WAHL v. LITHUANIA

Comunicat la 16 decembrie 2014 SECȚIUNE Cerere nr. 43062/08 Lina WAHL împotriva Lituania depusă la 24 iulie 2008 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Lina Wahl, este un cetățean lituanian, care s-a născut în 1963. Locuiește în Granite Bay, Statele Unite. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. În 2008, reclamantul s-a căsătorit cu un cetățean al Statelor Unite ale Americii, T.S. Wahl. A cerut autorităților lituaniene să o elibereze cu un certificat de căsătorie și cu un pașaport lituanian, indicând numele ei căsătorit ca „Wahl”. În aprilie 2008, autoritățile municipale din orașul Vilnius au emis un certificat de căsătorie al reclamantului. În mai 2008, Departamentul de Migrație a emis un pașaport lituanian. Ambele documente indică numele căsătorit al reclamantului ca „Vahl”. Reclamantul a cerut acestor două autorități să corecteze ortografia numelui ei de familie. Solicitările sale au fost refuzate din cauza faptului că legislația lituaniană nu permite scrisoarea „W” să fie scrisă în pașaportul lituanian (a se vedea legislația internă relevantă, mai jos). În iunie 2008, reclamantul a încercat să înceapă o procedură de instanță administrativă, cerând instanței să îi permită să mențină numele soțului său în documentele lituaniene. Ea s-a bazat pe art. 8 din Convenție. Reclamantul a numit Seimas (Parlamentul lituanian) drept inculpat în acest caz. Ea a explicat că nici municipiul Vilnius, nici Departamentul de Migrație nu avea competența de a modifica legislația. Prin hotărârea din 26 iunie 2008, Curtea Administrativă Regională Vilnius a refuzat să admită plângerea ei pentru examinare. Curtea a remarcat că reclamantul nu a plătit taxa de judecată. De asemenea, ea a trebuit să explice mai bine care a adoptat un act care i-a încălcat drepturile și cum. Potrivit celei mai recente documente din posesia Curții în ceea ce privește cazul reclamantului, la 14 iulie 2008, ea a reiterat plângerea ei scrisă la Curtea Administrativă Regională de Vilnius, de data aceasta identificând municipalitatea orașului Vilnius și Departamentul de Migrație ca acuzată. Reclamantul a susținut că o ortografie diferită a numelui de familie al ei și al soțului său le va provoca neplăceri în viața lor de familie. Legea și practicile interne relevante În temeiul articolului 14 din Constituția lituaniană, limba statului este lituanian. La 31 ianuarie 1991 Consiliul Suprem al Republicii Lituania a adoptat o rezoluție „Pe scrierea numelor și a numelor de familie în pașaportul cetățenilor Republicii Lituania”. Rezoluția a avut loc: „1. În pașaportul cetățenilor Republicii Lituania numele și numele de familie sunt scrise în scrisori lituaniene în conformitate cu înregistrările lituaniene în pașaporturile existente sau în alte documente personale pe baza cărora pașaportul este eliberat. În pașapoartele cetățenilor Republicii Lituania, numele și numele de familie al persoanelor cu naționalitate nelituane sunt scrise în litere lituaniene. În conformitate cu cererea scrisă a unui cetățean de forma stabilită, numele și numele de familie sunt scrise: (a) în conformitate cu pronunțarea și fără respectarea normelor gramaticale (fără inflexiuni lituaniene) (b) în conformitate cu pronunțarea și conformitatea cu normele gramaticale (adăugarea inflexiunii lituaniene)” Prin o hotărâre din 21 octombrie 1999, Curtea Constituțională a susținut că legislația de mai sus este în conformitate cu Constituția. Având în vedere faptul că pașaportul cetățenului lituanian a fost un document oficial care atestă o legătură juridică permanentă între un individ și stat, adică cetățenia unui individ, și faptul că relațiile cu cetățenie aparțin sferei de viață publică a statului, numele și numele familiei unui individ trebuie să fie scris în limba statului, adică în lituanian. În caz contrar, statutul constituțional al limbii de stat va fi respins. Curtea Constituțională a remarcat, de asemenea, că sfera de utilizare obligatorie a limbii de stat este viața publică a Lituania. Astfel, nu este obligatorie în viața privată în cazul în care persoanele folosesc limba aleasă. Rezoluția Consiliului Suprem nu a reglementat viața privată, ci a stabilit doar scrierea numelor și a numelor de familie în pașapoartele cetățenilor Republicii Lituania. Prin urmare, nu exista niciun motiv pentru a menține că Rezoluția Consiliului Suprem contrazice art. 22 din Constituție, care proteja dreptul la respectarea vieții familiale. La 6 noiembrie 2009, Curtea Constituțională, la cererea lui Seimas, a interpretat hotărârea anterioară din 1999, și a răspuns la întrebarea ipotetică a lui Seimas dacă, dacă un cetățean așa dorește, numele sau numele ei de familie ar putea fi transcris în litere alfabete non-lituanee în secțiunea „alte remarci (kit Curtea Constituțională a susținut că este în cadrul competențelor discreționale ale Seimas să stabilească că numele unei persoane și numele de familie pot fi transcrite în litere alfabetice nelituane în „alte remarci” ale pașaportului lituanian. În cazul în care Seimas alege să prevadă o astfel de posibilitate, ar trebui să adopte o legislație adecvată care să precizeze baza și criteriile pentru astfel de transcripții. Chiar și așa, Seimas ar trebui să țină seama de faptul că limba lituană, în calitate de majoritate absolută a altor limbi europene, se bazează pe alfabetul latin. În orice caz, pagina principală a pașaportului ar conține încă numele și numele de familie al cetățeanului în litere lituaniene. Acest lucru nu ar fi încălcat principiul constituțional că limba de stat este lituană. La 17 iulie 2013, Curtea Supremă a hotărât un recurs asupra punctelor de drept în cazul nr. 3K-3-392/2013 adus de un cetățean lituanian, J.V., care în 2008 s-a căsătorit cu un cetățean austriac, F.A.W. Autoritățile lituaniene au emis J. cu documente lituaniene care declară că numele ei de familie căsătorit este „V.”, dar nu „W.” Curtea lituaniană a refuzat cererea J.V. de a corecta numele ei de familie. Curtea Supremă a avut în vedere interpretarea Curții Constituționale a 6 Noiembrie 2009. Curtea Supremă a observat totuși că la data deciziei sale nu a fost instituit niciun mecanism juridic pentru a scrie numele unei persoane cu litere alfabetice non-lituane („W”, în acest caz) în secțiunea „alte remarci” a pașaportului lituanian. În consecință, în absența unei astfel de reglementări juridice, nu a fost posibil să se acorde, prin decizia instanței de judecată, cererea unei persoane de a-și scrie numele în simboluri alfabetice non-lituane. Pe faptele din acest caz, instanța civilă a constatat, de asemenea, că J. nu a demonstrat că numele ei de familie căsătorit scris ca „V” își cauzase un dezavantaj grav. În temeiul articolului 8 din Convenție, reclamantul se plânge că denaturarea formei scrise a numelui ei căsătorit în pașaportul și certificatul de căsătorie lituanian constituie o interferență nejustificată și disproporționată în exercitarea dreptului ei de a respecta viața ei privată și de familie. Ea este nemulțumit că Seimas nu a luat măsuri pentru a modifica legislația lituaniană pentru a permite numele ei să fie scris sub numele de “Wahl”. A existat o încălcare a articolului 8 din Convenție din cauza faptului că reclamantul nu poate să-și scrie numele de familie ca „Wahl” în documentele sale oficiale lituaniene, în special în pașaportul său lituanian și certificatul de căsătorie lituanian (a se vedea Mentzen v. Letonia (dec.), nr. 71074/01, CEDH 2004-XII)? Guvernul este invitat să descrie evoluțiile legislației lituaniene, începând din 1990, în ceea ce privește posibilitatea de a scrie numele unei persoane sau numele de familie, care conține scrisori care nu sunt prezente în alfabetul lituanian, în pașaportul lituanian și/sau în alte documente oficiale. Reclamantul este solicitat să precizeze care sunt dificultăți concrete (pe baza căreia a depus cererea la Curte) în cauză, deoarece numele ei în documentele lituaniene este scris sub numele de „Vahl”.

