E.N. c. FRANCE

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 24738/14 E.N. împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 30 septembrie 2014 într-un comitet compus din Ann Power-Forde, președinte, Ganna Yudkivska, André Potocki, judecători, și Stephen Phillips, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea formulată la 28 martie 2014, Având în vedere măsura provizorie indicată guvernului pârât în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură al Curții, având în vedere decizia de a comunica litigiul reclamantului întemeiat pe art. 3 din convenție și de a declara inadmisibilă, în formațiune de judecător unic, restul cererii, după ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ Președintele secțiunii, E.N., este un cetățean central african născut în 1982 și rezident în Regisy. Președintele secțiunii a accesat cererea de nedivulgare a identității sale formulată de reclamant [art. 47 alineatul (4) din Regulamentul de procedură]. El a fost reprezentat în fața Curții de către S.S. Solet Bomawoko, avocat în Saint-Denis. Guvernul francez ( E. Belliard, director al afacerilor juridice la Ministerul Afacerilor Externe. Invocând în special art. 3 din Convenție, reclamantul a susținut că o trimitere la Republica Centrafricană ar prezenta riscuri de tratament care contravine acestei dispoziții. La 28 martie 2014, judecătorul care a servit drept președinte al secțiunii căreia i s-a atribuit cauza a decis să informeze guvernul, în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură al Curții, să nu trimită reclamantul în Republica Centrafricană pe durata procedurii în fața Curții. La 28 martie 2014, judecătorul care era președinte al secțiunii a decis să comunice guvernului hotărârea pronunțată în temeiul articolului 3 din convenție și să declare inadmisibilă, în formațiune de judecător unic, restul cererii. În aceeași zi, a fost trimisă o scrisoare de către grefa Curții Consiliului reclamantului, invitându-l să îi transmită, înainte de 15 aprilie 2014, formularul de cerere completat în mod corespunzător. Având în vedere că nu s-a dat niciun răspuns la această scrisoare, la 26 mai 2014, grefa adresată Consiliului reclamantului a primit o scrisoare recomandată cu aviz de primire, care i-a comunicat că nu a returnat formularul de cerere. Cu această ocazie, Tribunalul și-a atras atenția asupra faptului că, în cazul în care această scrisoare ar rămâne fără răspuns, Curtea ar putea concluziona că recurentul nu mai avea niciun interes în menținerea cererii sale și să decidă să o elimine din rol. Nu s-a dat niciun răspuns acestei scrisori, deși a fost primit de consiliul reclamantului la 2 iunie 2014. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai intenționează să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin urmare, este necesar să se elimine cauza rolului. Prin urmare, măsura indicată în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură se încheie. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Stephen Phillips Ann Power-Forde Adjunct Președinte

CINQUIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

24738/14

E.N.

contre la France

La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 30 septembre 2014 en un comité composé de

:

Ann Power-Forde,

présidente,

Ganna Yudkivska,

André Potocki,

juges,

et de Stephen Phillips,

greffier adjoint de section

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 28 mars 2014,

Vu la mesure provisoire indiquée au gouvernement défendeur en vertu de l’article

39 du règlement de la Cour,

Vu la décision de communiquer le grief du requérant tiré de l’article 3 de la Convention et de déclarer irrecevable, en formation de juge unique, le restant de la requête,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant, E.N., est un ressortissant centrafricain né en 1982 et résidant à Roissy. Le président de la section a accédé à la demande de non

‑

divulgation de son identité formulée par le requérant (article 47 § 4 du règlement). Il a été représenté devant la Cour par M

e

S.S. Solet Bomawoko, avocat à Saint-Denis.

Le gouvernement français («

le Gouvernement

») a été représenté par son agent, M

me

E. Belliard, directrice des affaires juridiques au ministère des Affaires étrangères.

Invoquant notamment l’article 3 de la Convention, le requérant alléguait qu’un renvoi vers la République centrafricaine l’exposerait à des risques de traitements contraires à cette disposition.

Le 28 mars 2014, le juge faisant fonction de président de la section à laquelle l’affaire fut attribuée décida d’indiquer au Gouvernement, en application de l’article 39 du règlement de la Cour, de ne pas procéder au renvoi du requérant vers la République centrafricaine pour la durée de la procédure devant la Cour.

Le 28 mars 2014, le juge faisant fonction de président de la section décida de communiquer au Gouvernement le grief tiré de l’article 3 de la Convention et de déclarer irrecevable, en formation de juge unique, le restant de la requête.

Le même jour, un courrier fut adressé par le greffe de la Cour au conseil du requérant l’invitant à lui faire parvenir, avant le 15 avril 2014, le formulaire de requête dûment rempli.

Aucune suite n’ayant été donnée à ce courrier, le greffe adressa au conseil du requérant, le 26 mai 2014, une lettre recommandée avec avis de réception lui rappelant qu’il n’avait pas renvoyé le formulaire de requête. Il attira, à cette occasion, son attention sur le fait qu’au cas où cette lettre demeurerait sans réponse, la Cour pourrait en conclure que le requérant n’avait plus d’intérêt au maintien de sa requête et décider de rayer celle-ci du rôle. Aucune suite ne fut donnée à ce courrier, bien qu’il ait été reçu par le conseil du requérant le 2 juin 2014.

EN DROIT

À la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par conséquent, la mesure indiquée en application de l’article 39 du règlement de la Cour prend fin.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide de rayer la requête du rôle.

Stephen Phillips

Ann Power-Forde

Greffier adjoint

Présidente