AFFAIRE PRAMANTIOTIS ET AUTRES c. GRÈCE

RESPONDENT

GRC

HOTĂRÂRE

18.09.2014

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 13 - Droit à un recours effectif (Article 13 - Recours effectif);Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable (Article 6 - Procédure administrative;Article 6-1 - Délai raisonnable)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE PRAMANTIOTIS ET AUTRES c. GRÈCE (CtEDO, 2014)

HUDOC · oficial

STRASBURG 18 septembrie 2014 Hotărârea este definitivă. În cauza Pramantiotis și alții c. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care se află într-un comitet compus din Mirjana Lazarova Trajkovska, președinte, Linos- Alexander Sicilianos, Ksenija Turković, judecători, și Søren C. Prebensen, grefier adjunct al secțiunii în exercițiu, După ce a deliberat în camera consiliului la 26 august 2014, Rend la hotărâre, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se găsesc nouă cereri (n 27809/11, 38575/11, 50628/11, 58603/11, 58629/11, 64907/11, 20028/12, 26674/12 și 77124/12) îndreptate împotriva Republicii Elene de nouă resortisanți ai acestui stat, ale căror nume sunt enumerate în anexa la prezenta decizie ( Reclamanții au fost reprezentați de domnul N. Anagnostopoulos și A. Psycha, avocați în barou dai. Guvernul grec (inclusiv mai) a fost reprezentat de delegatul agentului său, Karavasili, auditorul Consiliului juridic al statului. La 30 aprilie 2013, cererile au fost comunicate guvernului. 2838/2000 și 3016/2002 prevăd o creștere a salariilor ofițerilor forțelor armate, ale poliției elene, ale poliției portuare și ale corpului pompierilor. Prezentele cereri se referă la proceduri inițiate de solicitanți pentru a obține reajustarea și majorarea cuantumului pensiilor lor în conformitate cu aceste legi. Procedurile în cauză Cerere nr. 27809/11 La 19 februarie 2001, reclamantul a înaintat o cerere de reajustare a cuantumului pensiei sale. La 28 septembrie 2001, Contabilitatea generală a statului a respins cererea sa. La 16 septembrie 2002, reclamantul sesizează Curtea de Conturi cu privire la o acțiune împotriva deciziei contabilității generale. La 6 octombrie 2006, Curtea de Conturi i-a acordat recurentului câștig de cauză (hotărârea nr. 2390/2006). 10. La 21 mai 2007, statul se ocupa de casarea în fața sesiunii plenare a Curții de Conturi împotriva hotărârii nr. 2390/2006. 11. La 30 iunie 2010, formarea plenară a Curții de Conturi a respins recursul (hotărârea nr. 1792/2010). Această hotărâre a fost notificată reclamantului la 1 noiembrie 2010. 38575/11, 50628/11 și 58603/11 12. La 22 martie 2001, 29 mai 2001 și, respectiv, 10 aprilie 2001, reclamanții au sesizat separat Contabilitatea generală a statului de cereri de reajustare a cuantumului pensiilor lor. 13. La 29 noiembrie 2001, 7 august și, respectiv, 11 aprilie 2002, Contabilitatea generală a statului a respins cererile acestora 14. La 20 decembrie 2002, recurentele au sesizat Curtea de Conturi cu privire la acțiunile împotriva deciziilor contabilității generale. 15. La 18 mai 2007, Curtea de Conturi a dat câștig de cauză reclamanților (hotărârile nr. 903/2007, 967/2007 și 920/2007). La 22 septembrie 2010, formarea plenară a Curții de Conturi a respins recursurile (hotărârile nr. 2114/2010, 2131/2010 și 2116/2010). Aceste hotărâri au fost notificate după cum urmează: 13 decembrie 2010 (solicitarea nr. 38575/11) ; 14 februarie 2011 (solicitarea nr. 50628/11) și 17 februarie 2011 (solicitarea nr. 58603/11). La 20 aprilie 2001, reclamantul a înaintat o cerere de reajustare a cuantumului pensiei sale. 19. La 6 iunie 2002, Contabilitatea generală a statului a respins cererea sa. 20. La 20 decembrie 2002, reclamantul sesizează Curtea de Conturi cu privire la o acțiune împotriva deciziei contabilității generale 21. La 20 aprilie 2007, Curtea de Conturi i-a acordat recurentului câștig de cauză (hotărârea nr. 634/2007). 