SPINU v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Comunicat la 18 decembrie 2014 SECȚIUNEA TERZĂ Cerere nr. 49597/13 Andrei SPINU împotriva Republicii Moldova depusă la 17 iulie 2013 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Andrei Spînu, este un național moldovenesc, care s-a născut și trăiește în Cobusca Nouă. El este reprezentat în fața Curții de către dl Malanciac, un avocat practicant în Chișinău. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 14 februarie 2007, în timpul lucrării în vița angajatorului său, reclamantul a fost rulat în jos de un tractor condus de G., un alt angajat, și a avut fracturat glezna stângă. Rănile au fost calificate de severitate intermediară. Reclamantul a depus o plângere penală în ceea ce privește G. cu biroul procurorului Anenii Noi. La 28 septembrie 2007, procurorul a hotărât să nu instituie o procedură penală pentru lipsa de elemente penale în acțiunile G.. El a concluzionat că rănile au rezultat dintr-un accident de muncă și nu de trafic și că, de fapt, reclamantul a fost responsabil pentru aceasta deoarece, fiind beat, s-a expus la pericol. La 17 septembrie 2008, judecătorul investigator Anenii Noi a anulat decizia procurorului și a ordonat procurorului să investigheze în plus anumite circumstanțe ale cauzei, cum ar fi dacă tractorul avea oglinzi de vedere spate, a fost asigurat și a fost potrivit pentru exploatarea. Procurorul a refuzat să inițieze proceduri în alte trei ocazii; refuzurile sale au fost ulterior anulate fie de procurorul ierarhic superior, fie de judecător. La 16 februarie 2011, procurorul a inițiat proceduri penale pentru acuzații de încălcare a traficului rutier care au determinat leziuni de severitate intermediară. În două ocazii, procurorul a adoptat decizii de a pune capăt anchetei penale pentru lipsa unor dovezi suficiente pentru a urmări G. Cu toate acestea, deciziile au fost ulterior anulate fie de procurorul ierarhic superior, fie de judecătorul de investigare pentru neexagerarea circumstanțelor cazului, astfel cum a ordonat judecătorul de investigare în 2008. La 30 aprilie 2013, procurorul a întrerupt ancheta din aceleași motive ca înainte. Reclamantul a interzis apelul. Procedințele au fost pendente la momentul în care cererea a fost depusă. COMPLAINTS Reclamantul se plâng, în temeiul articolului 6 din Convenție, că autoritățile interne nu au efectuat o investigație eficace în ceea ce privește plângerea sa cu privire la rănile infligéte de o parte privată. Reclamantul se plânge de asemenea că nu a avut niciun remediu eficace, în conformitate cu art. 13 din Convenție, în ceea ce privește plângerea sa cu privire la ineficiența anchetei. Întrebarea părților având în vedere protecția procedurală împotriva maltraturilor în temeiul articolului 3 din Convenție (a se vedea Labita c. Italia [GC], nr. 26772/95, § 131, CEDO 2000-IV), a fost efectuată ancheta efectuată de autoritățile interne în acest caz în sensul articolului respectiv? Reclamantul dispune de un remediu intern eficace pentru plângerea sa în temeiul articolului 3, conform articolului 13 din Convenție?

Communicated on 18 December 2014

THIRD SECTION

Application no. 49597/13

Andrei SPINU

against the Republic of Moldova

lodged on 17 July 2013

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Andrei Spînu, is a Moldovan national, who was born in and lives in Cobusca Nouă. He is represented before the Court by Mr

I.

Malanciuc, a lawyer practising in Chișinău.

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

On 14 February 2007, while working in his employer’s vineyard, the applicant was run down by a tractor driven by G., another employee, and had his left ankle fractured. The injuries were qualified as of intermediate severity. The applicant filed a criminal complaint in respect of G. with the Anenii Noi prosecutor’s office.

On 28 September 2007 the prosecutor decided not to institute criminal proceedings for lack of criminal elements in G.’s actions. He concluded that the injuries had resulted from a labour and not a traffic accident and that the applicant had in fact been responsible for it because, being drunk, he had exposed himself to danger. The applicant appealed. On 17 September 2008 the Anenii Noi investigating judge quashed the prosecutor’s decision and ordered the prosecutor to investigate additionally certain circumstances of the case, such as whether the tractor had rear-view mirrors, was insured and was fit for exploitation.

The prosecutor refused to institute proceedings on other three occasions; his refusals were subsequently quashed either by the hierarchically superior prosecutor or by the investigating judge.

On 16 February 2011 the prosecutor initiated criminal proceedings on charges of road traffic violation resulting in injuries of intermediate severity.

On two occasions the prosecutor adopted decisions to terminate the criminal investigation for lack of sufficient evidence to prosecute G. However, the decisions were subsequently quashed either by the hierarchically superior prosecutor or by the investigating judge for failure to examine the circumstances of the case as ordered by the investigating judge in 2008.

On 30 April 2013 the prosecutor discontinued the investigation on the same grounds as before. The applicant appealed. Proceedings were pending at the time when the application was submitted.

COMPLAINTS

The applicant complains under Article 6 of the Convention that the domestic authorities failed to conduct an effective investigation in respect of his complaint about the injuries inflicted by a private party.

The applicant also complains that he had no effective remedies as required by Article 13 of the Convention, in respect of his complaint about the inefficiency of the investigation.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Having regard to the procedural protection from ill-treatment under Article 3 of the Convention (see

Labita v. Italy

[GC], no. 26772/95, § 131, ECHR 2000-IV), was the investigation conducted by the domestic authorities in the present case effective for the purposes of that Article?

2.

Did the applicant have at his disposal an effective domestic remedy for his complaint under Article 3, as required by Article 13 of the Convention?