Comunicat la 25 septembrie 2014 SECȚIUNE Cerere nr. 37783/08 İshak Șadi ÇARSANCAKLI și alții împotriva Turciei depusă la 28 iulie 2008 DECLARAȚII DE FACTE O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul İ. S. Çarsancaklı (denumit în continuare „primul reclamant”) este un avocat și restul reclamanților, C. Atakul (denumit în continuare „al doilea reclamant”) și A. Karahan (denumit în continuare „al treilea reclamant”) sunt oameni de afaceri. Ei au îndeplinit diferite sarcini în cadrul Asociației pentru Drepturile Omului pentru Persoanele Opuse (Mazlumder La 16 iunie 1999, procurorul public de la Curtea de Securitate de Stat din Ankara a solicitat instanței să elibereze un mandat de autorizare a cercetării sediului și filialelor Mazlumder , pentru a căuta dovezi privind anumite acte ale asociației, presupuse efectuate împotriva „integrității țării și regimului secular”. În aceeași zi instanța a emis un mandat de căutare, care prevedea următoarele: În conformitate cu art. 13 din Codul privind instituirea și procedurile Curților de Securitate de Stat și cu articolele 86, 94, 95, 96, 97 și 98 din Codul de Procedință Penală și în conformitate cu cererea procurorului public, s-a hotărât să efectueze o căutare a sediului și a tuturor secțiunilor Mazlunder La 18 iunie 1999, procurorul public de la Curtea de Securitate de Stat din Ankara a comunicat decizia de judecată Ministerului Internului pentru execuție. În aceeași zi, Procurorul public a trimis o scrisoare suplimentară aceluiași Minister care a citit: „Pursunt la art. 86 și articolele ulterioare ale Codului de Procedură Penală și având în vedere că aceaceasta este o situație în care întârzierea ar fi prejudicioasă, biroul Procurorului public a decis, de asemenea, să efectueze o căutare a caselor și a birourilor directorului general și a membrilor consiliului de administrație al Asociației.” În aceeași zi, subsecretarul Ministerului Internului a trimis o scrisoare guvernatorilor din 80 de provincii, care a citit după cum urmează: „Pursunt în hotărârea Curții de Securitate a Ankara din 16 iunie 1999 și decizia Procurorului public din 18 iunie 1999, în conformitate cu art. 86 și articolele ulterioare ale Codului de Procedură Penală, și având în vedere toate informațiile și dovezile care demonstrează că Mazlumder acționează împotriva integrității țării și regimului secular, se solicită ca o căutare să fie efectuată în sediul său și sucursalele sale, precum și în casele și birourile directorului general și membrii consiliului, care include casele și birourile membrilor consiliului de administrație a sucursalelor.” La 19 iunie 1999, polițiștii au efectuat o căutare simultană a tuturor instituțiilor menționate în scrisoarea Subsecretarului Ministerului, inclusiv a caselor și birourilor reclamanților. Căutarea biroului de drept al primului reclamant a fost efectuată fără prezența procurorului public sau a unui reprezentant al Asociației Barorilor. La 25 noiembrie 2002, reclamanții au depus o acțiune de compensare în ceea ce privește căutarea ilegală în fața Tribunalului Civil de Primă Instanță împotriva Ministerului Justiției și Ministerului Internului. La 14 aprilie 2006, Tribunalul Civil Fatih a respins afirmațiile reclamanților din cauza faptului că căutarea nu era ilegală. Reclamanții au apelat împotriva deciziei Curții de Casație. La 15 noiembrie 2007, Curtea de Cassie a respins recursul. Hotărârea a fost transmisă la reclamanții la 28 ianuarie 2008. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 8 din Convenție că căutarea efectuată a fost ilegală. Întrebări către părți au existat o ingerință în dreptul reclamantului de a respecta viața privată și domiciliul lor, în sensul articolului 8 § 1 din Convenție? În cazul în care a fost această interferență în conformitate cu legea și necesară în temeiul articolului 8 § Garanțiile procedurale prevăzute în Legea procurorilor și în Codul de Procedură Penală au fost respectate în acest caz? Părțile sunt, de asemenea, solicitate să prezinte toate documentele referitoare la cercetări și procedurile ulterioare conduse de instanțe naționale, precum și informații privind datoria reclamanților în cadrul organizației. İshak Șadi ÇARSANCAKLI născut în 1963, Cengizhan ATAKUL născut în 1959 și reprezentat de ÇARSANCAKLI, Ahmet KARAHAN născut în 1963 și reprezentat de İ.Ș. ÇARSANCAKLI.
