CtEDO 06.05.2014 Auto

L.E. c. GRÈCE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
06.05.2014
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
L.E. c. GRÈCE (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Comunicat la 6 mai 2014 Prima SECȚIUNE Cerere nr. 71545/12 L.E. împotriva Greciei introdusă la 20 octombrie 2012 EXPOSAT DE FAPTE recurenta, L.E., este un resortisant nigerian născut în 1982 și rezident la Glyka Nera. Ea este reprezentată în fața Curții de către Monitor grec Helsinki, o organizație guvernamentală cu sediul la Glyka Nera (Atena). Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează: În 2004, recurenta a intrat pe teritoriul grec cu K.A. Acest din urmă lan întâlnea în Nigeria și i-a promis că poate să-l mute în Grecia pentru a lucra în baruri și cluburi de noapte. Înainte de a părăsi Grecia, K.A. a făcut să promită recurentei că îi va fi dator cu o sumă de 40 În acest sens, reclamanta a declarat că K.A. l-a dus la un preot voodoo pentru a-i promite că îi va datora suma de 40 000 de euro lui K.A. La sosirea sa în Grecia, K.A. a confiscat pașaportul recurentei și a depus o cerere de azil la autoritățile competente pentru a-i furniza un document care să ateste că se afla în mod legal pe teritoriul Greciei. Recurenta a fost obligată de K.A. să se prostitueze. Ea susține că nu putea să fugă de frică că nu se va putea elibera niciodată de blestemul voodoo pe care l-a aruncat preotul voodoo. În plus, ea nu avea pașaport și mai mult decât ar fi fost arestată și trimisă înapoi în Nigeria sau că rudele ei ar fi fost puse în pericol. Ea a crezut că singura ei alegere a fost să le plătească înapoi pe cele 40. Pentru a se elibera de voodoo, a trebuit să se prostitueze timp de aproximativ doi ani. Pe parcursul întregii perioade, reclamanta a rămas în contact cu organizația guvernamentală Nea Zoi (Νέα La 18 noiembrie 2006, reclamanta a fost arestată pentru prostituție ilegală, la 22 noiembrie 2006, a fost achitată de acuzația menționată anterior și ulterior a fost reținută în vederea expulzării sale administrative, în lipsa unui permis de ședere în Grecia. La 29 noiembrie 2006, cu sprijinul organizației Nea Zoi, reclamanta a depus o plângere penală împotriva K.A. și, în comun, D.J. reclamanta a anunțat că aceste două persoane o forțau împreună cu alte două femei nigeriene la prostituție. La 11 ianuarie 2007, procurorul din apropierea tribunalului corecțional din Etta a decis să-și pună plângerea penală în arhivă după ce a considerat că aceasta era vădit nefondată (ordonația nr. Recurenta susține că această decizie a procurorului a avut consecințe grave asupra situației sale personale din cauza faptului că nu putea fi recunoscută drept victimă a traficului de persoane și că i s-a eliberat un permis de ședere special pe teritoriul Greciei. La 26 ianuarie 2007, recurenta, cu sprijinul Monitorului Grec Helsinki, a formulat o acțiune împotriva ordonanței nr. Aceasta susținea că nu există suficiente elemente de probă în cazul său și, în special, că procurorul competent a omis să ia în considerare elemente de probă importante. În iunie 2007, procurorul districtual a dat curs recursului recurentei și a inițiat proceduri penale împotriva K.A. și D.J. pentru traficul de persoane. În timpul procesului, K.A. și D.J. nu au putut fi audiați care au fugit de la arestarea lor. În februarie 2009, camera de judecată a tribunalului corecțional din Eintus i-a trimis pe inculpați la judecată. La 20 iulie 2009, tribunalul a fost reținut până la arestarea acuzaților. La 19 mai 2011, D.J. a fost arestat și pus în detenție provizorie. La data de 20 aprilie 2012, reclamantul și-a asumat răspunderea pentru o sumă de patruzeci și patru de euro. La 20 aprilie 2012, instanța a recunoscut că reclamanta a fost, de fapt, victima traficului de persoane, întrucât K.A. a obținut consimțământul recurentei în mod fraudulos și prin exploatarea situației sale vulnerabile, în scopul abuzului sexual. Astfel, el a obligat-o să se prostitueze astfel încât să-i plătească suma de 40 000 de euro pentru o voodoo voodoo. Curtea nu a luat în considerare complicitatea D.J., întrucât aceasta nu o exploata sexual pe reclamantă. Ea a recunoscut că D.J. a fost, de asemenea, o victimă a traficului de persoane și că K.A. a exploatat, de asemenea, în scopuri sexuale. Instanța a considerat că acuzațiile recurentei împotriva D.J. erau vagi și că nu se dovedise că aceasta din urmă o forța să se prostitueze. În această privință, instanța de asediu a ridicat contradicții între mărturia inițială a reclamantei din 29 noiembrie 2006 și cea făcută în timpul luării în custodie a cauzei (hotărârea nr. 182, 183/2.4.2012 er 193/20.4.2012). În temeiul articolului 486 din Codul de procedură penală, această hotărâre nu era susceptibilă de a face apel. GRIFS Invocând art. 4 din Convenție, recurenta se plânge că, deși a fost victima traficului, autoritățile naționale, prin actele lor și/sau omisiunile lor nu au reușit să-i protejeze securitatea fizică. În plus, în ceea ce privește aceeași dispoziție, recurenta se plânge de eșecul anchetei judiciare și de procedura penală urmată de aceasta, având legătură cu K.A. și D.J. invocând articolele 6 alineatul (1) și 13 din convenție, recurenta se plânge de durata procedurii penale și de lipsa unei căi de atac efective în această privință. Autoritățile interne s-au conformat în speță în ceea ce privește cazul recurentei obligațiilor lor pozitive, materiale și procedurale, astfel cum rezultă din art. 4 din convenție privind traficul de persoane (a se vedea în special Rantsev c. Cipru și Rusia, nr 25965/04, § 283-289, CEDH 2010 (extracturi) Durata procedurii penale urmate în speță și în care recurenta și-a constituit partea civilă era compatibilă cu condiția de judecată într-un termen rezonabil, în sensul articolului 6 alineatul (1) din convenție? Recurenta avea la dispoziție, după cum se prevede la art. 13 din convenție, o cale de atac internă efectivă în această privință?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă