- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 30 iunie 2014
- Stat pârât
- HRV
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Skokandić împotriva Croației
Traducere în română Auto
Comunicat la 30 iunie 2014 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 39307/11 Izabel SKOKANDI Ñ împotriva Croației depusă la 7 iunie 2011 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Izabel Skokandić, este un național croat, născut în 1965 și trăiește în Žrnovo. Ea este reprezentată în fața Curții de către dl I. Surjan, avocat practicant la Zagreb. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 19 aprilie 2004, reclamantul a solicitat în fața Biroului Korčula al Administrației de Stat din Dubrovnik ( Ured državne u Dubrovačko-neretvanskoj županiji, Ispostava u Korčuli ) pentru un permis de construcție a casei sale din Žrnovica.
La 3 august 2004, reclamantul a primit un permis de construcție, iar această decizie a devenit finală la 26 august 2004. În timpul lucrărilor de construcție, la 24 mai 2005, un inspector de construcții al Ministerului Ecologiei, Planificării Spațiale și Construcției (Mistarstvo zaštite okoliša, prostornog ureשenja i grafiteljstva : denumită în continuare: „Ministul” a efectuat o inspecție la fața locului și, după examinarea permisului de construcție, nu a constatat nereguli în cadrul lucrărilor de construcție. La 17 august 2005, pe baza competențelor sale de supraveghere, Ministerul a revocat permisul de construcție al reclamantului, având în vedere că permisul de construcție nu a fost eliberat în conformitate cu dispozițiile de fond ale Legii privind construcția ( Zakon o gradi Reclamantul a contestat această decizie în fața Curții Administrative ( Upravni sud Republike Hrvatske ) la 26 septembrie 2006 susținând că a obținut legal un permis de construcție.
La 16 mai 2007, Curtea Administrativă a respins acțiunea administrativă a reclamantului susținând raționamentul Ministerului. La 5 octombrie 2007, reclamantul a depus o plângere constituțională în fața Curții Constituționale (Ustavni sud Republike Hrvatske ) susținând că prin revocarea permisului de construcție a fost făcută să poarte o sarcină individuală disproporționată. La 25 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a declarat plângerea constituțională a reclamantului inadmisibilă ca fiind evident nefondată.
Hotărârea Curții Constituționale a fost acordată reclamantului la 9 decembrie 2010. COMPLAINTA Reclamantul se plânge că prin revocarea unui permis de construcție pentru construcția casei sale proprietăți au devenit întrebări precare pentru părți a avut loc o interferență cu bucuria pașnică a reclamantului de bunuri, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? În cazul în care ar fi fost necesară această interferență pentru a controla utilizarea bunurilor în conformitate cu dobânzile generale sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități? În special, această interferență impune reclamantului o sarcină individuală excesivă (a se vedea Immobiliare Saffi c. Italia, [GC], nr. 22774/93, § 59, CEDH 1999-V?] Guvernul este invitat să prezinte două exemplare ale documentelor relevante în cazul reclamantului.
Communicated on 30 June 2014
FIRST SECTION
Application no. 39307/11 Izabel SKOKANDIĆ against Croatia lodged on 7 June 2011
STATEMENT OF FACTS
The applicant, Ms Izabel Skokandić, is a Croatian national, who was born in 1965 and lives in Žrnovo. She is represented before the Court by Mr I. Surjan, a lawyer practising in Zagreb. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 19 April 2004 the applicant applied before the Korčula Office of the Dubrovnik State Administration ( Ured državne uprave u Dubrovačko-neretvanskoj županiji, Ispostava u Korčuli ) for a permit for the construction of her house in Žrnovica.
On 3 August 2004 the applicant was granted a construction permit, and this decision became final on 26 August 2004. During the construction work, on 24 May 2005, a construction inspector of the Ministry of Ecology, Spatial Planning and Construction ( Ministarstvo zaštite okoliša, prostornog uređenja i graditeljstva : hereinafter: the “Ministry”) carried out an on-site inspection and, after examining the construction permit, found no irregularities in the construction work. On 17 August 2005, based on its supervisory powers, the Ministry revoked the applicant’s construction permit on the grounds that the construction permit was not issued in accordance with the substantive provisions of the Construction Act ( Zakon o gradnji ). The applicant challenged this decision before the Administrative Court ( Upravni sud Republike Hrvatske ) on 26 September 2006 arguing that she had lawfully obtained a construction permit.
On 16 May 2007 the Administrative Court dismissed the applicant’s administrative action endorsing the reasoning of the Ministry. On 5 October 2007 the applicant lodged a constitutional complaint before the Constitutional Court ( Ustavni sud Republike Hrvatske ) contending that by the revocation of the construction permit she had been made to bear a disproportionate individual burden. On 25 November 2010 the Constitutional Court declared the applicant’s constitutional complaint inadmissible as manifestly ill-founded. The decision of the Constitutional Court was served on the applicant on 9 December 2010. COMPLAINT The applicant complains that by the revocation of a construction permit for the construction of her house her property became precarious
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Has there been an interference with the applicant’s peaceful enjoyment of possessions, within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1? 2. If so, was that interference necessary to control the use of property in accordance with the general interest or to secure the payment of taxes or other contributions or penalties? In particular, did that interference impose an excessive individual burden on the applicant (see Immobiliare Saffi v. Italy, [GC], no. 22774/93, § 59, ECHR 1999-V?] The Government are requested to submit two copies of the relevant documents in the applicant’s case.