- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 16 septembrie 2024
- Stat pârât
- CHE
- Concluzia
- Comunicată guvernului
S.K. și alții împotriva Elveției
Traducere în română Auto
Publicat la 7 octombrie 2024 SECȚIUNEA TERZĂ Aplicația nr. 5590/23 S.K. și alții împotriva Elveției comunicată la 16 septembrie 2024 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la interzicerea intrării în Elveția unui cetățean turc (primul reclamant). El este căsătorit cu un cetățean elvețian (al doilea reclamant) și au un copil (al treilea reclamant, născut în octombrie 2021). Al doilea și al treilea reclamant locuiesc în Elveția, în timp ce primul reclamant locuiește în Kurdistanul irakian. Primul reclamant susține că a fost membru al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care a plecat după mulți ani. El a fost ulterior arestat de către PKK și a reușit să scape. El s-a predat Partidului Democrat Kurdistan (KDP).
El a primit un permis de reședință de un an pentru regiunea Kurdistan. El susține că permisul său de ședere nu a fost reînnoit și se teme că KDP îl poate expulza la Türkiye, unde riscă arestarea și condamnarea ca fost membru al PKK. În 2020, primii și al doilea reclamant s-au căsătorit în Irak. Ulterior, au trimis o cerere de reunificare a familiei în Elveția Biroului Cantonal pentru Migrații pentru a obține un permis de reședință pentru primul reclamant. Într-un raport din 26 noiembrie 2020, pe baza documentelor prezentate de solicitanți în legătură cu cererea de reunificare a familiei, Serviciul Federal de Informații (FSI) a reiterat că primul reclamant a fost un membru care deține o poziție de conducere în PKK.
Acesta a concluzionat că ar trebui eliberată o interdicție de intrare împotriva primului reclamant din cauza temerilor că PKK ar putea pune presiune asupra lui pentru a desfășura activități în numele său în Elveția. Pe baza acestui raport, Oficiul Federal de Poliție (Fedpol), prin decizia din 6 ianuarie 2021, a eliberat o interdicție de intrare de 10 ani împotriva primului reclamant, având în vedere că a fost o potențială amenințare pentru securitatea internă sau externă a Elveției. Ca urmare a acestei interdicții de intrare, Biroul Cantonal pentru Migrații a întrerupt cererea de reunificare a familiei. Reclamanții nu au avut posibilitatea de a face apel împotriva deciziei de suspendare a procedurii de reunificare a familiei.
Cu toate acestea, au făcut apel împotriva interdicției de intrare. Departamentul Federal de Justiție și Poliție (FDJP) a respins apelul prin decizia din 14 octombrie 2021. Consiliul Federal a confirmat interdicția de intrare prin decizia din 23 septembrie 2022. Autoritățile naționale au considerat că interesele publice (riscul pentru securitatea națională și relațiile internaționale elvețiene) depășesc drepturile individuale ale reclamanților în temeiul articolului 8 din Convenție. Reclamanții susțin că interzicerea de intrare a zece ani se bazează pe o evaluare incompletă a intereselor în joc și pe o plângere că interzicerea este disproporționată, violând dreptul lor la respectarea vieții de familie în temeiul articolului 8 din Convenție și este contrar celui mai bun interes al copilului.
Interdicția de intrare impusă primului reclamant constituie o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața lor de familie în sensul articolului 8? Autoritățile au o obligație pozitivă în temeiul articolului 8 de a permite primului reclamant să intre în Elveția (a se vedea, mutatis mutandis, Nada v. Elveția [GC] nr. 10593/08, §§ 164-99, 12 septembrie 2012; M.A. v. Danemarca [GC], nr. 6697/18, § 130-94, 9 iulie 2021; Jeunesse v. Țările de Jos [GC], nr. 12738/10, § 106-122, 3 octombrie 2014; și El Ghatt v. Elveția , nr. 56971/10, §§ 46-53, 8 noiembrie 2016)? Dacă da, au respectat această obligație pozitivă? Interdicția de intrare a primului reclamant a fost supusă unui control semnificativ de către o instanță competentă de a examina toate chestiunile relevante de fapt și de drept și în conformitate cu cerințele prevăzute la art. 8 (a se vedea Nashif v. Bulgaria , nr. 50963/99 , § 123, 20 iunie 2002; C.G.
