CtEDO 19.01.2015 Auto

KAMALA ALIYEVA v. AZERBAIJAN

RESPONDENT
AZE
HOTĂRÂRE
19.01.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
KAMALA ALIYEVA v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Comunicat la 19 ianuarie 2015 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 37786/12 Kamala ALIYEVA împotriva Azerbaidjanului depusă la 18 iunie 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Kamala Aliyeva, este un național azerian, născut în 1965 și locuiește în Baku. El este reprezentat în fața Curții de către dl Agayev, avocat practicant în Baku. Faptele cazului, prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. În iunie 2005, reclamantul a achiziționat un apartament de două camere cu o suprafață totală de 39.1 mp la 69 de strada Topchubașov din Baku. Apartamentul a avut acces direct la o curte privată. Apartamentul a fost înregistrat în proprietatea reclamantului de către Registrul de Stat al Proprietăților Immobilabile. La începutul anului 2010, oficialii Autorității Executive a orașului Baku („BCEA”) au contactat rezidenții unor clădiri rezidențiale din zona în care a fost localizat apartamentul reclamantului, notificându-le că proprietățile din zona respectivă trebuiau să fie expropriate pentru nevoile de stat și demolate cu scopul de a construi un parc urban. Expropriarea a fost efectuată pe baza ordinului BCEA nr. 511 din 24 septembrie 2008 (nedisponibilă în dosarul de caz). Ordinea a autorizat, de asemenea, încheierea unui contract cu o persoană privată, R.K., oferindu-i autoritatea de a negocia, în numele BCEA, cu rezidenții din zonă cu scopul de a plăti compensații pentru ei. Cu acest scop, BCEA a transferat în contul bancar personal al R.K. o sumă neespecificată de bani primite inițial de la Fondul de Stat pentru petrol și desemnate pentru compensarea rezidenților transferați. Compensarea a fost stabilită de BCEA în valoare de AZN 1.500 pe m mp, pentru toate proprietățile situate în zonă. În curând autoritățile au început lucrările de demolare la scară largă din zonă, ceea ce a dus la acumularea de resturi în jurul apartamentului reclamantului și problemele cu aprovizionarea de electricitate, gaz și apă. În noiembrie 2010 liniile de gaze la apartamentul reclamantului au fost definitiv tăiate. În ciuda acestui lucru, reclamantul a refuzat să abandoneze apartamentul. La 19 noiembrie 2010, autoritățile au demolat apartamentul reclamantului. În timpul demoliției unele dintre bunurile ei, care au fost în interiorul apartamentului și care a estimat că este în valoare de aproximativ 17.000 până la 18.000 de manaturi azeriene (AZN), fie au dispărut sau au fost deteriorate. La 9 decembrie 2010, reclamantul a semnat un contract de vânzare cu R.K. care a achiziționat oficial apartamentul deja demolit de la ea. Reclamantul a fost plătit AZN 58.650 în temeiul contractului. Reclamantul s-a mutat la un alt apartament deținut de ea, pe care ea a fost închiriată înainte. La 14 ianuarie 2011, reclamantul a depus o acțiune în fața Curții de District Nasim, împotriva BCEA, a Autorității Executive de District Nasim și a Biroului de Poliție de District Nasim. Ea susține că acțiunile autorităților sunt ilegale și că ingerința în drepturile ei de proprietate este în încălcarea cerințelor Constituției, Codului Civil și Codul Locației privind inviolabilitatea proprietăților private și procedurile de expropriare și achiziționarea de către stat a proprietăților private, precum și cerințele de la art. 8 din Convenția și art. 1 din Protocol Nr. 1 la Convenție. De asemenea, a susținut că contractul de vânzare din 9 decembrie 2010 nu este valabil, deoarece este un contract încheiat cu o credință proastă, prin care R.K., fiind agentul BCEA, care a abuzat de autoritatea sa prin interferarea ilegală cu drepturile de proprietate ale reclamantului, a profitat de situația reclamantului și a forțat-o să accepte condiții nefavorabile. inter alia anularea contractului din 9 decembrie 2010, restabilirea apartamentului și a curtei sale în starea lor originală, precum și AZN 500.000 și AZN 200.000 în compensare pentru, respectiv, prejudiciu material și moral. Prin hotărârea din 11 aprilie 2011, Curtea de District Nasim a respins cererile reclamantului, constatând că contractul de vânzare este valabil și că reclamantul nu a justificat cererile de compensare. La 10 august 2011, Curtea de Apel a respins recursul reclamantului și a susținut hotărârea Curții de District Nasim din 11 aprilie 2011. Curtea Supremă a depus un recurs la Curtea Supremă, reiterând plângerile și susținând că procedurile din instanțele inferioare au fost nedreptate. Prin decizia din 22 decembrie 2011 Curtea Supremă a respins recursul