GRATZLNÉ NAGY AND NAGY v. HUNGARY

Decizia nr. 69713/10 Eva GRATZLNÉ NAGY și Józsefné NAGY împotriva Ungariei Curții Europene a Drepturilor Omului (Secțiunea a doua), care așeză la 25 martie 2014 în calitate de comitet al comitetului compus din: Helen Keller, președinte, András Sajó, Egidijus Kūris, judecători și secretarul secțiunii Stanley Naismith, având în vedere cererea depusă la 20 noiembrie 2010, După deliberare, hotărăsc după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTE Reclamanții, dna Éva Gratzlné Nagy și dna Jozsefné Nagy, sunt resortisanți maghiari, născuți în 1957 și 1959, și trăiesc în Budapesta și, respectiv, Nyíregyháza. Guvernul maghiar (“Guvernul”) a fost reprezentat de dl Z. Tallódi, Agent, Ministerul Administrației Publice și Justiției. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 6 din Convenție cu privire la lungimea și echitatea procedurii civile la care au fost părți. Aceste observații au fost transmise reclamanților, care nu au răspuns. Observațiile Guvernului cu privire la admisibilitatea cauzei au ajuns la Registrul la 23 ianuarie 2014, în care au solicitat, de asemenea, Curtea de a elimina cererea din lista sa de cazuri, deoarece reclamanții nu au notificat Curții de încheierea cazului și nu au reacționat la nicio comunicare în acest caz începând din 2011. Aceste observații au fost transmise reclamanților, care au fost invitați să își prezinte propriile observații până la 20 februarie 2014. La 12 februarie 2014, postul a trimis scrisoarea cu anunțul „Déménagé Curtea observă că nici o comunicare nu a ajuns la Registru din partea reclamanților începând cu 20 ianuarie 2011, și acest lucru, în ciuda mai multe scrisori trimise acestora. În plus, reclamanții nu au notificat Registrul, în ciuda unui avertisment, de orice modificare a adresei lor. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamanții nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție. , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista de cazuri. Stanley Naismith Helen Keller Grefier Președintele

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 69713/10

Éva GRATZLNÉ NAGY and Józsefné NAGY

against Hungary

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 25

March 2014 as a Committee composed of:

Helen Keller,

President,

András Sajó,

Egidijus Kūris,

judges,

and Stanley Naismith

Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 20 November 2010,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicants, Ms Éva Gratzlné Nagy and Ms Józsefné Nagy, are Hungarian nationals, who were born in 1957 and 1959, and live in Budapest and Nyíregyháza, respectively.

The Hungarian Government (“the Government”) were represented by Mr

Z. Tallódi, Agent, Ministry of Public Administration and Justice.

The applicants complained under Article 6 of the Convention about the length and fairness of civil proceedings to which they were parties.

The applicants’ complaint concerning the length of the proceedings was communicated on 5 April 2013 to the Government who submitted their comments on the friendly settlement of the case on 27 May 2013. These comments were forwarded to the applicants, who did not reply. The Government’s observations on the admissibility of the case reached the Registry on 23 January 2014, in which they also requested the Court to strike the application out of its list of cases, since the applicants had not notified the Court of the termination of the case complained of and had not reacted to any communication in the case since 2011. These observations were forwarded to the applicants, who were invited to submit their own observations by 20 February 2014. On 12 February 2014 the post returned the letter with the notice “

déménagé

”.

The Court observes that no communication has reached the Registry from the applicants’ side since 20 January 2011, and this in spite of several letters sent to them. Moreover, the applicants did not notify the Registry, despite a warning, of any change of their address.

THE LAW

The Court considers that, in these circumstances, the applicants may be regarded as no longer wishing to pursue their application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Stanley Naismith

Helen Keller

Registrar

President