Comunicate la 10 martie 2014 SECȚIUNEA 1 Cereri nr. 71555/12 și 48256/13 O.G. și altele împotriva Greciei și P.K. și altele împotriva Greciei introduse la 30 octombrie 2012 și, respectiv, 6 iulie 2013 EXPOSAT DE FAPTE Lista părților reclamante figurează în anexă. Acestea sunt reprezentate de domnul K. Farmakidis-Markou, A. Stamoulis, E. Spatana, V. Papadopoulos, I. Tzeferakou, H. Papageorgiou, P. Masouridou. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de recurente, se pot rezuma după cum urmează. La cererea nr. 71555/12 În ceea ce privește recurentele sub n 1-7 La 30 aprilie 2012, în contextul unei operațiuni polițienești care viza prostituatele în centrul da'eto, recurentele au fost aduse, printre alte femei, la secția de poliție din Omonoia și, ulterior, la conducerea poliției străinilor detici.
Unele dintre recurente sunt dependențe, ceea ce, potrivit acestora, era evident din aspectul lor exterior. Fără o explicație din partea autorităților polițienești, recurentele au fost supuse, fără consimțământul prealabil, unor analize de sânge în cadrul Direcției Poliției Străine, de către medici repartizați la Centrul de Control și Prevenire a Bolilor ( Cu toate că recurentele au prezentat sindroame de sevraj, ele nu au primit niciun sprijin medical și psihologic. După ce au fost luate sânge, au fost aduse la Hotărârea Generală Poliția de Da'attică ( Recurentele subliniază faptul că sediul Direcției Generale Poliție de poliție d'attică nu era potrivit pentru detenție. Ele au locuit acolo într-un spațiu îngust, fără aerisire sau acces la soare, mâncarea era de foarte proastă calitate și nu exista nicio curte interioară pentru a se plimba.
În plus, nu li s-a administrat nici o îngrijire medicală având în vedere starea lor de sănătate. Mai 2012, mai devreme dimineața, recurentele au fost invitate să semneze procesul-verbal de arestare pentru încălcarea gravelor prejudicii corporale. În aceeași zi, acestea au fost prezentate în fața procurorului în apropierea tribunalului corecțional din Etta care a inițiat o procedură penală împotriva lor pentru prostituție fără autorizație oficială, absența unui permis de funcționare a unei case de prostituție și de carnet special de sănătate. Recurentele au fost, de asemenea, acuzate de seful de incercare si de a realiza daune corporale grave ca urmare a faptului ca ele au fost inculpate de prostitutie prin scopul si efectuarea transmiterii unei boli grave clientilor lor.
Dupa ce au fost acuzate, recurentele au fost retinute provizoriu si transferate la inchisoarea Korydallos. În aceeași zi, în temeiul unui ordin emis de procurorul competent, numele, fotografiile recurentelor, precum și informațiile pe care le-au primit erau seropozitive au fost descărcate pe site-ul poliției și, ulterior, reproduse de mass-media. La ordonanță a considerat, printre altele, că această măsură a vrut să protejeze societatea și a contribuit la dezvăluirea altor acte similare din partea inculpatelor în detrimentul clienților lor și că acestea au fost supuse unor examinări medicale pentru depistarea virusului HIV (ordonanța nr. 23/2012). Publicarea datelor cu caracter personal ale recurentelor s-a încheiat pentru mai multe zile.
La 4 mai 2012, recurentele au depus o cerere de revocare a ordonanței nr. 23/2012 pe lângă directorul biroului de procurori al Tribunalului de corecție din partea Tribunalului de Primă Instanță. Această cerere a fost respinsă fără o decizie scrisă și fără ca reclamanții să fie informați în acest sens. La 9 august 2012, unii dintre solicitanți au sesizat Autoritatea pentru protecția datelor cu caracter personal solicitând interzicerea prelucrării și a publicării datelor lor cu caracter personal. Din dosar reiese că nu a răspuns la apelul lor. După mai multe luni în detenție, recurentele au fost eliberate la o dată nespecificată. În ceea ce o privește pe reclamantă la data de 1 mai 2012, recurenta a fost informată cu privire la faptul că, în cursul ziarului de televiziune de 20 de ore, numele său apărea pe ecran, însoțită de fotografia unei alte persoane și cu mențiunea că aceasta era o prostituată seropozitivă.
