PARSADANYAN v. ARMENIA
PARSADANYAN v. ARMENIA (CtEDO, 2014)
Comunicat la 18 martie 2014 THIRD SECTION Cererea nr. 5444/10 Volodya PARSADANYAN și alții împotriva Armenia depusă la 19 ianuarie 2010 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții dl Volodya Parsadanyan, dna Seda Parsadanyan și dna Lusine Parsadanyan sunt resortisanți armeni născuți în 1933, 1940 și, respectiv, 1975. Acestea sunt reprezentate în fața Curții de dl Tumanyan, avocat practicant în Vanadzor. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Contextul cazului În anii 1970, în regiunea Lori, s-a descoperit un depozit de cupru-molibdenă (denumit în continuare „Teghout”), la aproximativ patru și șase km de satele Teghout și, respectiv, Shnogh. În 2001 o companie privată, Programul Armenian Copper CJSC, a fost acordată o licență minieră pentru exploatarea depozitului de cupru Teghout pentru o perioadă de 25 de ani. La 1 noiembrie 2007, Guvernul a adoptat decretul nr. 1279-N care aprobă zonele de expropriare ale teritoriilor situate în limitele administrative ale comunităților rurale din Shnogh și Teghout din regiunea Lori, care urmează să fie luate pentru nevoile statelor și să modifice categoria de utilizare a terenurilor. În conformitate cu decretul, Programul Armenian Copper CJSC sau Teghout CJSC, înființat de primul pentru punerea în aplicare a proiectului de exploatare a depozitelor de cupru-molibdenium Teghout, trebuiau să achiziționeze unitățile de terenuri enumerate în anexele sale. Procedura privind expropriarea proprietății reclamanților Reclamanții, o familie de trei ani, locuiesc în satul Teghout și își câștigă viața din agricultură. Ele au deținut în comun o parcelă de teren arabil în satul de 0,430 ha. Terenul a fost utilizat pentru cultivarea culturilor pentru familia, grădinarea și hrănirea animalelor lor. La o dată neespecificată, Teghout CJSC a adresat reclamanților o scrisoare care conține o ofertă de achiziționare a solului lor pentru AMD 231.000 (aproximativ 500 EUR) plus 15% suplimentar, conform legii, făcând oferta finală AMD 265.650 (aproximativ 578). Reclamanții nu au răspuns la oferta, nu fiind satisfăcuți de suma compensației. Se pare că nu au putut obține o evaluare a proprietății lor de către o altă societate. Ele susțin că nicio altă societate de evaluare nu a fost dispusă să facă o evaluare independentă a valorii pieței terenurilor lor. La 12 mai 2008, Teghout CJSC a depus o cerere împotriva reclamanților, încercând să le oblige să semneze acordul privind luarea proprietăților pentru nevoile de stat. Compania a bazat, printre altele, susținerea acesteia. , cu privire la raportul de evaluare elaborat la cererea lui Oliver Group LLC, o societate de evaluare licențiată. Potrivit raportului, valoarea de piață a parcelei de teren ale reclamanților a fost estimată la AMD 231.000 (aproximativ 500 EUR). În cadrul procedurii dinainte de Curtea Regională Lori, reclamanții au susținut că valoarea de piață a terenurilor lor a fost subestimată deoarece prețurile de piață cele mai scăzute au fost luate în considerare în timpul evaluării, în timp ce mai multe parcele de teren au fost achiziționate pentru prețuri mult mai mari. De asemenea, au susținut că nu au fost luate în considerare prezența copacilor fructe și că raportul de evaluare a afirmat în mod eronat că parcela lor de teren nu are o aprovizionare cu apă, în timp ce, de fapt, aceaceasta a fost eliminată din cauza activităților reclamantului pe proprietate. În cursul procedurii, Teghout CJSC a prezentat un alt raport de evaluare a proprietăților reclamanților care a afirmat că Oliver Group LLC a elaborat un raport corectat conform căruia valoarea de piață a terenurilor este de 262,000 AMD (aproximativ 570).Cantitatea finală de compensare cu 15% suplimentar ar fi, prin urmare, egală cu AMD 301,300 AMD (aproximativ 655). La 6 octombrie 2008, Curtea Regională a acordat reclamația lui Teghout CJSC, acordând reclamanților un total de 301.300 AMD (aproximativ 655) în compensație. Reclamanții au depus un recurs plângând că nu au fost notificate în mod corespunzător în legătură cu datele și ora ședințelor reprogramate. La 29 ianuarie 2009, Curtea Civilă de Apel a anulat hotărârea Curții Regionale și a remis cazul pentru o nouă examinare. La 27 aprilie 2009, avocatul reclamantului a solicitat Curții Regionale să atribuie un examen de experți criminaliști pentru a determina valoarea de piață a parcelei de teren ale reclamanților. La 2 iunie 2009, Curtea Regională a acordat cererea depusă de Teghout CJSC, printre altele , că rapoartele de evaluare elaborate de Oliver Group LLC au fost dovezi legale și acceptabile pentru a determina valoarea de piață a proprietăților reclamanților care urmează să fie luate pentru nevoile de stat. Curtea regională a respins cererea avocatului și a acordat reclamanților AMD 301.300 (aproximativ 655) în acțiuni egale ca compensație. Avocatul a depus un recurs, printre altele , că valoarea compensației nu este adecvată, susținând că Curtea Regională a acceptat rapoartele prezentate de oponentul reclamantului ca dovada stabilită a valorii pieței proprietăților lor și că a refuzat să atribuie un examen legist fără niciun motiv. El susține, de asemenea, că Curtea Regională ar fi trebuit să își exercite discreția statutară pentru a ordona un examen de experți, deoarece o astfel de necesitate a apărut în cursul procedurii, iar reclamanții nu au avut posibilitatea de a furniza înșiși o evaluare alternativă. La 7 august 2009, Curtea Civilă de Apel a susținut hotărârea Curții Regionale constatând că hotărârea acesteia de a nu atribui o examinare forense a fost bine fundamentată deoarece nu a existat o astfel de necesitate. Curtea de Apel a constatat, de asemenea, că suma compensației a fost determinată corect pe baza raportului de evaluare corectat elaborat de Grupul Oliver CJSC, având în vedere că aceaceasta este singura elementă legală și acceptabilă de probă produsă în cursul procedurii. La 1 octombrie 2009, avocatul a solicitat Curtei Regională o cerere de consultare a dosarului. După ce a fost acordată cererea avocatului, a făcut o copie a hotărârii Curții de Apel pentru a depune un recurs de casă. La 9 octombrie 2009, avocatul a depus un recurs asupra punctelor de drept care prezintă plângeri similare celor formulate în fața Curții de Apel. Avocatul a susținut, de asemenea, că Curtea de Apel nu l-a notificat în mod corespunzător de procedură și a examinat recursul în absența sa. În plus, el solicită restabilirea termenelor pierdute pentru depunerea unui recurs asupra punctelor de drept, explicând că motivul depunerii întârziere a fost faptul că Curtea de Apel nu i-a furnizat o copie a deciziei din 7 august 2009, deși el a fost reprezentant autorizat al reclamanților în cadrul procedurii. La 28 octombrie 2009, Curtea de Casație a declarat că recursul de cassare este inadmisibil, astfel cum a fost depus din timp. În acest sens, a constatat că motivele de depunere întârziată ale avocatului nu erau justificate având în vedere faptul că reclamanții au fost serviți cu o copie a deciziei în timp util. Constituția din 1995 (în urma amendamentelor introduse la 27 noiembrie 2005 cu efect de la 6 decembrie 2005) În conformitate cu art. 18, toată lumea, pentru protecția drepturilor și libertăților sale, are dreptul la soluții judiciare eficace. În conformitate cu art. 19, toată lumea are dreptul la o audiere publică a cazului său de către o instanță independentă și imparțială într-un timp rezonabil, în condiții de egalitate și în respectarea tuturor cerințelor de proces echitabil, pentru a-și restabili drepturile încălcate, precum și validitatea acuzației împotriva lui determinate. În conformitate cu art. 31, toată lumea are dreptul de a dispărea, folosirea, gestionarea și răspândirea proprietății sale în felul în care consideră potrivit. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa, cu excepția unei instanțe în cazurile prevăzute de lege. Proprietățile pot fi expropriate pentru nevoile societății și statului numai în cazuri excepționale de interes public, într-o procedură prevăzută de lege și cu compensații echivalente anterioare. Codul de procedură civilă (în vigoare din 1999) Conform art. 6, procedurile civile sunt adversare și se desfășoară în ceea ce privește egalitatea de arme. În conformitate cu art. 53 § 2, instanța nu ia în considerare nicio dovadă astfel cum a fost deja stabilită. În conformitate cu art. 60 § 1, pentru a clarifica aspectele care impun cunoștințe specializate care apar în timpul examinării unei cauze, instanța poate desemna un examen legist la cererea unei părți (parte) sau a propunerii sale. În conformitate cu art. 60 § 6, instanța avertizează expertul cu privire la răspunderea penală pentru prezentarea unei concluzii evident false. În conformitate cu art. 61, participanții la procedura au dreptul să fie prezent la examinarea legistică, cu excepția cazurilor în care prezența lor ar putea împiedica activitatea regulată a expertului. În conformitate cu art. 221 , actele judiciare ale Curții de Apel care stabilesc fondurile unei cauze intră în vigoare o lună după data de pronunțare. În conformitate cu art. 229, un recurs asupra punctelor de drept împotriva unui act judiciar care determină meritele cazului poate fi depus înainte de data intrării în vigoare a actului respectiv. Legea privind extinderea proprietăților pentru nevoile societății și ale statului (în vigoare începând cu 30 decembrie 2006) În conformitate cu art. 3 § 1, baza constituțională pentru alienarea proprietăților pentru nevoile societății și ale statului este interesul public predominant. În conformitate cu art. 3 § 2, cerințele constituționale privind alienarea proprietăților pentru nevoile societății și ale statului sunt următoarele: a) alienarea trebuie realizată în conformitate cu o procedură prevăzută de lege, b) ar trebui să se prevadă o compensare adecvată înainte pentru bunurile supuse alienării. În conformitate cu art. 4 § 1, interesul public trebuie să prevaleze asupra intereselor proprietarului proprietarului proprietarului proprietarului proprietarului care face obiectul îndepărtării și îndepărtării proprietăților respective trebuie să fie esențial pentru punerea în aplicare. , punerea în aplicare a proiectelor minere care au o importanță importantă de stat sau de comunitate. Scopul de a asigura venituri suplimentare pentru bugetul statului sau comunității nu este de sine un interes public predominant. În conformitate cu art. 11 § 1, o compensare adecvată ar trebui plătită proprietarului proprietarului proprietarului proprietăților care face obiectul alienării. Valoarea pieței proprietăților plus 15% suplimentar este considerată ca fiind o cantitate adecvată de compensare. În conformitate cu art. 11 § 3, determinarea valorii de piață a drepturilor imobiliare și imobiliare în ceea ce privește imobiliare se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută de Legea privind activitatea de evaluare imobiliară. Legea privind activitatea de evaluare imobiliară (în vigoare la momentul material) În conformitate cu art. 8, evaluarea este obligatorie în cazul alienării proprietăților imobile pentru nevoile de stat sau de comunitate. În conformitate cu art. 15 § 1 alineatul (1), persoanele implicate în evaluarea imobiliară au dreptul de a utiliza metode independente de evaluare imobiliară în conformitate cu standardul de evaluare. Decretul guvernamental nr. 1279-N din 1 noiembrie 2007 de aprobare a zonelor de expropiere ale anumitor teritorii situate în limitele administrative ale comunităților rurale din Shnogh și Teghout în regiunea Lori care urmează să fie luate pentru nevoile statelor și să modifice categoria de utilizare a terenurilor În ceea ce privește aplicarea de la „Substanța” se înlocuiește cu „Substanța” și „Substanța” și „Substanța” cu