ZHABKIN c. RUSSIE

SECȚIA ÎNTÂI

DECIZIE

Cererea nr. 66401/12

Aleksandr Vladimirovich ZHABKIN

împotriva Rusiei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secția întâi), reunită la 18 noiembrie 2014 într-un comitet compus din:

Khanlar Hajiyev, președinte,

Erik Møse,

Dmitry Dedov, judecători,

și Søren Prebensen, grefier adjunct de secție în interimat,

Având în vedere cererea sus-menționată introdusă la 16 iulie 2008,

După ce a deliberat, pronunță prezenta decizie:

FAPTE ȘI PROCEDURĂ

Reclamantul, dl. Aleksandr Vladimirovich Zhabkin, este un cetățean rus născut în 1974 și care locuiește la Tula.

Guvernul rus («Guvernul») a fost reprezentat de dl. G. Matiouchkine, reprezentant al Federației Ruse pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Invocând articolul 8 din Convenție, reclamantul se plângea că era privat de drepturile sale părintești față de fiul său. Se plângea, din perspectiva articolului 6 din Convenție, că autoritățile nu i-au asigurat participarea la ședința tribunalului Privokzalny din Tula și, pe de altă parte, accesul la o instanță.

Capetele de cerere ale reclamantului întemeiate pe articolele 6 și 8 din Convenție au fost comunicate guvernului care a transmis observațiile sale cu privire la admisibilitatea și temeinicia acestora. Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să le prezinte pe ale sale. Scrisoarea Grefei a rămas fără răspuns.

Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 13 iunie 2014, pe temeiul articolului 37 § 1 a) din Convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care îi era acordat pentru prezentarea observațiilor sale era expirat și că nu solicitase prelungirea acestuia. Ea a precizat în plus că, conform aceluiași articol, putea scoate o cerere de pe rol atunci când, ca în speță, circumstanțele dau de gândit că reclamantul nu intenționează să o mențină. Scrisoarea a ajuns la reclamant care nu a răspuns la ea.

ÎN DREPT

În lumina celor ce preced, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai intenționează să își mențină cererea (articolul 37 § 1 a) din Convenție). În absența unor circumstanțe particulare care să atingă respectarea drepturilor garantate de Convenție sau de Protocoalele sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 § 1 din Convenție.

Este deci cazul să se scoată cauza de pe rol.

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,

Decide să scoată cererea de pe rol.

Søren Prebensen Khanlar Hajiyev

Grefier adjunct interimar Președinte

PREMIÈRE SECTION

DÉCISION

Requête n

o

66401/12

Aleksandr Vladimirovich ZHABKIN

contre la Russie

La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 18

novembre 2014 en un comité composé de

:

Khanlar Hajiyev,

président,

Erik Møse,

Dmitry Dedov,

juges,

et de Søren Prebensen,

greffier adjoint de section f.f.,

Vu la requête susmentionnée introduite le 16 juillet 2008,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. Aleksandr Vladimirovich Zhabkin, est un ressortissant russe né en 1974 et résidant à Tula.

Le gouvernement russe (« le Gouvernement ») a été représenté par M. G. Matiouchkine, représentant de la Fédération de Russie auprès de la Cour européenne des droits de l’homme.

Invoquant l’article 8 de la Convention, le requérant se plaignait qu’il était privé de ses droits parentaux envers son fils. Il se plaignait, sous l’angle de l’article 6 de la Convention, que les autorités ne lui ont assuré la participation à l’audience du tribunal Privokzalny de Toula et, d’autre part, de l’accès à un tribunal.

Les griefs du requérant tirés des articles 6 et 8 de la Convention ont été communiquées au gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de ceux-ci. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 13 juin 2014, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir celle-ci. La lettre est bien parvenue au requérant qui n’y a pas répondu.

EN DROIT

À la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37

§

1 de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Søren Prebensen

Khanlar Hajiyev

Greffier adjoint f.f.

Président