Communicated on 16 December 2014

SECOND SECTION

Application no. 43062/08

Lina WAHL

against Lithuania

lodged on 24 July 2008

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mrs Lina Wahl, is a Lithuanian citizen, who was born in

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

In 2008 the applicant married a citizen of the United States of America, T.S.

Wahl.

She asked the Lithuanian authorities to issue her with a marriage certificate and a Lithuanian passport, indicating her married name as “Wahl”.

In April 2008 the Vilnius city municipal authorities issued the applicant with a marriage certificate. In May 2008 the Migration Department issued the applicant a Lithuanian passport. Both documents indicate the applicant’s married name as “Vahl”.

The applicant then asked those two authorities to correct the spelling of her family name. Her requests were refused on the ground that Lithuanian legislation did not allow the letter “W” to be written in the Lithuanian passport (see Relevant domestic law, below).

In June 2008 the applicant attempted to start administrative court proceedings, asking the court to allow her to keep her husband’s name in the Lithuanian documents. She relied on Article 8 of the Convention. The applicant named the Seimas (the Lithuanian Parliament) as the defendant in the case. She explained that neither the Vilnius city municipality nor the Migration Department had competence to amend the legislation.

By a ruling of 26 June 2008 the Vilnius Regional Administrative Court refused to admit her complaint for examination. The court noted that the applicant had not paid the court fee. She also had to explain better which institution had adopted an act that breached her rights, and how.