Communicated on 25 September 2014
Application no. 37783/08
İshak Șadi ÇARSANCAKLI and others
against Turkey
lodged on 28 July 2008
A list of the applicants is set out in the appendix.
The circumstances of the case
The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.
The applicant İ. S. Çarsancaklı (hereinafter “the first applicant”) is a lawyer and the remaining applicants, C. Atakul (hereinafter “the second applicant”) and A. Karahan (hereinafter “the third applicant”), are businessmen. They performed various duties at the Human Rights Association for Oppressed People (
Mazlumder
).
On 16 June 1999 the Public Prosecutor at the Ankara State Security Court requested the court to issue a warrant authorising the search of the headquarters and branches of the
Mazlumder
, in order to search for evidence concerning certain acts of the association, allegedly carried out against the “integrity of the country and the secular regime”. On the same day the court issued a search warrant, which provided as follows:
“...In accordance with Article 13 of the Code on the Establishment and Procedures of State Security Courts and Articles 86, 94, 95, 96, 97 and 98 of the Code of Criminal Procedure and in line with the request of the Public Prosecutor, it has been decided to carry out a search of the headquarters and all branches of the
Mazlumder
, during day time and on one occasion only, for the purpose of searching for evidence.”
On 18 June 1999 the Public Prosecutor at the Ankara State Security Court communicated the court decision to the Ministry of the Interior for execution. On the same day, the Public Prosecutor sent an additional letter to the same Ministry which read as follows:
“Pursuant to Article 86, and subsequent articles of the Code of Criminal Procedure, and considering that this is a situation where delay would be detrimental, the Public Prosecutor’s office has also decided to carry out a search of the homes and offices of the General Director and board members of the Association.”
On the same day the Under-Secretary of the Ministry of the Interior sent a letter to the governors of 80 provinces, which read as follows:
“Pursuant to the Ankara State Security Court’s decision of 16 June 1999 and the Public Prosecutor’s decision of 18 June 1999, in accordance with Article 86 and subsequent articles of the Code of Criminal Procedure, and in the light of all the information and evidence showing that
Mazlumder
is acting against the integrity of the country and the secular regime, it is requested that a search be carried out in its headquarters and branches, as well as at the homes and offices of the General Director and board members, which includes the homes and offices of the board members of the branches.”
On 19 June 1999 police officers carried out a simultaneous search of all the premises mentioned in the letter of the Under-Secretary of the Ministry, including the applicants’ homes and offices. The search of the first applicant’s law office was carried out without the presence of the public prosecutor or a representative of the Bar Association. A copy of the record of the search was not given to the applicants due to the confidentiality order on the investigation file.
On 25 November 2002 the applicants lodged a compensation action in respect of the unlawful search before the Civil Court of First Instance against the Ministry of Justice and Ministry of the Interior.
On 14 April 2006 the Fatih Civil Court of First Instance rejected the applicants’ claims on the ground that the search had not been unlawful. The applicants appealed against the decision to the Court of Cassation.
On 15 November 2007 the Court of Cassation rejected the appeal. The decision was served on the applicants on 28 January 2008.
The applicants complain under Article 8 of the Convention that the search carried out was unlawful.
Has there been an interference with the applicants’ right to respect for their private life and home, within the meaning of Article 8 § 1 of the Convention?
If so, was that interference in accordance with the law and necessary in terms of Article 8 §
2?
Were the procedural safeguards laid down in the Attorneys’ Act and the Code of Criminal Procedure complied with in the present case?
The parties are also requested to submit all documents pertaining to the searches and the subsequent proceedings conducted by the national courts, and information about the duties of the applicants’ within the organisation.
Appendix
İshak Șadi ÇARSANCAKLI born in 1963,
Cengizhan ATAKUL born in 1959 and represented by İ.Ș.
Ahmet KARAHAN born in 1963 and represented by İ.Ș.