22. La 15 februarie 2008, statul s-a ocupat de casarea în fața sesiunii plenare a Curții de Conturi împotriva hotărârii nr. 634/2007. 23. La 2 iunie 2010, formarea plenară a Curții de Conturi a respins recursul (hotărârea nr. 1407/2010). Această hotărâre a fost notificată reclamantului la 27 ianuarie 2011. 64907/11 24. La 16 iulie 2001, reclamantul sesizează Contabilitatea generală a statului în legătură cu o cerere de reajustare a cuantumului pensiei sale. 25. La 17 decembrie 2002, Contabilitatea generală a statului a respins cererea sa. 26. La 16 februarie 2004, reclamantul a formulat o opoziție împotriva acestei decizii în fața Comitetului de control al contabilității generale a statului. 27. Având în vedere că cererea sa a fost respinsă în mod tacit după ce cererea sa a fost respinsă în termen de trei luni fără răspuns din partea administrației, la 12 iulie 2004, Curtea de Conturi a formulat o acțiune împotriva respingerii cererii sale. 28. În 2005, Comitetul de control al contabilității generale a statului a respins opoziția din 16 februarie 2004. La 5 octombrie 2007, Curtea de Conturi i-a acordat recurentului câștig de cauză (hotărârea nr. 2038/2007). 30. La 23 ianuarie 2009, statul se ocupa de casarea în fața sesiunii plenare a Curții de Conturi împotriva hotărârii nr. 2038/2007. 31. La 2 februarie 2011, formarea plenară a Curții de Conturi a respins recursul (hotărârea nr 206/2011). Această hotărâre a fost notificată reclamantului la 16 iunie 2011. 20028/12 32. La o dată nespecificată, reclamantul sesizează Contabilitatea generală a statului în legătură cu o cerere de reajustare a cuantumului pensiei sale. 33. La 17 decembrie 2002, Contabilitatea generală a statului a respins cererea sa. 34. La 18 aprilie 2003, reclamantul sesizează Curtea de Conturi cu privire la o cale de atac împotriva deciziei contabilității generale. 35. La 7 decembrie 2007, Curtea de Conturi i-a acordat recurentului câștig de cauză (hotărârea nr 2584/2007). 36. La 18 martie 2009, statul se ocupa de casarea în fața sesiunii plenare a Curții de Conturi împotriva hotărârii nr 2584/2007. 37. La 21 septembrie 2011, formarea plenară a Curții de Conturi a respins recursul (hotărârea nr. 2281/2011). Această hotărâre a fost notificată reclamantului la 13 decembrie 2011. Cererea nr. 26674/1238. La 19 aprilie 2001, reclamantul sesizează Contabilitatea generală a statului cu privire la o cerere de reajustare a sumei de pensionare. 39. La 22 noiembrie 2001, Contabilitatea generală a statului a respins cererea sa. 40. La 21 mai 2003, reclamantul sesizează Curtea de Conturi cu privire la o acțiune împotriva deciziei de Contabilitate generală. 41. La 18 ianuarie 2008, Curtea de Conturi i-a acordat recurentului câștig de cauză (hotărârea nr. 125/2008). 42. La 6 mai 2009, statul se ocupa de casarea în fața sesiunii plenare a Curții de Conturi împotriva hotărârii nr. 125/2008. 43. La 22 iunie 2011, formarea plenară a Curții de Conturi a respins recursul (hotărârea nr. 1693/2011). Această hotărâre a fost notificată reclamantului la 2 noiembrie 2011. 44. La 12 noiembrie 2004, reclamantul sesizează 44 divizia contabilității generale a statului în legătură cu o cerere de reajustare a cuantumului pensiei sale. 45. La 23 martie 2005, în urma respingerii tacite a cererii sale, a formulat o opoziție în fața Comitetului de control al contabilității generale a statului. 46. Având în vedere că cererea sa a fost respinsă în mod tacit după ce cererea sa a fost respinsă în termen de trei luni fără răspuns din partea administrației, la 18 octombrie 2005, reclamantul a formulat o acțiune împotriva respingerii cererii sale. 47. La 20 octombrie 2005, Comitetul de control al contabilității generale a statului a respins opoziția din 23 martie 2005. 