reclamantului în privința punctelor de drept. În conformitate cu articolele 6 și 13 din Convenție, reclamantul se plâng că procedura internă este nedreaptă, că instanța internă nu este independentă și nu constituie un remediu eficace și că hotărârile și deciziile acestora au fost nejustificate deoarece nu au aplicat dispozițiile juridice care se aplică în mod clar în cazul său. Reclamantul se plâng, în temeiul articolului 8 din Convenție, că a existat o interferență ilegală și nejustificată cu dreptul ei de a respecta domiciliul ei. Reclamantul se plâng în temeiul articolului din Protocolul nr. 1 la Convenție că a existat o interferență ilegală și nejustificată în posesia ei. Reclamantul a fost privat de bunuri în interesul public, în conformitate cu condițiile prevăzute de lege și în conformitate cu principiile dreptului internațional, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. Care au fost condițiile de fond și procedural (inclusiv condițiile în ceea ce privește compensația care trebuie plătită) impuse de legea aplicabilă pentru a fi legală privarea de bunuri și au fost aceste condiții respectate în acest caz? Care a fost baza juridică pentru acțiunile autorităților relevante în vederea alienării proprietăților private ale reclamantului? Cum s-a determinat valoarea compensației (oferită reclamantului și altor persoane afectate) în acest caz și care a fost baza juridică pentru stabilirea compensației în acest mod? În momentul semnării unui contract de vânzare din 9 decembrie 2010 cu reclamantul, dl Rufan Habil oglu Kazimiv a acționat ca agent de stat și cum poate fi caracterizat legal acest contract ca parte a procesului de alienare a apartamentului reclamantului? Reclamantul a avut o audiere echitabilă în determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție? A fost respectat dreptul reclamantului la o decizie motivată? A existat o ingerință în dreptul reclamantului de a respecta domiciliul ei, în sensul articolului 8 § 1 din Convenție? În cazul în care a fost această interferență în conformitate cu legea și necesară în conformitate cu art. 8 § 2? Guvernul este solicitat să furnizeze copii ale următoarelor: (1) Hotărârea sovietică a miniștrilor SSR din Azerbaidjan și Planul General de Dezvoltare al Baku din 1987 adoptată prin această decizie; (2) decizia din 30 august 1989 a Comitetului Executiv al Comunului Sovietic al Deputaților Populari din Baku; (3) Autoritatea Executivă a orașului Baku („BCEA”) ordona nr. 511 din 24 septembrie 2008; (4) decizia oficială de autorizare a încheierii unui contract între BCEA și dl Rufan Habil oglu Kazimov și o copie a acestui contract; (5) toate celelalte documente, decizii, ordine și scrisori referitoare la expropriarea și demolarea clădirilor rezidențiale și a altor clădiri în zona în care a fost localizat apartamentul reclamantului. Părțile sunt, de asemenea, solicitate să prezinte copii ale: (1) documentul de titlu care confirmă înregistrarea apartamentului în proprietatea reclamantului de către Registrul de stat al imobilizării; și (2) contractul de vânzare și achiziție încheiat între reclamant și dl Rufan Habil oglu Kazimov.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2015-01-19
0,95
HUSEYNOV v. AZERBAIJAN
Communicated on 19 January 2015 FIRST SECTION Application no. 22730/12 Eldar HUSEYNOV against Azerbaijan lodged on 12 April 2012 STATEMENT OF FACTS The applicant, Mr Eldar Huseynov, is an Azerbaijani national, who was born in 1941 and lives
CtEDO 2025-05-20
0,94
CASE OF ALIYEVA AND OTHERS v. AZERBAIJAN
22 October 2015). As in those cases, in the present case the applicants’ properties were demolished on the basis of an order issued by the head of the Baku City Executive Authority (“the BCEA”). Under the order of 9 March 2010, the building
CtEDO 2017-01-19
0,94
ALIYEVA AND OTHERS v. AZERBAIJAN and 3 other applications
Communicated on 19 January 2017 FIFTH SECTION Application no. 67879/12 Aida Alish gizi ALIYEVA and others against Azerbaijan and 3 other applications (see list appended) The applicants are Azerbaijani nationals. They were born on various da
CtEDO 2014-01-28
0,94
KHALIKOVA v. AZERBAIJAN
Communicated on 28 January 2014 FIRST SECTION Application no. 42883/11 Nuriya KHALIKOVA against Azerbaijan lodged on 14 July 2011 STATEMENT OF FACTS The applicant, Ms Nuriya Khalikova, is an Azerbaijani national, who was born in 1964 and li
CtEDO 2024-10-17
0,93
CASE OF ALI ZADE v. AZERBAIJAN
64.17 sq. m in Baku. 3. The facts of the present case are similar in several respects to those in Khalikova v. Azerbaijan (no. 42883/11, 22 October 2015). As in that case, the applicant’s property in the present case was demolished by the B
Sursă