privire la „Substanța” cu privire la „Substanța” și la „Substanța” cu privire la „Substanța” cu privire la „Substanța” cu privire la „Substanța” cu privire la „Substanța” cu privire la „Substanța” cu privire la „Substanța” cu privire la „Substanța” cu privire la „Substanța” cu privire la „Substanța” cu privire la „Supstanța” cu privire la „Supstanța” cu privire la „Supstanța” cu privire la „Supstanța” cu privire la „Supstația de a se vedea o poziție cu privire la „Supstația” cu privire la „Supstația” cu privire la „Supstația” cu privire la „Supstația” cu privire la „Stoptația” cu privire la „Stația” cu privire la „Statul cu privire la „Stop”. Proiectul de exploatare a depozitelor molibdenic și, în perspectiva construirei și exploatării unei instalații minere, guvernul a hotărât să aprobe zonele exproprietare ale terenurilor agricole situate în limitele administrative ale comunităților rurale din Shnogh și Teghout în regiunea Lori, care urmează să fie luate pentru nevoile statelor, cu o suprafață totală de 81,483 ha. În conformitate cu decretul, interesul public pentru dezvoltarea economiei și a infrastructurii și interesul pentru niveluri mai ridicate de producție și export a prevalat asupra intereselor private ale proprietarilor. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat în cazul lor, deoarece instanțele au considerat raportul de evaluare prezentat de oponentul lor ca dovada stabilită a valorii pieței proprietăților lor și nu au avut ocazia de a-l contesta în mod eficient. În special, susțin că instanțele nu au exercitat discreția lor legală de a numi un examen forense pentru a determina valoarea reală a pieței proprietăților, având în vedere că reclamanții nu au participat la procesul de evaluare și nu au putut prezenta obiecțiile lor. Reclamanții se plâng în conformitate cu aceeași dispoziție, luată împreună cu art. 13 din Convenție, că Curtea de Casație a refuzat să restaureze termenul pentru depunerea unui recurs asupra punctelor de drept, fără a ține seama că Curtea Civilă de Apel nu și-a îndeplinit hotărârea din 7 august 2009 privind avocatul, care, prin urmare, a fost privată de posibilitatea de a depune recursul de cassare la timp. Reclamanții se plâng, în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, că privarea proprietăților lor nu a îndeplinit cerințele de legalitate, nu a urmărit niciun interes public și că suma compensației acordate este inadecvată. În special, se plâng că legea nu este suficient de previzibilă, deoarece nu specifică criteriile de determinare a valorii pieței proprietăților care trebuie luate pentru nevoile statelor. Reclamanții au oferit o oportunitate rezonabilă de a-și prezenta cauza – inclusiv dovezi – în condiții care nu le-au pus într-un dezavantaj substanțial față de adversarul lor? având în vedere refuzul Curții de casă de a restabili timpul limita pentru depunerea unui recurs asupra punctelor de drept împotriva hotărârii Curții de Apel a fost respectată dreptul reclamanților la acces efectiv la instanță? Privarea proprietății reclamanților a fost compatibilă cu cerințele articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție? În special: În special, Legea privind extinderea proprietăților pentru nevoile societății și statului este suficient de precisă și previzibilă în ceea ce privește evaluarea proprietăților în caz de expropiere? Privarea proprietății lor a constituit un „echilibru echitabil” între cerințele interesului general al comunității și cerințele protecției drepturilor fundamentale ale persoanei fizice? În special: mijloacele utilizate erau proporționale cu obiectivul urmărit? ii. Reclamanții au suportat o „sărbătorire individuală și excesivă” datorită modului în care s-a stabilit cuantumul compensației, având în vedere că singura bază pentru evaluarea cuantumului compensației de către instanțe a fost raportul de evaluare a proprietăților de către societatea de evaluare Oliver Group LLC?