According to the latest document in the Court’s possession as regards the applicant’s case, on 14 July 2008 she reiterated her written complaint to the Vilnius Regional Administrative Court, this time identifying the Vilnius city municipality and the Migration Department as defendants. The applicant argued that different spelling of her and her husband’s family names would cause them inconvenience in their family life.

B.

Relevant domestic law and practice

Under Article 14 of the Lithuanian Constitution, the State language is Lithuanian.

On 31 January 1991 the Supreme Council of the Republic of Lithuania passed a Resolution “On Writing of Names and Family Names in Passports of Citizens of the Republic of Lithuania”. The Resolution held:

“1.

In the passport of citizens of the Republic of Lithuania the names and family names shall be written in Lithuanian letters according to the Lithuanian entries in existing passports or other personal documents on the basis whereof the passport is issued.

2.

In the issued passports of citizens of the Republic of Lithuania the names and family names of individuals of non-Lithuanian nationality shall be written in Lithuanian letters. Under a citizen’s written request of established form, his name and family name shall be written:

(a)

according to the pronunciation and without conforming to the grammatical rules (without Lithuanian inflexions)

or

(b)

according to the pronunciation and conforming to the grammatical rules (by adding Lithuanian inflexions).”

By a Ruling of 21 October 1999, the Constitutional Court held that the above legislation was in compliance with the Constitution. Taking into account the fact that the passport of the Lithuanian citizen was an official document certifying a permanent legal link between an individual and the State, that is, the citizenship of an individual, and the fact that citizenship relations belonged to the sphere of public life of the State, the name and family name of an individual had to be written in the State language, that is, in Lithuanian. Otherwise, the constitutional status of the State language would be denied. The Constitutional Court also noted that the sphere of compulsory use of the State language was the public life of Lithuania. Thus, it was not compulsory in private life where persons use the language chosen by them. The Resolution of the Supreme Council did not regulate private life but merely determined writing of names and family names in the passports of citizens of the Republic of Lithuania. Therefore, there were no grounds to maintain that the Resolution of the Supreme Council contradicted Article 22 of the Constitution, which protected the right to respect for family life.

On 6 November 2009 the Constitutional Court, upon the request by the Seimas, interpreted its earlier ruling of 1999, and answered the Seimas’ hypothetical question whether, if a citizen so wished, his or her name or family name could be transcribed in non-Lithuanian alphabet letters in the “other remarks section (

kitų įrašų skyrius

)” of his or her Lithuanian passport. The Constitutional Court held that it was within the discretionary powers of the Seimas to establish that a person’s name and family name could be transcribed in non-Lithuanian alphabet letters in the “other remarks section” of the Lithuanian passport. Should the Seimas choose to provide for such a possibility, it had to adopt appropriate legislation specifying the basis and criteria for such transcriptions. Even so, the Seimas should take into account the fact that Lithuanian language, as absolute majority of other European languages, is based on Latin alphabet. In any case, the main page of the passport would still contain the citizen’s name and family name in Lithuanian letters. This would not be in breach of the constitutional principle that the State language is Lithuanian.

On 17 July 2013 the Supreme Court decided an appeal on points of law in case no.

3K-3-392/2013 brought by a Lithuanian citizen, J.V., who in 2008 had married an Austrian citizen, F.A.W. The Lithuanian authorities issued J. with Lithuanian documents stating that her married family name was “V.”, but not “W.” The Lithuanian courts refused J.V.’s request that her family name be corrected. The Supreme Court had due regard to the Constitutional Court’s interpretation of 6

November 2009. The Supreme Court nevertheless observed that at the date of its decision no legal mechanism had been set up for writing a person’s name with non-Lithuanian alphabet letters (“W”, in that case) in the “other remarks section” of the Lithuanian passport. Accordingly, in the absence of such legal regulation, it was not possible to grant, by a court decision, a person’s request to have her name written in non-Lithuanian alphabet symbols. On the facts of that case the civil court also found that J. had failed to prove that her married family name written as “V.” had caused her serious disadvantage.

COMPLAINT

Under Article 8 of the Convention the applicant complains that the distortion of the written form of her married name in her Lithuanian passport and marriage certificate constitutes an unjustified and disproportionate interference with the exercise of her right to respect for her private and family life. She is dissatisfied that the Seimas has not taken steps to amend Lithuanian legislation to allow her name be written as “Wahl”.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Has there been a violation of Article 8 of the Convention on account of the fact that the applicant is not able to have her family name written as “Wahl” in her official Lithuanian documents, in particular, in her Lithuanian passport and her Lithuanian marriage certificate (see

Mentzen v. Latvia

(dec.), no. 71074/01, ECHR 2004-XII)?

2.

The Government are requested to describe developments in Lithuanian law, as of 1990, as concerns possibility to write a person’s name or family name, containing letters not present in the Lithuanian alphabet, in the Lithuanian passport and/or other official documents.

3.

The applicant is requested to specify which concrete difficulties (on the basis of which she has lodged her application with the Court) she has faced because her name in Lithuanian documents is written as “Vahl”.