CASE OF SENCHISHAK v. FINLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- No violation of Article 3 - Prohibition of torture (Article 3 - Expulsion) (Conditional) (Russia)
CASE OF SENCHISHAK v. FINLAND (CtEDO, 2014)
Reclamantul s-a născut în 1942 și trăiește în Espoo. Soțul și două fiice în Rusia. În 1988, una dintre fiicele s-a mutat în Finlanda și a locuit acolo în permanență de atunci. Ea este un cetățean finlandez. Celălalt fiică a dispărut în 2003 și este probabil mort. Reclamantul a crescut nepoata ei, care s-a născut în 1986, de la vârsta de 3 sau 4 ani, când mama copilului a dispărut. În noiembrie 2006, reclamantul a suferit un accident vascular cerebral în Rusia. Se pare că partea ei dreaptă a fost paralizată atunci. La vremea aceea, ea a locuit cu soțul ei, până când a murit în 2007. La 7 decembrie 2008, reclamantul a sosit în Finlanda cu o viză de turism eliberată pentru o perioadă de 30 de zile, fără a depune o cerere prealabilă de permis de reședință la o reprezentanță finlandeză. De atunci, locuiește cu fiica ei în Espooo. 10. La 17 decembrie 2008, reclamantul a solicitat un permis de reședință pe baza legăturilor familiale cu fiica ei. 11. La 31 iulie 2009, Serviciul Finlandez de Immigrație (Maahanmuuttovirasto, Migrationsverket) a refuzat reclamantului un permis de rezidență și a ordonat îndepărtarea în Rusia. 12. Reclamantul a apelat la Curtea Administrativă de Helsinki (hallinto-oikeus, förvaltningsdomstolen), care prezintă noi dovezi medicale despre starea ei de sănătate. 13. La 8 aprilie 2010, Curtea Administrativă de Helsinki a anulat decizia Serviciului de Immigrație și i-a remis cazul pentru reexaminare, deoarece au fost prezentate noi dovezi în chestiunea în care nu a putut lua o poziție de primă instanță. 14. La 29 aprilie 2010, Serviciul de Immigrație a refuzat din nou reclamantului un permis de reședință și a ordonat îndepărtarea ei în Rusia. Acesta a constatat că, în conformitate cu legislația internă, reclamantul nu avea dreptul la un permis de ședere pe baza legăturilor familiale, deoarece nu era membru al familiei (soț sau copil minor) unei persoane care locuiesc în Finlanda. Alte rude decât membrii familiei au fost eliberate un permis de ședere numai în circumstanțe excepționale, în principal în cazul în care scopul a fost de a continua viața de familie apropiată în Finlanda sau în cazul în care rudele erau complet dependente de un cetățean finlandez care locuiește în Finlanda. Nici un permis de ședere nu a putut fi acordat pe baza motivelor de sănătate. Se pare că reclamantul nu a putut primi un tratament medical adecvat în Rusia. Vârsta reclamantului, starea ei de sănătate și faptul că rudele ei trăiau în Finlanda nu erau motive suficiente pentru a-i emite un permis de ședere. 15. Reclamantul a apelat la Curtea Administrativă de Helsinki, cerând ca hotărârea Serviciului de Immigrație să fie anulată. Ea a susținut, printre altele, că nu a primit un tratament corespunzător în Rusia și că acest tratament nu poate fi furnizat. Ea nu are rude în Rusia care ar putea avea grijă de ea. Acest lucru a însemnat că ea ar trebui să fie pusă într-o casă de îngrijire, care standardul era în general sărac în Rusia. Fiica ei nu ar putea să se mute înapoi în Rusia, fie că ea ar trebui să-și părăsească slujba în Finlanda și să-și ia fiica cu ea. Nu era chiar sigur că ei vor fi eliberați un permis de reședință în Rusia. Condiția mentală a reclamantului a fost astfel încât ea nu a putut suporta îndepărtarea și separarea de la fiica ei. Separarea ar duce la moartea ei fie prin boală sau sinucidere. 16. La 27 mai 2010, Curtea Administrativă de Helsinki a ordonat o ședere la îndepărtare pentru durata procedurii dinaintea acesteia. 17. La 16 septembrie 2011, Curtea Administrativă de Helsinki a respins apelul reclamantului. Din motivele sale, instanța a remarcat că întrebarea esențială a fost dacă reclamantul depinde complet de fiica ei care locuiește în Finlanda. Starea reclamantului de sănătate fizică și mentală a fost testată de certificate medicale adecvate. Cu toate acestea, nu s-a demonstrat că reclamantul nu a putut primi un tratament sau o îngrijire medicală adecvată în Rusia, în propria limbă. Prin urmare, reclamantul nu depinde complet de fiica ei din Finlanda, nici nu are legături strânse cu Finlanda. Reclamantul are legături strânse cu Rusia, unde ar putea, de asemenea, să primească tratament. Faptul că tratamentul ar fi mai scump nu există un motiv pentru a acorda un permis de reședință. Fiica reclamantului ar putea să o ajute financiar și ar putea, de asemenea, să o viziteze în Rusia. 18. Reclamantul a apelat la Curtea Supremă Administrativă (korkein hallinto-oikeus, högsta förvaltningsdomstolen), solicitându-i permisiunea de recurs și că instanța de judecată a ordonat șederea la înlăturare. 19. Nu a fost ordonată șederea la înlăturare de către Curtea Supremă Administrativă. 20. La 14 iunie 2012, Curtea Supremă Administrativă a refuzat să cedeze la recurs.