POGORLETCHI v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA AND RUSSIA

Comunicat la 19 mai 2014 THIRD SECTION Cerere nr. 3020/13 Vadim POGORLETCHI împotriva Republicii Moldova și a Rusiei depusă la 24 decembrie 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Vadim Pogorletchi, este un național rus care s-a născut în 1968 și locuiește în Tiraspol. El este reprezentat în fața Curții de către dl. A. Postica, A. Zubco, P. Postica și N. Hriplivîi, avocați care practică în Chișinău. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Potrivit reclamantului, în perioada 2000-2008 el a acționat ca administrator al mai multor publicații din „Republica Moldovană de Transnistria” („MRT”), care ar critica periodic „regimul MRT”. În 2008 "Poliția MRT" a inițiat o anchetă cu privire la el în cazul acuzațiilor de tentativă de crimă.

Reclamantul a fugit de "MRT" și a fost pus pe lista persoanelor dorite. La 3 mai 2010, reclamantul s-a întors și a fost arestat de către oficialii vamali “MRT” la punctul de frontieră Pervomaisk pentru transportul unei puști de vânătoare, a două cuțite și muniții. „Comitetul vamal MRT” a inițiat o anchetă penală în ceea ce privește reclamantul pentru acuzații de stocare ilegală și deținerea de arme de foc, arme de bătaie și muniții. Reclamantul a fost adus în centrul de detenție anterioară al secției de poliție Tiraspol și a avut loc acolo pentru aproximativ cinci luni în condiții care, în prezentarea sa, erau inumane și degradante. celula mp.m a adăpostit opt până la zece alți deținuți și nu a avut acces la lumina naturală; toaleta constă dintr-o gaură în podea și a fost o sursă constantă de mirosuri necorespunzătoare; situația a fost agravată de lipsa de ventilație sau acces la aer proaspăt și de fumarea constantă a celorlalți deținuți.

În afară de pâine și apă caldă, alimentele și băuturile furnizate nu sunt adecvate pentru consum. Reclamantul nu a fost oferit nici o asistență medicală. Cazul a fost remis în instanță la 28 iunie 2010, reclamantul fiind acuzat de tentativă de crimă și de stocare ilegală și deținerea de arme de foc, arme de bătălie și muniții. La o dată neespecificată, reclamantul a fost transferat la unitatea de detenție anterioară Tiraspol și apoi la unitatea de detenție anterioară Hlinaia. El a petrecut perioade scurte de timp în aceste unități de detenție, fiind transferat de unul la altul între două și trei ori pe lună. Afirmă că condițiile de detenție nu s-au îmbunătățit și că condițiile transferului său erau, de asemenea, inumane și degradante.

La 3 aprilie 2012, reclamantul a fost condamnat pe toate acuzațiile de către tribunalul orașului Tiraspol și condamnat la șapte ani de închisoare. Curtea Supremă MRT a redus condamnarea la șase ani și zece luni la 26 iunie 2012. 10. La 26 iunie 2012, reclamantul a fost transferat la închisoare nr. 1 din Hlinaia pentru a-și îndeplini condamnarea, care se desfășoară până în 2018. El a descris condițiile de acolo după cum urmează: închisoarea a fost de peste șase ani și nu s-a efectuat niciodata nicio reparație gravă. A fost foarte rece în celulă în timpul iernii, deoarece nu a fost încălzire. Nu a existat apă curentă în celulă, dar deținuții au trebuit să spăle și să usce hainele acolo. Alimentația era incomabilă, el a supraviețuit datorită hranei aduse de rudele sale.

Reclamantul nu a avut acces la servicii medicale. 11. Într-o dată neespecificată, mama reclamantului s-a plâns la diverse autorități ruse, inclusiv la Procuratura Generală și la Ambasada Rusă, cerând ca o investigație penală să fie inițiată asupra persoanelor care i-au privat ilegal reclamantul de libertate. 12. La 23 martie 2012, Procuratura Generală Rusă a transmis reclamația Biroului Procurorului General Moldovean care, la rândul său, l-a transmis Biroului Procurorului Bender. La 25 mai 2012, acesta a început o anchetă penală asupra răpirii reclamantului. Rezultatul acestei anchete este necunoscut în prezent. 13. În octombrie 2011 și în ianuarie 2012 reclamantul a fost vizitat în detenție de către reprezentanți ai Ambasada Rusă din Moldova.

COMPLAINTE 14. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 3 din Convenție că este reținut în condiții inumane. 15. Reclamantul se plâng în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție că detenția sa nu a fost ordonată de către o instanță constituită legal. 16. În sfârșit, el se plânge în temeiul articolului 13 din Convenție că nu dispune de remedii eficace în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolelor 3 și 5 din Convenție. 1 din Convenția, interpretată de Curte în cazurile Ilașcu și alții c. Moldova și Rusia [GC] (nr. 48787/99, CEDH 2004-VII) și Catan și alții c. Moldova și Rusia [GC] (nr. 43370/04, 8252/05 și 18454/06, §§§ 102-123, 19 octombrie 2012) din cauza circumstanțelor prezentului caz?

A existat o încălcare a articolului 3 din Convenție? În special, este reclamantul deținut în condiții inumane și/sau degradante? Faptele cazului dezvăluie o încălcare a articolului 5 § 1 din Convenție? În special, este detenția reclamantului de către autoritățile MRT „legitim” în sensul articolului 5 § 1 din Convenție? Reclamantul dispune de remedii eficace în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolului 3 și al articolului 5 § 1 din Convenție, în conformitate cu art. 13 din Convenție?

Communicated on 19 May 2014

THIRD SECTION

Application no. 3020/13 Vadim POGORLETCHI against the Republic of Moldova and Russia lodged on 24 December 2012

STATEMENT OF FACTS

1. The applicant, Mr Vadim Pogorletchi, is a Russian national who was born in 1968 and lives in Tiraspol. He is represented before the Court by Mr A. Postica, Mr A. Zubco, Mr P. Postica and Ms N. Hriplivîi, lawyers practising in Chișinău.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Does the applicant’s case come within the jurisdiction of the Republic of Moldova and/or the Russian Federation within the meaning of Article 1 of the Convention as interpreted by the Court in the cases of Ilașcu and Others v. Moldova and Russia [GC] (no. 48787/99, ECHR 2004-VII) and Catan and Others v. Moldova and Russia [GC] (nos. 43370/04, 8252/05 and 18454/06, §§ 102-123, 19 October 2012) on account of the circumstances of the present case? 2. Has there been a violation of Article 3 of the Convention? In particular, is the applicant detained in inhuman and/or degrading conditions? 3. Do the facts of the case disclose a violation of Article 5 § 1 of the Convention? In particular, is the applicant’s detention by the MRT authorities “lawful” within the meaning of Article 5 § 1 of the Convention?

4. Did the applicant have at his disposal effective remedies in respect of his complaints under Article 3 and Article 5 § 1 of the Convention, as required under Article 13 of the Convention?