Puskás și alții împotriva României

Publicat la 30 septembrie 2024 CUARTA SECȚIUNE Aplicația nr. 38194/22 Jozsef-Beniamin PUSKÁS și alții împotriva României depusă la 26 iulie 2022 comunicat la 13 septembrie 2024 OBIECTUL CAUZEI Tatăl reclamantului a fost recunoscut prin decizii administrative emise în 1991 și, respectiv, în 1994, de către autoritatea națională competentă ca „deținător politic” în ceea ce privește două perioade de încarcerare: a) între 21 mai 1949 și 29 aprilie 1954 și b) între 27 februarie 1971 și 6 iulie 1976. Pe baza acestor recunoașteri, el a primit beneficiile prevăzute de decretul legislativ nr. 118/1990 care a acordat anumite drepturi celor care au fost persecutați de regimul dictatorial înființat începând cu 6 martie 1945. După intrarea în vigoare a Legii nr. 232/2020, care a extins beneficiile prevăzute de decretul legislativ nr. 118/1990 și copiilor deținuților politici, reclamanții, care sunt frați, au depus cereri separate autorităților locale competente, deoarece locuiesc în diferite țări, pentru a primi aceste beneficii.

Două dintre solicitanți (Dl. Jozsef-Beniamin Puskás și dna Maria) Magdalena Puskas) a primit inițial decizii administrative favorabile care le acordă aceste beneficii, dar aceste decizii administrative au fost modificate mai târziu la 28 mai 2021 și cele două afirmații ale reclamanților în ceea ce privește prima perioadă de detenție au fost respinse din cauza faptului că detenția după condamnarea pentru nerespectare nu a fost „politică”. Proiectele judiciare ale reclamanților împotriva acestei decizii administrative au fost respinse printr-o decizie din 21 octombrie 2021 a Curții Mureș județului.

Apelul reclamanților privind punctele de drept a fost respins ca bolnav întemeiat de Curtea de Apel Târgu-Mureș la 31 ianuarie 2022 (servit la 23 februarie 2022). Al treilea reclamant, Puskas Ionadab-Francisc, a primit o decizie administrativă de la autoritatea competentă locală care își recunoaște drepturile doar pentru a doua perioadă, între 27 februarie 1971 și 6 iulie 1976, și a respins cererea sa pentru prima perioadă de detenție, din cauza faptului că această detenție după condamnarea pentru nerespectare nu a fost „politică”. Provocarea sa împotriva acestei hotărâri administrative a fost respinsă prin decizia din 22 iulie 2021 a Curții de județ Teleorman.

Avocatul său privind punctele de drept a fost respins ca inadmisibil de către Curtea de Apel din București la 13 ianuarie 2022 (servită la 18 februarie 2022). Reclamanții se plâng în temeiul articolului 6 § 1 din Convenția și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția privind interpretarea arbitrară a probelor și a legislației de către instanțele interne, în încălcarea hotărârilor Curții Constituționale și Curții Înalte de Casare și Justiție în această chestiune și a principiului securității juridice prin încălcarea deciziilor administrative finale emise în favoarea tatălui lor și a „posesiunilor lor respective” în sensul articolului 1 din Protocol. Nu. Întrebări către părți A respectat cel de-al treilea reclamant termen de șase luni prevăzut la art. 35 § 1 din Convenție?

A fost concedierea cererii reclamanților prin deciziile de 31 Ianuarie 2022, eliberată de Curtea de Apel Târgu-Mureș și din 22 iulie 2021, eliberată de Curtea de județ Teleorman, în ciuda unei hotărâri administrative finale în care tatăl reclamantului a fost un deținut politic, în încălcarea principiului certitudinei juridice și, prin urmare, a drepturilor reclamanților în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție? Având în vedere afirmațiile reclamanților că au dreptul la beneficiile prevăzute de decretul legislativ nr. 118/1990, se poate considera că reclamanții au o posesie în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție?

