Comunicat la 14 februarie 2014 Secțiunea a treia Cerere nr. 59254/13 Raizvan Laurențiu CONSTANTINESCU împotriva României introdusă la 12 septembrie 2013 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Razvan Laurențiu Constantinescu, este un cetățean român născut în 1969 și rezident în Pitești. Este reprezentat în fața Curții de către domnul G. Ionescu, avocat în Pitești. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Agresiunea denunțată Reclamantul ar fi fost supusă unor abuzuri în timp ce se afla în mâinile poliției, la 2 septembrie 2009, în această zi, în jurul orei 8:30, o echipă de doi polițiști s-a predat, la apelul lui M. C., la o clădire de locuințe din fața căreia se afla reclamantul, care făcea gălăgie în compania unui alt om, conform persoanei care i - a denunțat. Polițiștii i - au cerut să - i urmeze la sediul secției de poliție nr. 3 din Pitești. În fața refuzului reclamantului, polițiștii au folosit un spray iritant țintindu - l spre față și împingându - l cu forța în mașina poliției. Alertată de vecini, soția reclamantului s - a dus la secția de poliție, însoțită de fiul lor și a cerut să fie eliberat, iar polițiștii l - au scos pe reclamant în sala de așteptare. El a plecat de la secția de poliție pe jos. De abia a ieșit pe stradă, a fost prins de aceiași polițiști, care au folosit din nou un spray iritant țintindu-i fața, l-au doborât și l-au lovit cu pumnii și cu piciorul. Polițistul S i-a prins piciorul de trotuarul înalt și l-a lovit până i-a provocat o fractură a femurului. Nevastă-sa le - a cerut polițiștilor să cheme o ambulanță și să - l ducă la spital, lucru pe care ei nu l - au vrut, însă polițiștii i - au permis familiei reclamantului să - l ducă la spital în mașina lor personală 11. Reclamantul a fost spitalizat în perioada 2-17 septembrie 2009 din cauza fracturii femurului și a suferit o intervenție chirurgicală. 12. Raportul medico-legal din 28 septembrie 2009 a indicat că reclamantul avea nevoie de cel puțin 90 de zile de îngrijire medicală. Prin decizia din 31 august 2010, Parchetul de la tribunalul județean din Argeș a respins trei polițiști, considerând că reclamantul și-a rupt piciorul căzând singur și, prin aceeași decizie, și-a declinat competența în ceea ce-l privește pe cel de-al patrulea polițist, care avea un rang superior. În urma unei contestații din partea reclamantului, procurorul-șef a confirmat această decizie la 26 octombrie 2011. 16. Reclamantul a formulat o acțiune în fața tribunalului departamental acuzându-se că Parchetul nu a efectuat investigații serioase cu privire la plângerea sa. 17. Prin decizia finală din 11 martie 2011, tribunalul județean din Argeș a acceptat această acțiune și a trimis cazul în fața Parchetului, considerând că ancheta nu fusese competitivă. 18. În urma unei anchete suplimentare, procurorul a emis un al doilea refuz, la 18 august 2011, și din nou infirmat prin hotărârea Tribunalului de departament din 20 martie 2012, din cauza unor deficiențe în anchetă. 19. La 4 octombrie 2012, Parchetul a dat din nou un refuz în fața poliției acuzate și-a declinat competența în ceea ce privește acuzația de sfidare a reclamantului. 20. Această decizie a fost confirmată la 25 noiembrie 2012 de către procurorul-șef, apoi de către tribunalul departamental, la 25 martie 2013, pe motiv că forța aplicată de polițiști pentru a-l interoga pe reclamant a fost necesară din cauza comportamentului său agresiv și că nu a fost exclus faptul că fractura suferită a fost cauzată de căderea sa. În ceea ce privește cei șase martori oculari care au declarat că au văzut că polițiștii îl băteau pe reclamant pe stradă, instanța a considerat că declarațiile lor nu puteau fi reținute deoarece nu erau confirmate prin alte mijloace de probă. Invocând art. 3 din convenție, reclamantul se plânge că a fost supus unor tratamente abuzive de către ofițeri de poliție în septembrie 2009 și că ancheta efectuată în această privință nu a fost efectivă. Reclamantul a fost supus, cu încălcarea articolului 3 din convenție, unor tratamente inumane sau degradante în ceea ce privește violența pe care ar fi suferit-o din partea ofițerilor de poliție, la septembrie 2009 având în vedere protecția procedurală împotriva tratamentelor inumane sau degradante (a se vedea punctul 131 din Hotărârea Labita c. Italia [GC], 26772/95, CEDO 2000-IV), ancheta efectuată în acest caz de către autoritățile interne a îndeplinit cerințele articolului 3 din convenție Guvernul este invitat să prezinte dosarul de anchetă deschis ca urmare a plângerii prezentate de reclamant cu privire la agresiunea sa din 2 septembrie 2009.
Communiquée le 14 février 2014
Requête n
o
59254/13
Răzvan Laurențiu CONSTANTINESCU
contre la Roumanie
introduite le 12 septembre 2013
1.