8, din greșeală a dat numele celei din urmă în momentul arestării sale. În aceeași zi, reclamanta la nr. 8 s-a dus la Hotărârea Generală a Poliției de Stat, și-a prezentat cartea de identitate și a cerut, fără succes, corectarea datelor care însoțeau fotografia surorii sale sub n (5) Acțiunile sale a doua zi, în fața instanței judecătorești și a procurorului competent, nu au fost încununate de succes. La 4 mai 2012, reclamanta sub n 5 I-a spus judecătorului că declarația sa inițială a datelor sale personale nu era exactă din cauza faptului că era în mare confuzie după arestarea sa și că se gândea să fie adusă la secția de poliție pentru o simplă procedură de identificare fără să-și poată imagina ce urma să urmeze.
Același lucru a fost valabil și în cazul cererilor recurentei, la nr. 8, adresate șefului biroului procurorului Curții a Curții a Uniunii Europene, precum și al Autorității pentru protecția datelor cu caracter personal, în scopul de a revoca Ordonanța nr. 23/2012. Din dosar reiese că, în mai 2012, mai multe instanțe naționale, printre care și Asociația Medicală din Etta, Centrul de îngrijire a consumatorilor, Ombudsmanul și Comisia Națională pentru Drepturile Omului, au condamnat sau, cel puțin, și-au exprimat rezerve cu privire la legalitatea publicării datelor medicale ale recurentelor.
Faptele cauzei sunt identice cu cele ale cererii nr. 71555/12, cu excepția următoarelor elemente: Recurentele au fost aduse la secția de poliție la 4 mai 2012 și au semnat procesul-verbal al arestării lor la 5 mai 2012. În aceeași zi numele lor, fotografiile lor și informațiile pe care le aveau erau seropozitive au fost descărcate pe site-ul poliției și, ulterior, au fost reproduse de mass-media. La 10 mai 2012, în temeiul deciziilor n 24, 25 și 26/2012 ale instanței judecătorești de judecată în jurul tribunalului corecțional da , recurentele au fost reținute provizoriu. Instanța judecătorească a luat în considerare în special gravitatea actelor pentru care recurentele erau acuzate și faptul că prezența lor în instanță nu ar fi asigurată dacă nu ar fi puse în detenție provizorie.
La 20 iulie 2012, în temeiul Deciziei nr. 2749/2012 a camerei de judecată a Tribunalului Penal din Etta, recurentele au fost rejudecate. La 16 octombrie 2012, Camera de Acuzare a Tribunalului de Primă Instanță a respins cererea celei de-a doua reclamante de a ridica măsura de detenție provizorie, considerând că aceaceasta ar putea transmite virusul HIV altor persoane (Decizia nr. 2487/2012). La 30 octombrie 2012, camera de acuzare a instanței judecătorești a respins cererea celor trei reclamante de a-și retrage detenția provizorie sau de a o înlocui cu măsuri restrictive mai flexibile. De asemenea, camera de acuzare a făcut referire la riscul de a transmite virusul HIV unor terțe persoane în caz de eliberare (Decizia nr. 2685/2012).
La 17 decembrie 2012, camera de acuzare a instanței judecătorești a respins din nou cererea celei de-a doua reclamante de a-și retrage detenția provizorie sau de a o înlocui cu măsuri mai flexibile (Decizia nr. 3059/2012). La 7 ianuarie 2013, Curtea de Justiie a Uniunii Europene a invocat articolele 3 și 8 din Convenie, recurentele, cu excepia celei de la nr. 8 în cererea nr. 71555/12, se plâng de supunerea lor la o luare de sânge, în condiții inadecvate și fără consimțământ prealabil. Invocând art. 3, ele se plâng de condițiile lor de detenție în cadrul Direcției Generale a Poliției de Attique. Invocând art. 5 alin. (1), recurentele, cu excepția celei de la n 8 în cererea n 71555/12 se plâng că privarea de libertate pentru depistarea virusului HIV a fost arbitrară.
Invocând art. 8 din Convenție, recurentele se plâng că publicarea datelor lor personale pe site-ul poliției și, ulterior, reproducerea lor în mass-media le-a afectat grav viața privată și familială. Invocând art. 13 din Convenție, recurentele se plâng că nu dispuneau de o cale de atac eficientă în dreptul intern pentru a se plânge de supunerea obligatorie la examene medicale, de condițiile de deținere a acestora și, în cele din urmă, de divulgarea datelor lor personale.