și altele v. Bulgaria , nr. 1365/07, §§ 43-49, 24 aprilie 2008; și Slivenko v. Latvi [GC], nr. 48321/99, §§ 93-129, 9 octombrie 2003)? APENDIX Cerere nr. 5590/23 Nr. Denumirea reclamantului Anul nașterii/registrării Naționalitate Locul de rezidență S.K. 1985 Turc Erbil I.K. 1986 Elvețian Zürich H.M.K. 2021 Elvețian Zürich
Published on 7 October 2024
THIRD SECTION
Application no. 5590/23 S.K. and others against Switzerland communicated on 16 September 2024
SUBJECT MATTER OF THE CASE
The application concerns the ban on entering Switzerland of a Turkish national (the first applicant). He is married to a Swiss national (the second applicant) and they have a child (the third applicant, born in October 2021). The second and third applicants live in Switzerland, while the first applicant lives in Iraqi Kurdistan. The first applicant claims that he was a member of the Workers’ Party of Kurdistan (PKK), which he left after many years. He was subsequently arrested by the PKK and managed to escape. He surrendered to the Kurdistan Democratic Party (KDP). He was granted a one-year residence permit for the Kurdistan Region. He claims that his residence permit has not been renewed and he fears that the KDP may expel him to Türkiye, where he risks arrest and conviction as a former member of the PKK.
In 2020 the first and second applicants married in Iraq. Subsequently, they submitted a request for family reunification in Switzerland to the Cantonal Office for Migration to obtain a residence permit for the first applicant. In a report dated 26 November 2020, on the basis of the documents submitted by the applicants in connection with the request for family reunification, the Swiss Federal Intelligence Service (FSI) reiterated that the first applicant was a member holding a leadership position in the PKK. It concluded that an entry ban should be issued against the first applicant due to fears that the PKK could put pressure on him to carry out activities on its behalf in Switzerland. Based on this report, the Federal Office of Police (fedpol), by decision of 6 January 2021, issued an entry ban of 10 years against the first applicant on the grounds that he was a potential threat to Switzerland’s internal or external security.
As a result of this entry ban, the Cantonal Office for Migration discontinued the request for family reunification. The applicants did not have a possibility to appeal against the decision to discontinue the family reunification proceedings. They did, however, appeal against the entry ban. The Federal Department of Justice and Police (FDJP) rejected the appeal by decision of 14 October 2021. The Federal Council confirmed the entry ban by decision of 23 September 2022. The domestic authorities considered that the public interests (risk to national security and to Swiss international relations) outweighed the applicants’ individual rights under Article 8 of the Convention. The applicants argue that the entry ban of ten years is based on an incomplete assessment of the interests at stake, and complaint that the ban is disproportionate, violating their right to respect for family life under Article 8 of the Convention and is contrary to the best interests of the child.
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Did the entry ban imposed on the first applicant constitute a breach of the applicants’ right to respect for their family life within the meaning of Article 8? Do the authorities have a positive obligation under Article 8 to allow the first applicant entering Switzerland (see, mutatis mutandis, Nada v. Switzerland [GC] no. 10593/08, §§ 164-99, 12 September 2012; M.A. v. Denmark [GC], no. 6697/18, § 130-94, 9 July 2021; Jeunesse v. the Netherlands [GC], no. 12738/10, §§ 106-122, 3 October 2014; and El Ghatet v. Switzerland , no. 56971/10, §§ 46-53, 8 November 2016)? If yes, did they comply with this positive obligation? 2. Was the entry ban in respect of the first applicant subject to a meaningful scrutiny by a court competent to review all the relevant questions of fact and law and in line with the requirements under Article 8 (see Al ‑ Nashif v. Bulgaria , no 50963/99, § 123, 20 June 2002; C.G.
and others v. Bulgaria , no 1365/07, §§ 43-49, 24 April 2008; and Slivenko v. Latvi a [GC], no. 48321/99, §§ 93-129, 9 October 2003)? APPENDIX Application no. 5590/23 No. Applicant’s Name Year of birth/registration Nationality Place of residence 1. S.K. 1985 Turkish Erbil 2. I.K. 1986 Swiss Zürich 3. H.M.K. 2021 Swiss Zürich