48. La 18 aprilie 2008, Curtea de Conturi i-a acordat recurentului câștig de cauză (hotărârea nr. 914/2008). 49. La 17 iulie 2009, statul se ocupa de casarea în fața sesiunii plenare a Curții de Conturi împotriva hotărârii nr. 914/2008. 50. La 7 decembrie 2011, formarea plenară a Curții de Conturi a respins recursul (hotărârea nr. 3287/2011). Această hotărâre a fost notificată reclamantului la 30 mai 2012. Dreptul intern relevant Legea nr. 4239/2014 51. Legea nr. 4239/2014, intitulată "O satisfacție echitabilă pentru depășirea termenului rezonabil al procedurii în fața instanțelor penale, civile și a Curții de Conturi" a intrat în vigoare la 20 februarie 2014. Aceasta introduce, printre altele, o nouă acțiune de despăgubire pentru acordarea unei satisfacții echitabile pentru prejudiciul moral cauzat de prelungirea nejustificată a unei proceduri în fața Curții de Conturi. Orice cerere de satisfacție echitabilă trebuie depusă în fața fiecărui grad de jurisdicție separat și trebuie prezentată în termen de șase luni de la publicarea deciziei definitive a instanței în fața căreia, potrivit reclamantului, durata procedurii a fost excesivă (...) ÎN DREPT PRIVIND JONCȚIA REPREZENTELOR 52. Având în vedere similitudinea cererilor cu privire la faptele și la problema de fond pe care le ridică, Curtea consideră că este necesar să li se alăture și decide să le examineze împreună într-o singură hotărâre. II. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 § 1 DIN CONVENȚIA 53. Reclamanții susțin că durata procedurilor în cauză a încălcat principiul termenului rezonabil În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Convenție, orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) asupra admisibilității 54. Curtea constată că nu este în mod clar întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din Convenție. În plus, Curtea constată că nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz. Prin urmare, trebuie declarat admisibil. Pe fondul Perioadelor care trebuie luate în considerare 55. 64907/11 și 77124/12, Curtea ia act de faptul că reclamanții, înainte de a sesiza Curtea de Conturi, au introdus o acțiune în fața Comitetului de control al contabilității generale a statului. Această acțiune a fost o acțiune indispensabilă pentru a se putea sesiza Curtea de Conturi. În această privință, Curtea amintește că, atunci când un solicitant trebuie să epuizeze o procedură administrativă prealabilă înainte de a recurge la o instanță, procedura în fața organului administrativ trebuie inclusă în calculul duratei procedurii civile în scopul aplicării articolului 6 (a se vedea în acest sens, Paskhalidis și alții c. Grecia , 19 martie 1997, § 33, Culegerea hotărârilor și deciziilor 1997 Ichtigiaroglou c. Grecia , n 12045/06, § 38, 19 iunie 2008). 56. În aceste condiții, durata procedurilor în cauză este precizată în tabelul de mai jos. cerere Începutul procedurii Sfârșitul procedurii Durata procedurii Instances 27809/11 16 septembrie 2002 30 iunie 2010 Șapte ani și peste nouă luni două 3875/11 50628/11 58603/11 20 decembrie 2002 22 septembrie 2010 Șapte ani și peste nouă luni două 58629/11 20 decembrie 2002 2 iunie 2010 Șapte ani și șase luni aproximativ două 64907/11 16 februarie 2004 2 februarie 2011 Șapte ani aproximativ trei 20028/12 18 aprilie 2003 21 septembrie 2011 Opt ani și peste cinci luni două 26674/12 21 mai 2003 22 iunie 2011 Peste opt ani doi 77124/12 23 martie 2005 7 decembrie 2011 Șase ani și peste opt luni trei Durata rezonabilă a procedurilor 57. Guvernul susține că nu a fost în măsură să cauzeze un prejudiciu moral reclamanților și că aceștia sunt responsabili pentru întârzierile în desfășurarea procedurii. În plus, acesta invocă supraîncărcarea activității Curții de Conturi, la momentul respectiv, pentru a justifica întârzierile în desfășurarea procedurii. 58. Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri pendinte apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și ținând seama de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente, precum și sfera de aplicare a litigiului pentru cei interesați (a se vedea, printre multe altele, Mavredaki c. Grecia, 10696/10, 24 octombrie 2013). În această privință, Comisia observă că este de competența statelor contractante să își organizeze sistemul judiciar astfel încât instanțele lor să poată garanta dreptul de a obține o decizie definitivă cu privire la contestațiile referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil într-un termen rezonabil (Vassilios Atanasiou și alții c. Grecia, 50973/08, § 26, 21 decembrie 2010). 59. Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare cu cele ale cazului în speță și a constatat încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea Mavredaki, citată anterior). 60. În plus, Curtea constată că prezentele cauze nu prezentau nicio complexitate specifică. În plus, Curtea nu este de natură să pună în discuție responsabilitatea reclamanților în domeniul de aplicare a procedurilor. Având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că, în speță, durata procedurilor în litigiu a fost excesivă și nu răspunde cerinței în termen rezonabil 61. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1). III. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 13 DIN CONVENȚIA 62. De asemenea, reclamanții se plâng de faptul că nu există nicio cale de atac eficientă în Grecia pentru a se plânge de durata excesivă a procedurii. Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost săvârșită de persoane care își desfășoară activitatea în exercitarea funcțiilor oficiale. Curtea constată că nu este în mod evident întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din Convenție și subliniază că acesta nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz și, prin urmare, trebuie declarat admisibil. Pe fond 64. Curtea amintește că art. 13 garantează o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale care permite să se plângă de o necunoaștere a obligaiei, impusă prin art. 6 Õ 1, de a auzi cauzele într-un termen rezonabil (a se vedea Kudła c. Polonia [GC], n 30210/96, § 156, CEDH 2000 XI). 65. Pe de altă parte, Curtea a avut deja ocazia să constate că ordinul juridic nu le oferea persoanelor interesate o cale de atac efectivă în sensul articolului 13 din Convenție, care le permitea să se plângă de durata unei proceduri (konti-Arvaniti c. Grecia, nr 5340/99, § 29-30, 10 aprilie 2003, și Tsoukalas c. Grecia, n 12286/08, §§ 37-43, 22 iulie 2010). 66. Curtea constată că, la 20 februarie 2014, a intrat în vigoare Legea nr. 4239/2014 privind satisfacția echitabilă în ceea ce privește depășirea termenului rezonabil pentru o procedură în fața instanțelor penale, civile și a Curții de Conturi. În temeiul legii menționate anterior, s-a stabilit o nouă acțiune care să le permită celor interesați să se plângă de durata fiecărei instanțe în legătură cu o procedură în fața Curții de Conturi în termen de șase luni de la data publicării deciziei referitoare la aceasta (a se vedea punctul 51 de mai sus). Cu toate acestea, Curtea constată că această lege nu a avut efect. Prin urmare, aceasta nu prevede o astfel de acțiune pentru cauze, ca în cazul de față, încheiate cu șase luni înainte de intrarea sa în vigoare; prin urmare, reclamanții nu puteau exercita acțiunea menționată. 67. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că a existat o încălcare a articolului 13 din Convenție din cauza faptului că, la momentul respectiv, lipsa în dreptul intern a unei căi de atac care le-ar fi permis întreprinderilor să obțină pedeapsa dreptului lor de a-și vedea cauza auzită într-un termen rezonabil, în sensul articolului 6 alineatul (1) din Convenție. IV. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIA 68. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții pârâte, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 70. Guvernul contestă aceste pretenții. El invită Curtea să elimine cererile privind prejudiciul moral și afirmă că, în orice caz, o constatare a încălcării ar constitui o satisfacție echitabilă suficientă în ceea ce privește prejudiciul moral. 71. Curtea consideră că trebuie să dea 3 200 EUR pentru fiecare solicitant în cererile nr. 27809/11, 38575/11, 50628/11, 58603/11, 20028/12 și 26674/12, 2 700 EUR pentru solicitant în cererea nr. 58629/11 și 1 400 EUR pentru fiecare solicitant în cererile nr. 64907/11 și 77124/12 pentru prejudiciul moral, plus orice sumă care poate fi datorată de aceștia cu titlu de impozit. Taxa și cheltuielile de judecată 72. Reclamanții solicită, de asemenea, 1 000 EUR fiecare pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața instanțelor interne, precum și 615 EUR fiecare pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața Curții. În ceea ce îi privește pe aceștia din urmă, reclamanții prezintă copii ale facturilor aferente. 73. Guvernul invită Curtea să excludă cererile cu titlu de cheltuieli și cheltuieli de judecată. 74. Curtea nu percepe o legătură de cauzalitate între încălcările constatate și cheltuielile și cheltuielile de judecată solicitate în fața instanțelor interne și respinge această cerere. În ceea ce privește cheltuielile suportate în scopul reprezentării reclamanților în fața acesteia, Curtea consideră că este rezonabil să le aloce în comun 1 800 EUR în acest scop, plus orice sumă care poate fi datorată de aceștia cu titlu de impozit. Curtea consideră adecvată stabilirea ratei dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PRIN CES MOTIVE, CURȚA ÎN L a fost încălcată dispozițiile art. 6 alin. (1) din Convenție A spus că a avut loc o încălcare a art. 13 din Convenție A spus că statul pârât trebuie să plătească, în termen de trei luni, următoarele sume: - pentru daune morale fiecăruia dintre solicitanți: - pentru daune morale, în numele celor care au depus cererea, în numele a trei mii două sute de euro; cererea nr. 58629/11: 2 700 EUR (două mii șapte sute de euro) iii. cereri n 64907/11 și 77124/11 : 1 400 EUR (o mie patru sute de euro) - pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată 1 800 EUR (o mie opt sute de euro) în comun ; că sumele acordate anterior trebuie adăugate la orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către solicitanți ; de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererile de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptată în limba franceză, apoi comunicat în scris la 18 septembrie 2014, în temeiul articolului 77 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Søren C. Prebensen Mirjana Lazarova Trajkovska Grefier adjunct în exercițiu președinte Anexă de interogare Data de introducere Numele reclamantului Data nașterii Locul nașterii: 27809/11 26/04/2011 Konstantinos PRAMANTIOTIS 1937 Ioanina 38575/11 06/06/2011 Nikolaos RIGAS 1932 Atena 50628/11 05/08/2011 Vyronas PETMEZAS 1942, Volos 58603/11 09/08/2011 Fotios PASSAS 1934 Prevenza 58629/11 18/07/2011 Nikolaos PETSAGURAKIS 1937 Ierapetra 64907/11 18/10/2011 Alexandros BAIRAKTARIS 1921 Salonic 20028/12 30/032012 Georgios FLEGGAS 09/05/1939 Salonic 26674/12 26/042012 Georgios DASIOTIS 03/09/1949 Atena 77124/12 28/112012 Dimitrios SAVVIDIS 01/11/1934 Agia Paraskevi