MOLDOVAN v. ROMANIA

Reclamantul, dl Florin Moldovan, este un național român, care s-a născut în 1980 și este în prezent reținut în închisoarea Gherla. Guvernul României (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentii lor, dl R.-H. Radu și dna I. Cambrea, din Ministerul Afacerilor Externe. Reclamantul a îndeplinit o condamnare de 18 ani de închisoare pentru crimă. El și-a îndeplinit condamnarea în diferite închisori române. De la 30 ianuarie 2006 la 5 martie 2009 reclamantul a fost reținut în închisoarea Arad. În timp ce inițialele corespondenței sale legale au fost reținute de autoritățile de închisoare, reclamantul a depus o cerere la autoritățile de închisoare cerend ca toate documentele să fie returnate la el. Întrucât el nu a primit un răspuns favorabil, el a depus o plângere la judecătorul responsabil pentru executarea condamnărilor în închisoarea Arad („judecătorul”), pe baza Legii privind executarea condamnărilor („Legea nr. 275/2006”). Prin hotărârea interlocutivă din 26 noiembrie 2008, judecătorul a hotărât că autoritățile penitenciare Arad au încălcat dreptul național și art. 8 din Convenție și că, prin urmare, trebuie să furnizeze reclamantului corespondența juridică reținută. Judecătorul a remarcat că practica administrației penitenciare se bazează pe dispozițiile Ordinului ministrului Justiției nr. 2860/C/2000 („Ordinul”) a fost unul dintre cei care au prezentat corespondența deținuților, permițându-i să-l citească și apoi să-l depună în dosarele personale ale deținuților la care au avut acces autoritățile penitenciare. Judecătorul a citat dispozițiile relevante ale ordinului în hotărârea interlocutorie. El a constatat, de asemenea, că practica autorităților penitenciare de a menține corespondența juridică a deținuților este contrară Legii nr. 275/2006 și că ordinul menționat anterior ar fi trebuit considerat abrogat de intrarea în vigoare a acestei legi. Judecătorul a concluzionat că, permițând deținuților accesul la dosarele închisorii sau furnizându-le fotografii ale documentelor, autoritățile închisorii nu au remediat încălcarea dreptului la corespondență. La 30 decembrie 2008, în urma hotărârii interlocutorii din 26 noiembrie 2008, autoritățile penitenciare Arad au furnizat reclamantului corespondența legală pe care a primit-o în timpul ședinței sale în închisoare. La 5 martie 2009, reclamantul a fost transferat la închisoarea Timișoara, unde a fost reținut până la 29 iulie 2010. Correspondența sa legală și documentele care au sosit în acea închisoare au continuat să fie păstrate în dosarul de închisoare. Reclamantul a depus o nouă plângere la judecătorul responsabil pentru executarea condamnărilor în închisoarea Timișoara, solicitând, printre altele, furnizarea de corespondență și documente juridice adresate. Prin hotărârea interlocutivă din 3 iunie 2009, judecătorul a determinat că nu era necesară o nouă hotărâre privind cererea, deoarece reclamantul a avut deja o hotărâre în favoarea sa, prin care autoritățile închisoare au fost mandatate să-i furnizeze corespondența. Potrivit acuzațiilor guvernului, necontradictat de solicitant, el a primit, în timp ce în închisoarea Timișoara, fotocopiile diferitelor documente legale și medicale. 10. Partea relevantă din Legea nr. 275/2006, în vigoare în timpul materialului, se citește după cum urmează: „2. Correspondența este confidențială și nu poate fi deschisă sau menținută, cu excepția limitelor și condițiilor prevăzute de lege... Correspondența poate fi deschisă și păstrată numai dacă există suspiciuni rezonabile că o infracțiune a fost comisă. [Deținătorul] este informat în scris și imediat cu privire la această măsură și corespondența reținută trebuie păstrată într-un dosar special deținut de autoritățile închisoare. Deschiderea și păstrarea corespondenței în temeiul alineatului (4) este posibilă numai pe baza unei decizii motivate, prezentate în scris de judecătorul responsabil pentru executarea condamnărilor ...” 11. Regulile de aplicare a Legii nr. 275/2006 au fost adoptate prin Decizia Guvernamentală nr. 1897/2006. În conformitate cu art. 67 din regulament, fiecare deținut are un dosar personal care conține documente și informații privind circumstanțele sale juridice și personale, precum și comportamentul său în timpul detenției; dosarul este confidențial și accesibil „persoanelor și autorităților autorizate prin lege”. 12. Dispozițiile relevante ale Ordinei nepublicate a Ministerului Justiției nr. 2860/C/2000 a citit după cum urmează: „Exceptele sau exemplare ale hotărârilor privind condamnarea, hotărârile interlocutive, mandatele de arest sau mandatele de arest, în vederea executării unei sentințe, precum și a oricărui alt document primit de la birourile procurorilor sau instanțelor referitoare la situația juridică a deținuților, sunt furnizate acesteia pentru citire și semnătură.” Personalul închisorii procedează după cum urmează: a) furnizează deținătorului actei de citire, numai după ce actul a fost înregistrat în dosarul de detenție și salvat electronic; b) solicită deținătorului să semneze un recunoaștere și actul, menționând în mod corespunzător data ...; c) trimiterea recunoașterii autorității care au pronunțat actul; d) dacă prezența deținătorului în fața instanței sau autorității responsabile de procedurile penale este necesară, pe baza convocărilor, datele sunt înregistrate pentru prezentare în instanțe ...” „apoi de primire, acte de procedură sau orice alt act care nu solicită recunoașterea deținătorului semnat în dosarul de detenție, salvat electronic, comunicat deținătorului cu mențiunea îndebită a datei și semnătura deținătorului, și stocat în dosarcă (“deținutul deținutului”). 13. Ordinul Ministerului Justiției nr. 2860/C/2000 a fost abrogat de Ordinul nr. 432/C/2010, dar a menținut aceleași dispoziții referitoare la corespondența juridică a deținuților. Noul ordin este public și a intrat în vigoare la 11 martie 2010. 14. O recomandare a Comitetului de Miniștri către statele membre cu privire la normele europene privind închisoarea (Rec(2006)2) („Regulile europene privind închisoarea”), adoptată la 11 ianuarie 2006, stabilește următoarele standarde privind consilierea juridică în închisoare care pot fi relevante în contextul prezentului caz. Toți deținuții au dreptul la consiliere juridică, iar autoritățile penitenciare le furnizează facilități rezonabile de acces la astfel de consiliere. Prizonierii pot consulta cu un consilier juridic de alegere propriu și cu cheltuieli proprii. În cazul în care există o schemă recunoscută de asistență juridică gratuită, autoritățile trebuie să-l aducă la atenția tuturor deținuților. Consultațiile și alte comunicații, inclusiv corespondența cu privire la chestiunile juridice dintre deținuți și consilierii lor juridici, sunt confidențiale. O autoritate judiciară poate autoriza, în circumstanțe excepționale, restricții privind astfel de confidențialitate pentru a preveni infracțiuni grave sau încălcări majore ale siguranței și securității închisorii. Prizonierii au acces la documentele referitoare la procedurile lor juridice sau au posibilitatea de a le păstra în posesie.”