PIHONI v. ALBANIA

Comunicat la 6 octombrie 2014 CUARTĂ SECȚIUNE Cerere nr. 74389/13 Petri PIHONI împotriva Albaniei depusă la 25 noiembrie 2013 DECLARAREA FACTELOR Dl Petri Pihoni este un național albanez, născut în 1983 și locuiește în Pogradec. El este reprezentat în fața Curții de către dl Marku, avocat care practică în Tirana. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 6 august 2012, reclamantul a asistat la un schimb verbal puternic între N.P., o rudă a lui, și A.S. într-una dintre străzile principale ale Pogradec. Intervenția reclamantului pentru a se calma N.P. și A.S. a fost eșuată. Schimbul verbal a devenit din ce în ce mai încălzit și s-a încheiat în utilizarea violenței fizice.

După erupția violenței fizice, o unitate specială de poliție a Forței de Reacție Rapid (RRF) a sosit pe site și a intervenit pentru a pune capăt violenței. Prin urmare, reclamantul și celelalte două persoane au fost reținute. Pe drum spre secția de poliție, susține că a fost ofensat, amenințat și tratat rău de polițiștii RRF. Solicitările sale de a fi dus la spital pentru a primi tratament medical au fost fără răspuns. La 7 august 2012, reclamantul a fost eliberat de la detenție. A mers la un centru medical, pentru că se simțea bine. Examinarea medicală a constatat că reclamantul a fost rănit de un obiect dur și brusc, ceea ce i-a provocat o rană care trebuia suturat, trei zgârieturi (dërrmishje ), un edem și o echimoză, leziunile de mai sus au dus la incapacitatea reclamantului de a lucra timp de nouă zile.

În aceeași dată, reclamantul, în baza examinării medicale, a depus o plângere penală împotriva ofițerilor de poliție RRF la biroul procurorului Pogradec pentru că a comis acțiuni arbitrare în încălcarea art. 250 din Codul Penal. După ce nu a primit niciun răspuns din partea procurorului Pogradec cu privire la progresul anchetei, la 27 decembrie 2012, reclamantul a solicitat asistența Centrului Albanez pentru Reabilitarea Trauma și Tortura („Centrul”). În aceeași dată, Centrul a solicitat fără succes biroul procurorului să le furnizeze informații despre cazul reclamantului. La 11 mai 2013, Centrul și-a repetat cererea la biroul procurorului Pogradec. De asemenea, s-a plâns la biroul Procurorului General că nu au fost furnizate reclamantului informații cu privire la progresul anchetei la opt luni după incident.

La 7 iunie 2013, biroul procurorului Pogradec a informat reclamantul că la 13 mai 2013 a rămas ancheta. Potrivit deciziei, procurorul a interogat martorii ochilor, a identificat ofițeri de poliție RRF și le-a interogat, a examinat registrele secției de poliție, a obținut și a examinat imaginile camerelor video din circuit închis din două bănci din apropiere și a efectuat un alt raport legist. În ciuda acțiunilor de investigație de mai sus, nu s-a putut determina obiectul care a cauzat leziunile reclamantului. Procurorul a concluzionat că reclamantul a fost implicat în schimbul verbal între N.P. și A.S., care s-a agravat în violență ca urmare a căror lovituri a reclamantului și A.S. au schimbat între ei.

Prin urmare, nu s-a putut stabili că ofițerii de poliție au acționat în încălcarea articolului 250 din CC. Cu toate acestea, decizia a afirmat și următoarele: „În ceea ce privește plângerea privind utilizarea violenței fizice de către ofițerii de poliție RRF în timpul escortării Petrit Pihoni la secția de poliție, se suspectează că infracțiunile penale ale abuzului de datorie în temeiul articolului 248 din Codul penal au fost efectuate. Rănile, care ar fi putut fi cauzate în timpul escortei de către ofițerii de poliție RRF, au fost infligate pe Petri Pihoni în încălcarea legii (...). În timpul anchetei Petri Pihoni a fost interogat de mai multe ori cu privire la faptul că el a putut identifica ofițerul de poliție RRF care l-a lovit.

El a declarat că nu a putut identifica persoana, deoarece lovitura a venit din spate și el nu a putut vedea care ofițer l-a administrat. Nici nu a fost posibil, pe baza altor dovezi obținute în cursul anchetei, să clarifice acest moment. Având în vedere faptul că responsabilitatea penală este individuală și nu colectivă, consider că ancheta privind această plângere ar trebui păstrată.” art. 250 din CC interzice acțiuni arbitrare comise de o persoană cu competențe publice în exercitarea datoriei sale și pedepsește aceste acțiuni cu o amendă sau un termen de închisoare de șapte ani. Codul de procedură penală art. 105 din CCP prevede dreptul oricărei părți interesate de a solicita copii și extrageri ale actelor de anchetă penală sau a actelor separate, la cheltuielile părții respective.

art. 326 din CCP, care prevede dreptul procurorului de a rămâne în anchetă penală, citește după cum urmează: „1. Când autorul infracțiunii este necunoscut (...), procurorul poate decide să rămână ancheta penală. 2. Se decide șederea anchetei penale după ce toate posibilele acțiuni au fost desfășurate. 3. Ancheta penală rămasă poate reîncepe printr-o decizie a procurorului.” Prin decizia nr. 4 din 18 ianuarie 2013, Curtea Constituțională a declarat că nu există niciun remediu în temeiul dreptului intern împotriva deciziei procurorului care să rămână în anchetă penală. Reclamantul se plânge în temeiul articolelor 3 cu privire la leziunile pe care le-a suferit ca urmare a intervenției de poliție și că ancheta privind identificarea și pedeapsa infractorilor nu a fost eficace.