Prelevarea de sânge fără consimțământul prealabil al recurentelor, cu excepția recurentei la nr. 8 în cererea nr. 71555/12, a fost justificată în mod convingător având în vedere circumstanțele speciale din speță și în sensul articolelor 3 și 8 din convenție Publicarea datelor cu caracter personal ale recurentelor, inclusiv a datelor medicale sensibile, în temeiul ordonanței procurorului competent în scopul protejării sănătății publice, a fost conformă cu art. 8 din convenție Condițiile de detenție ale recurentelor, cu excepția reclamantei la nr. 8 în cererea nr. 71555/12, în sediul Direcției Generale Poliție de Stat, erau acestea în conformitate cu art. 3 din Convenție Privarea de libertate a recurentelor, cu excepția reclamantei de la nr. 8 în cererea nr. 71555/12, era aceasta în conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. (c) din Convenție?
În special atunci când recurentele au fost aduse la secția de poliție, existau motivele plauzibile ale celor care ar fi trebuit să fi comis crima de tentativă și de judecată de administrare către alte persoane a unei substanțe care ar fi afectat integritatea fizică sau psihică a acesteia Recurentele au avut la dispoziție, astfel cum se prevede la art. 13 din convenție, o acțiune internă efectivă prin care ar fi putut formula obiecțiuni de necunoaștere a articolelor 3 și 8 din Convenția Anexă Cerere nr. 71555/12 O.G., resortisant grec, născut în 1981 V.K., resortisant grec, născut în 1982 A.K., resortisant grec, născut în 1986 C.N., resortisant grec, născut în 1982 M.P., resortisant grec, născut în 1986 G.Z., resortisant grec, născut în 1981 O.P., resortisant grec, născut în 1977 S.P., resortisant grec, născut în 1986 Cerere nr. 48256/13 P.K.
este un resortisant grec născut în 1976 M.F. este un resortisant grec născut în 1984 C.F., născut în 1978
Communiquées le 10 mars 2014
Requêtes n os 71555/12 et 48256/13 O.G. et autres contre la Grèce et P.K. et autres contre la Grèce introduites respectivement les 30 octobre 2012 et 6 juillet 2013
La liste des parties requérantes figure en annexe. Elles sont représentées par M es K. Farmakidis-Markou, A. Stamoulis, E. Spathana, V. Papadopoulos, I. Tzeferakou, H. Papageorgiou, P. Masouridou. Les circonstances de l’espèce Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les requérantes, peuvent se résumer comme suit. 1. Sur la requête n o 71555/12 a) Quant aux requérantes sous les n os 1-7 Le 30 avril 2012, dans le contexte d’une opération policière visant des prostituées au centre d’Athènes, les requérantes furent amenées, parmi d’autres femmes, au commissariat de police d’Omonoia et, ensuite, à la Direction de la police des étrangers d’Attique. Certaines des requérantes sont toxicomanes, ce qui, selon leurs dires, était évident de leur apparence extérieure.
Sans explication de la part des autorités policières, les requérantes subirent, sans consentement préalable, des prises de sang au sein de la Direction de la police des étrangers, par des médecins affectés au Centre de contrôle et de prévention des maladies (« KEELPNO »). Bien que les requérantes aient présenté des syndromes de sevrage, elles ne reçurent aucun soutien médical et psychologique. Après la prise de sang, elles furent amenées à la Direction générale de la police d’Attique (« ΓΑΔΑ »). Les requérantes furent informées à un stade ultérieur de la procédure que la prise de sang visait à dépister leur séropositivité éventuelle. Les requérantes soulignent que les locaux de la Direction générale de la police d’Attique n’étaient pas adaptées pour la détention.
Elles y séjournèrent dans un espace exigu, sans aération ni accès au soleil, la nourriture était de très mauvaise qualité et il n’y avait pas de cour intérieure pour se promener. De plus, aucun soin médical au vu de leur condition de santé ne leur fut administré. Le 1 er mai 2012, tôt le matin, les requérantes furent invitées à signer le procès-verbal d’arrestation pour infliction de préjudice corporel grave. Le même jour, elles furent présentées devant le procureur près le tribunal correctionnel d’Athènes qui initia une procédure pénale contre elles pour prostitution sans autorisation officielle, absence de permis d’exploiter une maison de prostitution et de livret de santé spécial.