Le requérant, M. Răzvan Laurențiu Constantinescu, est un ressortissant roumain né en 1969 et résidant à Pitești. Il est représenté devant la Cour par M
e
Les circonstances de l'espèce
2.
Les faits de la cause, tels qu'ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
1.
L'agression dénoncée
3.
Le requérant aurait été soumis à des mauvais traitements alors qu'il se trouvait entre les mains de la police, le 2 septembre 2009.
4.
Ce jour, vers 8 heures 30, une équipe de deux policiers se rendit, sur appel de M
me
C., à un immeuble d'habitations devant lequel se trouvait le requérant, qui faisait du tapage en compagnie d'un autre homme, selon la personne les ayant dénoncés. Les policiers lui demandèrent de les suivre au siège du commissariat de police n
o
3 de Pitești.
5.
Face au refus du requérant, les policiers firent usage d'un spray irritant en visant son visage et le poussèrent de force dans la voiture de police.
6.
Une fois arrivés au siège de la police, quatre policiers se mirent à le frapper à coups de poing et de pied, alors qu'il était tombé par terre.
7.
Alertée par des voisins, l'épouse du requérant se rendit au commissariat de police, accompagnée par leur fils et demanda qu'on le relâche.
8.
Les policiers firent sortir le requérant dans la salle d'attente.
9.
Il quitta le commissariat à pied. À peine sorti dans la rue, il fut rattrapé par les mêmes policiers, qui firent à nouveau usage d'un spray irritant en visant son visage, le firent tomber à terre et le frappèrent à coups de poing et de pied. Le policier S. lui coinça la jambe contre le trottoir surélevé et le frappa jusqu'à lui causer une fracture du fémur.
10.
Ramené dans la cour du commissariat de police, le requérant fut abandonné sur le béton. Sa femme demanda aux policiers d'appeler une ambulance pour l'emmener à l'hôpital, ce qu'ils refusèrent. En revanche, les policiers permirent à la famille du requérant de l'emmener à l'hôpital dans leur voiture personnelle.
11.
Le requérant fut hospitalisé du 2 au 17 septembre 2009 à cause de sa fracture de fémur et subit une intervention chirurgicale.
12.
Le rapport médico-légal dressé le 28 septembre 2009 indiqua que le requérant nécessitait au moins 90 jours de soins médicaux.
2.
L'enquête pénale contre les policiers accusés
13.
Le requérant porta plainte au sujet des violences auxquelles il avait été soumis.
14.
Par décision du 31 août 2010, le parquet près le tribunal départemental d'Argeș rendit un non-lieu à l'égard de trois policiers, en considérant que le requérant s'était cassé la jambe en tombant tout seul. Par la même décision il déclina également sa compétence en ce qui concernait le quatrième policier, qui avait un rang supérieur.
15.
Sur contestation du requérant, le procureur en chef confirma cette décision, le 26 octobre 2011.
16.
Le requérant forma recours devant le tribunal départemental en se plaignant de ce que le parquet n'ait pas fait d'investigations sérieuses au sujet de sa plainte.
17.
Par décision définitive du 11 mars 2011, le tribunal départemental d'Argeș accueillit ce recours et renvoya l'affaire devant le parquet, en considérant que les investigations n'avaient pas été compètes.
18.
Après un complément d'enquête, un second non-lieu fut rendu par le procureur, le 18 août 2011, et à nouveau infirmé par arrêt du tribunal départemental du 20 mars 2012, en raison de lacunes dans l'enquête.
19.
Le 4 octobre 2012, le parquet rendit à nouveau un non-lieu à l'égard des policiers accusés et déclina sa compétence pour ce qui était de l'accusation d'outrage portée à l'égard du requérant.
20.
Cette décision fut confirmée le 25 novembre 2012 par le procureur en chef, puis par le tribunal départemental, le 25 mars 2013, au motif que la force appliquée par les policiers pour interpeller le requérant avait été rendue nécessaire par son propre comportement agressif et qu'il n'était pas exclu que la fracture qu'il avait subie ait été causée par sa chute. S'agissant des six témoins oculaires qui avaient déclaré avoir vu que les policiers frappaient le requérant dans la rue, le tribunal considéra que leurs dépositions ne pouvaient pas être retenues car elles n'étaient pas corroborées par d'autres moyens de preuve.
Invoquant l'article 3 de la Convention, le requérant se plaint d'avoir été soumis à des mauvais traitements par des agents de police le
2
septembre
2009 et que l'enquête menée à cet égard n'a pas été effective.
1.
Le requérant a-t-il été soumis, en violation de l'article 3 de la Convention, à des traitements inhumains ou dégradants pour ce qui est des violences qu'il aurait subies de la part des agents de police, le
2
septembre
2009
?
2.
Eu égard à la protection procédurale contre les traitements inhumains ou dégradants (voir le paragraphe 131 de l'arrêt
Labita c. Italie
[GC], n
o
26772/95, CEDH 2000-IV), l'enquête menée en l'espèce par les autorités internes a-t-elle satisfait aux exigences de l'article 3 de la Convention
?
Le Gouvernement est invité à soumettre le dossier d'instruction
ouvert à la suite de la plainte introduite par le requérant quant à son agression du 2
septembre 2009.