutarea de lucrători ilegali din Kosovo. Dl G.S., un ofițer de poliție de rang înalt în Resen atunci, care a sosit mai târziu pe scena, se presupune că așezat, amenințat și insultat La 21 martie 2008, la ora 1 a.m., dl Z.C. a chemat reclamantul să aducă niște documente. După ce a sosit, șase persoane din Kosovo suspectau că au fost angajate ilegal în brutărie, dl Z.C. și reclamantul au fost dus la secția de poliție Resen pentru interogare. După cum a declarat reclamantul, în timpul interogatoriului, care a durat aproximativ două ore, dl G.S. l-a insultat și amenințat cu cuvintele „Vă voi bate până la moarte dacă nu mărturisesc că ați dat bani inspectorului T. pentru a proteja compania dumneavoastră („necesar те скраам од теааае ако не ми каае дека му му му ра исаекорота La ora 4 a.m., dl G.S. a găsit în geanta reclamantului un ziar (în limba albaneză) care a arătat steagul Kosovo. Dl G.S. a încercat să pună ziarul în gură. Întrucât reclamantul a respins, dl G.S. l-a lovit de trei ori în față, făcându-l să leșine. Reclamantul s-a dus la spitalul Ohrid, care a emis un certificat medical, semnat de dr. L.D.B., potrivit căruia: “[Reclamantul a fost] admis la 21 martie 2008 la 5.30 a.m. ca un caz urgent. A avut legătură cu o luptă. Piramida nasului și ... narizul de sus a dreapta au fost vizibil umflate. Presupunând că septul nazal a fost fracturat, un raz X a fost luat de piramida nazală ... Rezultatele radiologului sunt: nu sunt modificări traumatice ale osului nazal. Astfel, obstrucția cavității nazale drepte a fost cauzată de umflarea. Septul nazal a fost repozit la stânga și o imobilizare dublă față [a fost făcută] ...” La 27 și 28 martie 2008 reclamantul a fost examinat în continuare în Spitalul Ohrid. După cum s-a stabilit în cursul procedurii penale instituite de reclamant (a se vedea mai jos), la 2 aprilie 2008, el a fost examinat la Spitalul Skopje și diagnosticat ca fiind suferit de vânătăi faciale, precum și de un nas fracturat. Se pare că, în cadrul acestor proceduri, o examinare a fost efectuată de un expert criminalist, care a confirmat, pe baza unei raze X, că reclamantul a susținut un nas fracturat fără nicio deplasare de fragmente osoase. Acest lucru a constituit o leziune corporală și a fost rezultatul utilizării forței brute. Se pare că acest raport a fost elaborat la 28 ianuarie 2009 de Dr. Z.K. La 15 iulie 2008, reclamantul a fost examinat de Dr. N.S. din Spitalul Skopje, care a emis un certificat medical declarând că reclamantul a fost diagnosticat ca suferind de „contuzie faciei cum haematoma faciei. F-ra ossis nasi”. O scanare computerizată din 25 septembrie 2008 a confirmat că a suferit o fractură nazală fără deplasare osoasă. La 24 martie 2008, reclamantul și dl Z.C. au raportat incidentul către Departamentul de Control și Standarde Profesionale din cadrul Ministerului Internului („DCP”) și au căutat o anchetă internă. La 25 martie 2008, amândoi au raportat incidentele din 20-21 martie 2008 către Ombudsman. La 17 iunie 2008, DCPS a elaborat un „raport special” în care a confirmat evenimentele care au avut loc în brutărie (de exemplu, dl G.S. a folosit forța și limba ofensivă împotriva domnului Z.C.) și în secția de poliție (de exemplu, că dl G.S., în prezența doi ofițeri de poliție, a încercat să închidă un ziar în gura reclamantului și l-a lovit de trei ori în față), după cum pretinde reclamantul și dl Z.C. Raportul a declarat că dl G.S. și ofițerii de poliție care au participat la evenimente au negat că orice forță a fost folosită împotriva reclamantului și domnul Z.C. Raportul a fost comunicat biroului procurorului Resen. Acțiunea penală împotriva domnului G.S. La cererea procurorului public, la 30 octombrie 2008, un judecător investigator al Tribunalului de Primă Instanță („curtea de judecată”) a deschis o anchetă cu privire la acuzațiile împotriva dlui