În acest caz, reclamanții au fost privați de posesele lor în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? Această privație impune reclamantului o sarcină individuală excesivă (a se vedea, mutatis mutandis, Bélané Nagy c. Ungaria [GC], nr. 53080/13, §§ 72-127, 13 decembrie 2016, și Beeler c. Elveția [GC], nr. 78630/12, § 57, 11 octombrie 2022) Apendice de cerere nr. 38194/22 nr. Numele reclamantului Anul nașterii Naționalitate Locul de reședință Jozsef-Beniamin PUSKAS 1977 Romanian Târgu Mureș Maria-Magdalena PUSKAS 1981 Romanian Târgu Mureș Ionadab-Francisc PUSKAS 1968 Romanian Conțești

Published on 30 September 2024

FOURTH SECTION

Application no. 38194/22 Jozsef-Beniamin PUSKÁS and Others against Romania lodged on 26 July 2022 communicated on 13 September 2024

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applicants’ father was recognised by administrative decisions issued in 1991 and 1994, respectively, by the national competent authority as a “political detainee” with respect to two imprisonment periods running: a) from 21 May 1949 to 29 April 1954, and b) from 27 February 1971 to 6 July 1976. Based on these recognitions, he was awarded the benefits provided by the Legislative Decree no. 118/1990 which granted certain rights to those who had been persecuted by the dictatorial regime established starting with 6 March 1945. After the entry into force of Law no. 232/2020, which extended the benefits provided by the Legislative Decree no. 118/1990 also to the children of the political detainees, the applicants, who are siblings, lodged with the competent local authorities separate claims – since they are residing in different counties – in order to receive these benefits.

Two of the applicants (Mr. Jozsef-Beniamin Puskás and Mrs. Maria ‑ Magdalena Puskas) initially received favourable administrative decisions granting them these benefits, but these administrative decisions were later modified on 28 May 2021 and the two applicants’ claims in respect of the first detention period were dismissed on ground that that detention following a conviction for disobedience was not “political”. The applicants’ judicial challenges against this administrative decision were dismissed by a decision of 21 October 2021 of the Mureș County Court.

The applicants’ appeal on points of law was dismissed as ill founded by the Târgu-Mureș Court of Appeal on 31 January 2022 (served on 23 February 2022). The third applicant, Puskas Ionadab-Francisc, received an administrative decision from the local competent authority recognising his rights only for the second period, between 27 February 1971 to 6 July 1976, and dismissing his claim for the first detention period, on ground that this detention following a conviction for disobedience was not “political”. His challenge against this administrative decision was dismissed by a decision of 22 July 2021 of the Teleorman County Court.

His appeal on points of law was dismissed as inadmissible by the Bucharest Court of Appeal on 13 January 2022 (served on 18 February 2022). The applicants complain under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention of the arbitrary interpretation of evidence and legislation by the domestic courts, in breach of the Constitutional Court and High Court of Cassation and Justice decisions on this matter and of the principle of legal certainty by infringing the final administrative decisions issued in favour of their father and their respective “possessions” in the sense of Article 1 of Protocol. No. 1.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has the third applicant complied with the six-month time-limit laid down in Article 35 § 1 of the Convention? 2. Was the dismissal of the applicants’ claim by decisions of 31 January 2022, issued by Târgu-Mureș Court of Appeal, and of 22 July 2021, issued by the Teleorman County Court, despite a final administrative decision to the effect that the applicant’s father was a political detainee, in breach of the principle of legal certainty and thus of the applicants’ rights under Article 6 § 1 of the Convention? 3. Having regard to the applicants’ claims that they were entitled to the benefits provided by the Legislative Decree no. 118/1990, can the applicants be considered have a possession within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention?

4. If so, have the applicants been deprived of their possessions within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1? Did that deprivation impose an excessive individual burden on the applicant (see, mutatis mutandis, Bélané Nagy v. Hungary [GC], no. 53080/13, §§ 72-127, 13 December 2016, and Beeler v. Switzerland [GC], no. 78630/12, § 57, 11 October 2022) APPENDIX Application no. 38194/22 No. Applicant’s Name Year of birth Nationality Place of residence 1. Jozsef-Beniamin PUSKÁS 1977 Romanian Târgu Mureș 2. Maria-Magdalena PUSKAS 1981 Romanian Târgu Mureș 3. Ionadab-Francisc PUSKAS 1968 Romanian Conțești