Având în vedere protecția procedurală împotriva tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (a se vedea punctul 131 din Labita c. Italia [GC], nr. 26772/95, CEDH 2000-IV), a fost ancheta în acest caz de către autoritățile interne în încălcarea articolului 3 din Convenție? Reclamantul dispune de un remediu intern eficace pentru plângerile sale în temeiul articolului 3, conform articolului 13 din Convenție? Guvernul este solicitat să furnizeze o copie completă a dosarului de anchetă penală.

Communicated on 6 October 2014

FOURTH SECTION

Application no. 74389/13 Petri PIHONI against Albania lodged on 25 November 2013

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Petri Pihoni, is an Albanian national, who was born in 1983 and lives in Pogradec. He is represented before the Court by Mr N. Marku, a lawyer practising in Tirana. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 6 August 2012 the applicant witnessed a forceful verbal exchange between N.P., a family relative of his, and A.S in one of the main streets of Pogradec. The applicant’s intervention to calm down N.P. and A.S. was unsuccessful. The verbal exchange became increasingly heated and ended in the use of physical violence. After the eruption of the physical violence, a special police unit of the Rapid Reaction Force (“RRF”) arrived at the site and intervened to put an end to the violence.

As a result, the applicant and the other two individuals were detained. On the way to the police station, he alleges that he was offended, threatened and ill-treated by RRF police officers. His requests to be taken to the hospital to receive medical treatment went unanswered. On 7 August 2012 the applicant was released from detention. He went to a medical centre, because he was feeling unwell. The medical examination found that the applicant had been injured by a hard, blunt object, which had caused him a wound that had to be sutured, three scratches ( dërrmishje ), an oedema and an ecchymosis. The above injuries resulted in the applicant’s incapacity to work for nine days. On the same date the applicant, relying on the medical examination, lodged a criminal complaint against the RRF police officers with the Pogradec prosecutor’s office for having committed arbitrary actions in breach of Article 250 of the Criminal Code.

Having not received any response from the Pogradec prosecutor’s office about the progress of the investigation, on 27 December 2012 the applicant sought the assistance of the Albanian Centre for the Rehabilitation of Trauma and Torture (“the Centre”). On the same date the Centre unsuccessfully requested the prosecutor’s office to provide them information about the applicant’s case. On 11 May 2013 the Centre repeated its request to the Pogradec prosecutor’s office. It also complained to the General Prosecutor’s office that no information had been provided to the applicant about the progress of the investigation eight months after the incident. On 7 June 2013 the Pogradec prosecutor’s office informed the applicant that on 13 May 2013 it had stayed the investigation.

According to the decision, the prosecutor had questioned eye witnesses, identified RRF police officers and questioned them, examined the register logs of the police station, obtained and examined the footage of the closed circuit video cameras of two nearby banks and conducted another forensic report. Despite the above investigative actions, it could not be determined the object that had caused the applicant’s injuries. The prosecutor concluded that the applicant had been involved in the verbal exchange between N.P. and A.S., which had escalated into violence as a result of which the applicant and A.S. had exchanged blows with each other. It could not therefore be established that police officers had acted in breach of Article 250 of the CC.

However, the decision also stated as follows: “As regards the complaint about the use of physical violence by RRF police officers during Petrit Pihoni’s escorting to the police station, it is suspected that the criminal offence of the abuse of duty under Article 248 of the Criminal Code has been carried out. Injuries, which may have been caused during his escorting by RRF police officers, have been inflicted on Petri Pihoni in breach of the (...) law. During the investigation Petri Pihoni was questioned several times about whether he could identify the RRF police officer(s) who had punched him. He stated that he was unable to identify the person, because the blow came from behind and he could not see which officer had administered it.

Neither has it been possible, on the basis of other evidence obtained during the investigation, to clarify this moment. Having regard to the fact that the criminal responsibility is individual and not collective, I consider that the investigation into this complaint should be stayed.” B. Relevant domestic law and practice 1. Criminal Code (“CC”) Article 250 of the CC prohibits arbitrary actions committed by a person vested with public powers in the exercise of his duty and punishes those actions with a fine or a term of imprisonment of seven years. 2. Code of Criminal Procedure Article 105 of the CCP provides for the right of any interested party to request copies and extracts of or separate acts of the criminal investigation file, at that party’s expense.

Article 326 of the CCP, which provides for the prosecutor’s right to stay the criminal investigation, reads as follows: “1. When the author of the offence is unknown (...), the prosecutor may decide to stay the criminal investigation. 2. The stay of the criminal investigation is decided after all possible actions have been carried out. 3. The stayed criminal investigation can re-start by a decision of the prosecutor.” There is no specific provision in the CCP providing for a right to appeal against the prosecutor’s decision staying a criminal investigation. By decision no. 4 of 18 January 2013 the Constitutional Court stated that there existed no remedy under domestic law against a prosecutor’s decision staying the criminal investigation.

COMPLAINTS The applicant complains under Articles 3 about the injuries he sustained as a result of the police intervention and that the investigation into the identification and punishment of the perpetrators has not been effective.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has the applicant been subjected to treatment in breach of Article 3 of the Convention? 2. Having regard to the procedural protection from inhuman or degrading treatment or punishment (see paragraph 131 of Labita v. Italy [GC], no. 26772/95, ECHR 2000-IV), was the investigation in the present case by the domestic authorities in breach of Article 3 of the Convention? 3. Did the applicant have at his disposal an effective domestic remedy for his complaints under Article 3, as required by Article 13 of the Convention? The Government are requested to provide a full copy of the criminal investigation file.