G.S. La 2 martie 2009, ancheta a fost închisă și reclamantul a fost recomandat că ar putea continua procesul în calitate de procuror privat. Reclamantul s-a folosit de această oportunitate și a instituit o procedură penală privată împotriva dlui G.S. pentru acuzații de maltratare și leziuni corporale. La 1 decembrie 2008, dl Z.C. a formulat o declarație în fața judecătorului de investigare în care a confirmat prezența ofițerilor de poliție și a dlui G.S. la brutărie la data critică, precum și faptul că reclamantul, lucrătorii din Kosovo și însuși au fost convocați la secția de poliție Resen pentru a fi interogat. El a refuzat însă că dl G.S. a folosit orice forță sau limba ofensivă împotriva lui. El a, de asemenea, refuzat că dl G.S. a folosit orice forță împotriva reclamantului, susținând că întreaga poveste a fost inventată de către reclamant pentru a obține compensații de la stat. La 15 mai 2009, instanța judecătorească a acceptat o obiecție de către inculpat și a întrerupt procedura. La 3 noiembrie 2009, decizia a fost anulată de Curtea de Apel Bitola. La 1 decembrie 2009, instanța de judecată a ordonat ca judecătorul de investigare să examineze în continuare acuzațiile reclamantului, care i-a ordonat să se confrunte cu reclamantul și cu ofițerii de poliție care au participat la evenimentele de la brutărie la 20 de ani. Martie 2008, precum si cu dl Z.C. De asemenea, i-a ordonat sa investigheze acuzatiile care intre timp au fost ridicate ca leziunile reclamantului au fost legate de un accident de trafic din 2 octombrie 2007. La 21 aprilie 2010, instanța de judecată a respins o opoziție formulată de inculpat împotriva acuzațiilor penale private acuzate de reclamant. La o dată neespecificată, toți judecătorii din instanța de judecată, inclusiv președintele instanței, au fost excluși din caz. Prin decizia din 1 iunie 2010, Curtea de Apel Bitola a atribuit cazul Tribunalului de Primă Instanță Bitola, în calitate de judecător competent ratione loci La 1 februarie 2011, Curtea de Primă Instanță a achitat dl G.S. pentru lipsa de dovezi. Hotărârea sa a fost bazată pe documentare și probe orale, inclusiv pe dovezi obținute de reclamant și de doi lucrători de brutărie și patru ofițeri de poliție care au martorizat evenimentele din brutărie și respectiv în secția de poliție. Curtea a recunoscut, de asemenea, în probă declarația scrisă a domnului Z.C. dată în cadrul procedurii preliminare. În acest sens, Curtea a remarcat că nu ar putea asigura participarea dlui Z.C. la proces, deoarece locul unde a fost necunoscut. Curtea a stabilit că acuzatul și mai mulți ofițeri de poliție au sosit la brutărie pentru a urmări acuzațiile că lucrătorii ilegali din Kosovo au fost angajati acolo. În plus, atât dl Z.C., cât și reclamantul au fost interogat la secția de poliție. Cu toate acestea, s-a constatat că niciunul dintre martorii examinați nu a confirmat acuzațiile reclamantului privind maltraturile. La 19 mai 2011, Curtea de Apel din Bitola a acceptat un recurs depus de reclamant și a remis cauzele pentru o examinare proaspătă. Curtea a susținut că instanța de primă instanță nu a stabilit faptele relevante referitoare la rănile reclamantului, care au fost susținute de dovezi medicale relevante. Curtea de primă instanță nu a dat niciun motiv cu privire la originea acestor leziuni, în ciuda faptului că au fost luate măsuri de investigare în vederea stabilirii dacă au fost cauzate ca urmare a unui accident de mașină la 2 octombrie 2007. În acest sens, Curtea de Inferioare a ordonat să reevalueze dovezile disponibile și, dacă este necesar, să confrunte reclamantul cu martorii. Curtea de Inferioare a fost sfătuită în continuare să analizeze dovezile medicale disponibile în legătură cu momentul evenimentelor critice și momentul în care reclamantul a solicitat asistență medicală. La 8 decembrie 2011, dl Z.C. a