SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 3048/07 Leonid Ivanovich SHAVKUNOV împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care are loc la 4 noiembrie 2014 într-un comitet compus din Mirjana Lazarova Trajkovska, președinte, Paulo Pinto de Albuquerque, Linos-Alender Sicilianos, judecători, și Søren Prebensen, grefier adjunct f.f de secțiune; Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 27 iunie 2007, După ce a deliberat, face următoarea decizie FĂCUT ȘI PROCEDURA Reclamantul, Leonid Ivanovich Shavkunov, este un resortisant rus născut în 1972. În prezent, acesta își ispășește pedeapsa în colonia penitenciară IK 13 în regiunea Sverdlovsk. Guvernul rus a fost reprezentat de M. Matiouchkine, reprezentant al Federației Ruse pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Invocând art. 3 coroborat cu art. 13 din Convenție, reclamantul se plângea de relele tratamente în timpul reținerii sale. Invocând art. 5 din Convenție, reclamantul se plângea că a fost privat de libertatea sa, încălcând legea națională în vigoare. De asemenea, el se plângea, invocând alineatul (3) din această dispoziție, că, în această perioadă, nu fusese tradus în fața unui judecător. Invocând art. 8 din convenție, recurentul se plângea că percheziția la domiciliul său efectuată în noaptea de 6 - 7 decembrie 2004 nu era conformă cu legea națională. Invocând articolele 8 și 6, coroborate cu art. 13 din Convenție, reclamantul se plângea de pierderea corespondenței prin poștă. Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plângea că audierile din 14 martie 2007 și 27 aprilie 2007 fuseseră ținute în absența sa. Fără a invoca niciun articol al convenției, reclamantul se plângea de diferite falsificări făcute de ofițerii responsabili cu anchetarea dublei crime. Invocând art. 13 din Convenție, reclamantul se plângea că certificatele medicale fuseseră confiscate din dosarul său personal. El a denunțat refuzul unui procuror de a da în judecată persoanele responsabile. Observațiile reclamantului din articolele 3, 5 și 8 din convenție au fost comunicate guvernului care și-a transmis observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acestora. Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Scrisoarea modulului a rămas fără răspuns. În temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost mai scurt și că nu a solicitat prelungirea acestuia. În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, ar putea elimina o cerere din rol atunci când, ca și în cazul de față, circumstanțele sugerează că reclamantul nu intenționează să o mențină. Scrisoarea a ajuns bine la reclamantul care nu a răspuns la aceasta. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai intenționează să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 1 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. Søren Prebensen Mirjana Lazarova Trajkovska grefier adjunct f.f. președinte
Requête n
o
30458/07
Leonid Ivanovich SHAVKUNOV
contre la Russie
La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 4 novembre 2014 en un comité composé de
:
Mirjana Lazarova Trajkovska,
présidente,
Paulo Pinto de Albuquerque,
Linos-Alexandre Sicilianos,
juges,
et de Søren Prebensen,
greffier adjoint f.f de section,
Vu la requête susmentionnée introduite le 27 juin 2007,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Leonid Ivanovich Shavkunov, est un ressortissant russe né en 1972. Il purge actuellement sa peine dans la colonie pénitentiaire IK
‑
13 dans la région de Sverdlovsk.
Le gouvernement russe (« le Gouvernement ») a été représenté par M.
G.
Matiouchkine, représentant de la Fédération de Russie auprès de la Cour européenne des droits de l’homme.
Invoquant l’article 3 combiné avec l’article 13 de la Convention, le requérant se plaignait des mauvais traitements lors de sa garde à vue. Invoquant l’article 5 de la Convention, le requérant se plaignait d’avoir été privé de sa liberté, en violation de la loi nationale en vigueur. Il se plaignait aussi, invoquant le paragraphe 3 de cette disposition, que, pendant cette période, il n’avait pas été traduit devant un juge. Invoquant l’article 8 de la Convention, le requérant se plaignait de ce que la perquisition à son domicile menée la nuit du 6 au 7 décembre 2004 n’était pas conforme à la loi nationale. Invoquant les articles 8 et 6, combinés avec l’article 13 de la Convention, le requérant se plaignait de la perte de sa correspondance par la poste. Invoquant l’article 6 de la Convention, le requérant se plaignait que les audiences d’un tribunal du 14 mars 2007 et du 27 avril 2007 avaient été tenues en son absence. Sans invoquer aucun article de la Convention, le requérant se plaignait de différentes falsifications faites par des officiers chargés de l’enquête sur le double meurtre. Invoquant l’article 13 de la Convention, le requérant se plaignait que des certificats médicaux avaient été subtilisés de son dossier personnel. Il dénonçait le refus d’un procureur de poursuivre au pénal des personnes responsables.
Les griefs du requérant tirés des articles 3, 5 et 8 de la Convention ont été communiquées au gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de ceux-ci. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse.
Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 24
juin 2014, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir celle
‑
ci. La lettre est bien parvenue au requérant qui n’y a pas répondu.
À la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37
§
1 de la Convention.
Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
Søren Prebensen
Mirjana Lazarova Trajkovska
Greffier adjoint f.f.
Présidente