Comunicat la 19 mai 2014 THIRD SECTION Cerere nr. 3020/13 Vadim POGORLETCHI împotriva Republicii Moldova și a Rusiei depusă la 24 decembrie 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Vadim Pogorletchi, este un național rus care s-a născut în 1968 și locuiește în Tiraspol. El este reprezentat în fața Curții de către dl. A. Postica, A. Zubco, P. Postica și N. Hriplivîi, avocați care practică în Chișinău. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Potrivit reclamantului, în perioada 2000-2008 el a acționat ca administrator al mai multor publicații din „Republica Moldovană de Transnistria” („MRT”), care ar critica periodic „regimul MRT”. În 2008 "Poliția MRT" a inițiat o anchetă cu privire la el în cazul acuzațiilor de tentativă de crimă. Reclamantul a fugit de "MRT" și a fost pus pe lista persoanelor dorite. La 3 mai 2010, reclamantul s-a întors și a fost arestat de către oficialii vamali “MRT” la punctul de frontieră Pervomaisk pentru transportul unei puști de vânătoare, a două cuțite și muniții. „Comitetul vamal MRT” a inițiat o anchetă penală în ceea ce privește reclamantul pentru acuzații de stocare ilegală și deținerea de arme de foc, arme de bătaie și muniții. Reclamantul a fost adus în centrul de detenție anterioară al secției de poliție Tiraspol și a avut loc acolo pentru aproximativ cinci luni în condiții care, în prezentarea sa, erau inumane și degradante. celula mp.m a adăpostit opt până la zece alți deținuți și nu a avut acces la lumina naturală; toaleta constă dintr-o gaură în podea și a fost o sursă constantă de mirosuri necorespunzătoare; situația a fost agravată de lipsa de ventilație sau acces la aer proaspăt și de fumarea constantă a celorlalți deținuți. În afară de pâine și apă caldă, alimentele și băuturile furnizate nu sunt adecvate pentru consum. Reclamantul nu a fost oferit nici o asistență medicală. Cazul a fost remis în instanță la 28 iunie 2010, reclamantul fiind acuzat de tentativă de crimă și de stocare ilegală și deținerea de arme de foc, arme de bătălie și muniții. La o dată neespecificată, reclamantul a fost transferat la unitatea de detenție anterioară Tiraspol și apoi la unitatea de detenție anterioară Hlinaia. El a petrecut perioade scurte de timp în aceste unități de detenție, fiind transferat de unul la altul între două și trei ori pe lună. Afirmă că condițiile de detenție nu s-au îmbunătățit și că condițiile transferului său erau, de asemenea, inumane și degradante. La 3 aprilie 2012, reclamantul a fost condamnat pe toate acuzațiile de către tribunalul orașului Tiraspol și condamnat la șapte ani de închisoare. Curtea Supremă MRT a redus condamnarea la șase ani și zece luni la 26 iunie 2012. 10. La 26 iunie 2012, reclamantul a fost transferat la închisoare nr. 1 din Hlinaia pentru a-și îndeplini condamnarea, care se desfășoară până în 2018. El a descris condițiile de acolo după cum urmează: închisoarea a fost de peste șase ani și nu s-a efectuat niciodata nicio reparație gravă. A fost foarte rece în celulă în timpul iernii, deoarece nu a fost încălzire. Nu a existat apă curentă în celulă, dar deținuții au trebuit să spăle și să usce hainele acolo. Alimentația era incomabilă, el a supraviețuit datorită hranei aduse de rudele sale. Reclamantul nu a avut acces la servicii medicale. 11. Într-o dată neespecificată, mama reclamantului s-a plâns la diverse autorități ruse, inclusiv la Procuratura Generală și la Ambasada Rusă, cerând ca o investigație penală să fie inițiată asupra persoanelor care i-au privat ilegal reclamantul de libertate. 12. La 23 martie 2012, Procuratura Generală Rusă a transmis reclamația Biroului Procurorului General Moldovean care, la rândul său, l-a transmis Biroului Procurorului Bender. La 25 mai 2012, acesta a început o anchetă penală asupra răpirii reclamantului. Rezultatul acestei anchete este necunoscut în prezent. 13. În octombrie 2011 și în ianuarie 2012 reclamantul a fost vizitat în detenție de către reprezentanți ai Ambasada Rusă din Moldova. COMPLAINTE 14. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 3 din Convenție că este reținut în condiții inumane. 15. Reclamantul se plâng în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție că detenția sa nu a fost ordonată de către o instanță constituită legal. 16. În sfârșit, el se plânge în temeiul articolului 13 din Convenție că nu dispune de remedii eficace în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolelor 3 și 5 din Convenție. 1 din Convenția, interpretată de Curte în cazurile Ilașcu și alții c. Moldova și Rusia [GC] (nr. 48787/99, CEDH 2004-VII) și Catan și alții c. Moldova și Rusia [GC] (nr. 43370/04, 8252/05 și 18454/06, §§§ 102-123, 19 octombrie 2012) din cauza circumstanțelor prezentului caz? A existat o încălcare a articolului 3 din Convenție? În special, este reclamantul deținut în condiții inumane și/sau degradante? Faptele cazului dezvăluie o încălcare a articolului 5 § 1 din Convenție? În special, este detenția reclamantului de către autoritățile MRT „legitim” în sensul articolului 5 § 1 din Convenție? Reclamantul dispune de remedii eficace în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolului 3 și al articolului 5 § 1 din Convenție, în conformitate cu art. 13 din Convenție?