Les requérantes furent aussi inculpées du chef de tentative et accomplissement de préjudice corporel grave du fait qu’elles « exerçaient la profession de prostitution en visant et effectuant la transmission d’une maladie grave à leurs clients ». Après leur inculpation, les requérantes furent mises en détention provisoire et transférées à la prison de Korydallos. Le même jour, en vertu d’une ordonnance émise par le procureur compétent, les noms, les photos des requérantes ainsi que l’information qu’elles étaient séropositives furent téléchargés sur le site de la Police et, par la suite, reproduits par les médias. L’ordonnance considérait, entre autres, que cette mesure aspirait à protéger la société et contribuait à révéler d’autres actes similaires de la part des accusées au détriment de leurs clients et d’inciter ceux-ci à se soumettre à des examens médicaux pour dépister éventuellement le virus VIH (ordonnance n o 23/2012).
La publication des données personnelles des requérantes monopolisa l’actualité pendant plusieurs jours. Le 4 mai 2012, les requérantes déposèrent auprès du directeur du bureau de procureur du tribunal correctionnel d’Athènes une demande de révocation de l’ordonnance n o 23/2012. Cette demande fut rejetée sans décision écrite et sans que les requérants en soient informées. Le 9 août 2012, certaines des requérants saisirent l’Autorité pour la protection des données personnelles en demandant l’interdiction du traitement et de la publication de leurs données personnelles. Il ressort du dossier que l’Autorité précitée ne répondit pas à leur recours. Après plusieurs mois en détention, les requérantes furent remises en liberté à une date non précisée.
b) Quant à la requérante sous le n o 8 Le 1 er mai 2012, la requérante fut avertie par une connaissance qu’au cours du journal télévisé de vingt heures, son nom apparaissait sur l’écran, accompagnée de la photo d’une autre personne et avec la mention qu’elle était une prostituée séropositive. Il s’avère par la suite que la requérante sous le n o 5, sœur de la requérante sous le n o 8, avait par inadvertance donné comme nom celui de cette dernière lors de son arrestation. Le jour même, la requérante sous le n o 8 se rendit à la Direction générale de la police d’Attique, présenta sa carte d’identité et demanda, sans succès, la correction des données qui accompagnaient la photographie de sa sœur sous le n o 5. Ses démarches le lendemain, auprès du juge d’instruction et du procureur compétents ne furent pas plus couronnées de succès.
Le 4 mai 2012, la requérante sous le n o 5 indiqua au juge d’instruction que sa déclaration initiale de ses données personnelles n’était pas exacte du fait qu’elle était en pleine confusion après son arrestation et qu’elle pensait être ramenée au commissariat de police pour une simple procédure d’identification sans pouvoir imaginer ce qui allait suivre. Cette démarche ne produisit aucun résultat. Il en fut de même des demandes de la requérante sous le n o 8 auprès du chef du bureau du procureur du tribunal correctionnel d’Athènes ainsi que de l’Autorité pour la protection des données personnelles afin de révoquer l’ordonnance n o 23/2012.
Il ressort du dossier qu’en mai 2012 plusieurs instances nationales, parmi elles l’Association médicale d’Athènes, le Centre de soins pour toxicomanes, le Médiateur et la Commission nationale pour les droits de l’homme, condamnèrent ou, au moins, exprimèrent des réserves sur la légalité de la publication des données médicales des requérantes. 2. Sur la requête n o 48256/13 Les faits de la cause sont identiques à ceux de la requête n o 71555/12, excepté les éléments suivants : Les requérantes furent amenées au commissariat de police le 4 mai 2012 et signèrent le procès-verbal de leur arrestation le 5 mai 2012. Le jour même leurs noms, leurs photos ainsi que l’information qu’elles étaient séropositives furent téléchargés sur le site de la Police et, par la suite, reproduites par les médias.
Le 10 mai 2012, en vertu des décisions n os 24, 25 et 26/2012 de la juge d’instruction près le tribunal correctionnel d’Athènes, les requérantes furent mises en détention provisoire. La juge d’instruction prit notamment en compte la gravité des actes pour lesquels les requérantes étaient inculpées et le fait que leur présence à l’audience ne serait pas assurée si elles n’étaient pas mises en détention provisoire. Le 20 juillet 2012, en vertu de la décision n o 2749/2012 de la chambre d’accusation du tribunal correctionnel d’Athènes, les requérantes furent renvoyées en jugement. Le 16 octobre 2012, la chambre d’accusation de la cour d’appel d’Athènes rejeta la demande de la seconde requérante de lever la mesure de la détention provisoire en considérant qu’elle risquait de transmettre le virus VIH à d’autres personnes (décision n o 2487/2012).
Le 30 octobre 2012, la chambre d’accusation de la cour d’appel d’Athènes rejeta la demande des trois requérantes de lever leur détention provisoire ou de la remplacer par des mesures restrictives plus souples. La chambre d’accusation fit également référence au risque de transmettre le virus VIH à des tierces personnes en cas remise en liberté (décision n o 2685/2012). Le 17 décembre 2012, la chambre d’accusation de la cour d’appel d’Athènes rejeta à nouveau la demande de la deuxième requérante de lever sa détention provisoire ou de la remplacer par des mesures plus souples (décision n o 3059/2012). Le 7 janvier 2013, la cour d’assises d’Athènes, acquitta les requérantes du chef d’accusation de tentative de commettre un préjudice corporel grave (arrêt n o 8/2013).
GRIEFS 1. Invoquant les articles 3 et 8 de la Convention, les requérantes, excepté celle sous le n o 8 dans la requête n o 71555/12, se plaignent de leur soumission à une prise de sang, dans des conditions inadéquates et sans consentement préalable. Invoquant l’article 3, elles se plaignent de leurs conditions de détention à la Direction générale de la police d’Attique. 2. Invoquant l’article 5 § 1, les requérantes, excepté celle sous le n o 8 dans la requête n o 71555/12, se plaignent que la privation de leur liberté aux fins de dépistage du virus VIH était arbitraire. 3. Invoquant l’article 8 de la Convention, les requérantes se plaignent que la publication de leurs données personnelles sur le site de la police et, par la suite, leur reproduction dans les médias a porté gravement atteinte à leur vie privée et familiale.
4. Invoquant l’article 13 de la Convention, les requérantes se plaignent qu’elles ne disposaient pas de recours effectif en droit interne pour se plaindre de la soumission obligatoire à des examens médicaux, des conditions de leur détention et, enfin, de la divulgation de leurs données personnelles.
1. La prise de sang sans le consentement préalable des requérantes, excepté la requérante sous le n o 8 dans la requête n o 71555/12, était-elle justifiée de manière convaincante au vu des circonstances particulières de l’espèce et au sens des articles 3 et 8 de la Convention ? 2. La publication des données personnelles des requérantes, y compris des données médicales sensibles, en vertu de l’ordonnance du procureur compétent dans le but de protéger la santé publique, était-elle conforme à l’article 8 de la Convention ? 3. Les conditions de détention des requérantes, excepté la requérante sous le n o 8 dans la requête n o 71555/12, dans les locaux de la Direction générale de la police d’Attique, étaient-elles conformes à l’article 3 de la Convention ? 4. La privation de liberté des requérantes, excepté la requérante sous le n o 8 dans la requête n o 71555/12, était-elle conforme à l’article 5 § 1 c) de la Convention ? En particulier, lorsque les requérantes ont été amenées au commissariat de police, existaient-ils des « raisons plausibles » de les soupçonner d’avoir perpétré le crime de « tentative et commission de l’administration à autrui d’une substance nuisible ayant porté atteinte à son intégrité physique ou psychique » ? 5. Les requérantes avaient-elles à leur disposition, comme l’exige l’article 13 de la Convention,
un recours interne effectif au travers duquel elles auraient pu formuler leurs griefs de méconnaissance des articles 3 et 8 de la Convention ? ANNEXE Requête n o 71555/12 O.G., ressortissante grecque, née en 1981 V.K., ressortissante grecque, née en 1982 A.K., ressortissante grecque, née en 1986 C.N., ressortissante grecque, née en 1982 M.P., ressortissante grecque, née en 1986 G.Z., ressortissante grecque, née en 1981 O.P., ressortissante grecque, née en 1977 S.P., ressortissante grecque, née en 1986 Requête n o 48256/13 P.K. est une ressortissante grecque née en 1976 M.F. est une ressortissante grecque née en 1984 C.F. est une ressortissante grecque née en 1978