dat o declarație scrisă în fața Tribunalului de Primă Instanță Prizren (Kosovo), în care el a declarat că mărturia sa din 1 decembrie 2008 (a se vedea mai sus) a fost incorectă și a fost dată sub presiune. El a confirmat că reclamantul a fost lovit de dl G.S. în secția de poliție, în prezența a doi ofițeri de poliție, din cauza căreia a susținut o fractură nasală. El a confirmat declarația pe care a dat-o în fața DCPS și a Ombudsmanului. El a refuzat să furnizeze probe orale în fața instanței de primă instanță pentru că se teme de siguranța sa personală. Cu toate acestea, el a acceptat să depună mărturie în fața Curții de Prizren, a EULEX (Misiunea Statului de Drept al UE în Kosovo) sau a Ambasada macedoneană din Pristina. La proces, reclamantul a susținut că dl Z.C. I-a spus că a fost de acord să prezinte dovezi în fața instanțelor Skopje sau Kumanovo. La 30 octombrie 2012, Tribunalul Bitola a acceptat din nou acuzatul, constatand că nu există dovezi în sprijinul acuzațiilor reclamantului. L.D.B. și Dr. Z.K., doi angajați care au fost prezenți în brutărie la momentul respectiv și ofițerii de poliție care au fost prezenți atunci când reclamantul a fost interogat în secția de poliție. Curtea a declarat că aceasta a dat greutate la dovezile produse de toți martorii, în special având în vedere că majoritatea dintre ei erau ofițeri de poliție și Dr. Z.K. a fost un expert în instanță experimentat. La 24 ianuarie 2013, Curtea de Apel din Bitola a anulat această hotărâre și a remis cazul pentru o proaspătă examinare, care, după cum se menționează în hotărâre, trebuia să se desfășoare în fața unei compoziții diferite ale comitetului de judecată al instanței de primă instanță. Curtea a constatat că instanța inferioară nu a stabilit din nou faptele privind rănile reclamantului. Dovezile medicale disponibile au confirmat că leziunile reclamantului descrise în rapoartele medicale emise imediat după presupusul incident din 21 martie 2008 nu au fost rezultate din accidentul auto din octombrie 2007. Curtea de primă instanție nu a făcut decât referire la declarațiile martorilor, fără să-și fi evaluat valoarea probativă în legătură cu dovezile medicale. Curtea nu a dat nicio importanță probelor medicale, care ar fi trebuit analizate în ceea ce privește perioada în care reclamantul a solicitat asistență medicală. Curtea a ordonat instanței de judecată să reevalueze dovezile, să organizeze o confruntare între reclamant și inculpat și să ia alte măsuri pentru a stabili originea rănilor reclamantului. Se pare că procedurile sunt în așteptare în fața Tribunalului de Primă Instanță Bitola. Potrivit reclamantului, o ședință a fost programată pentru decembrie 2013. Acțiunea de lungime în fața Curții Supreme privind procedurile penale împotriva domnului G.S. La 17 octombrie 2012, reclamantul a depus un recurs de lungă durată în fața Curții Supreme, el s-a plângut că procedura penală împotriva domnului G.S. G.S. a fost excesiv de lungă. Nu a fost încă luată decizia. COMPLAINTE Fără a se referi la nici un articol al Convenției, reclamantul se plânge că a fost bătut de un ofițer de poliție și că instanțele interne nu și-au decis încă acuzațiile, în ciuda faptului că de mai mult de cinci ani au trecut de la incidentul se plângea. Reclamantul, în presupusul incident din 21 martie 2008 în secția de poliție din Resen, a fost supus unui tratament inuman sau degradant, în încălcarea articolului 3 din Convenție? Având în vedere protecția procedurală împotriva unui tratament inuman sau degradant, a fost ancheta în acest caz de către autoritățile interne în încălcarea articolului 3 din Convenție? [1] Toate trimiterile la Kosovo, fie pe teritoriul, instituțiile sau populația, în acest text se înțeleg în deplină conformitate cu Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și fără a aduce atingere statutului Kosovo.