Communicated on 19 May 2014
Application no. 3020/13
Vadim POGORLETCHI
against the Republic of Moldova and Russia
lodged on 24 December 2012
1.
The applicant, Mr Vadim Pogorletchi, is a Russian national who was born in 1968 and lives in Tiraspol. He is represented before the Court by Mr
A. Postica, Mr A. Zubco, Mr P. Postica and Ms N. Hriplivîi, lawyers practising in Chișinău.
2.
The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.
3.
According to the applicant, from 2000 to 2008 he acted as administrator of several publications in the “Moldovan Republic of Transdniestria” (“the ‘MRT’”), which would regularly criticise the “MRT regime”.
4.
In 2008 the “MRT police” initiated an investigation in respect of him on charges of attempted murder. The applicant fled the “MRT” and was put on the list of wanted persons.
5.
On 3 May 2010 the applicant returned and was arrested by “MRT” customs officials at the Pervomaisk border point for carrying a hunting rifle, two knives and ammunition. The “MRT customs committee” initiated a criminal investigation in respect of the applicant on charges of illegally storing and possessing firearms, close-combat weapons and ammunition.
6.
The applicant was brought to the pre-trial detention facility of Tiraspol police station and held there for approximately five months in conditions which, in his submission, were inhuman and degrading. The applicant described in the following manner the conditions in that facility: the 4
sq.m cell accommodated eight to ten other inmates and had no access to natural light; the toilet consisted of a hole in the floor and was a constant source of foul smells; the situation was aggravated by the lack of any ventilation or access to fresh air and by the constant smoking of the other detainees. No disinfection was carried out during his entire stay. No hygiene items were available and he had no bed linen. Apart from bread and hot water, the food and drink provided were not fit for consumption. The applicant was not offered any medical assistance.
7.
The case was referred to the court on 28 June 2010, the applicant being charged with attempted murder and the illegal storage and possession of firearms, close-combat weapons and ammunition.
8.
On an unspecified date, the applicant was transferred to Tiraspol pre-trial detention facility and then to Hlinaia pre-trial detention facility. He spent short periods of time in these detention facilities, being transferred from one to another between two and three times per month. He alleges that the detention conditions did not improve and the conditions of his transfer were also inhuman and degrading.
9.
On 3 April 2012 the applicant was convicted on all charges by the “Tiraspol city court” and sentenced to seven years’ imprisonment. The “MRT Supreme Court” reduced the sentence to six years and ten months on 26
June 2012.
10.
On 26 June 2012 the applicant was transferred to prison no. 1 in Hlinaia to serve his sentence, which runs until 2018. He described the conditions there as follows: the prison was over sixty years old and no serious repair had ever been carried out. It was very cold in the cell during the winter as there was no heating. There was no running water in the cell but the detainees had to wash and dry clothes there. The food was inedible; he survived thanks to food brought to him by his relatives. The applicant has had no access to medical services.
11.
On an unspecified date the applicant’s mother complained to various Russian authorities – including the Prosecutor General’s Office and the Russian Embassy – asking that a criminal investigation be instigated into the persons who had unlawfully deprived the applicant of his liberty.
12.
On 23 March 2012 the Russian Prosecutor General’s Office forwarded the complaint to the Moldovan Prosecutor General’s Office which in turn forwarded it to the Bender Prosecutor’s Office. On 25
May
2012 the latter started a criminal investigation into the applicant’s abduction. The outcome of that investigation is currently unknown.
13.
In October 2011 and in January 2012 the applicant was visited in detention by representatives of the Russian Embassy in Moldova.
14.
The applicant complains under Article 3 of the Convention that he is being detained in inhuman conditions.
15.
The applicant complains under Article 5 § 1 of the Convention that his detention was not ordered by a lawfully constituted court.
16.
Lastly, he complains under Article 13 of the Convention that he did not have at his disposal effective remedies in respect of his complaints under Articles 3 and 5 of the Convention.
1.
Does the applicant’s case come within the jurisdiction of the Republic of Moldova and/or the Russian Federation within the meaning of Article
1 of the Convention as interpreted by the Court in the cases of
Ilașcu and Others v. Moldova and Russia
[GC] (no. 48787/99, ECHR 2004-VII) and
Catan
and Others v. Moldova and Russia
[GC] (nos. 43370/04, 8252/05 and 18454/06, §§ 102-123, 19 October 2012) on account of the circumstances of the present case?
2.
Has there been a violation of Article 3 of the Convention? In particular, is the applicant detained in inhuman and/or degrading conditions?
3.
Do the facts of the case disclose a violation of Article 5 § 1 of the Convention? In particular, is the applicant’s detention by the MRT authorities “lawful” within the meaning of Article 5 § 1 of the Convention?
4.
Did the applicant have at his disposal effective remedies in respect of his complaints under Article 3 and Article 5 § 1 of the Convention, as required under Article 13 of the Convention?