- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 21 ianuarie 2015
- Stat pârât
- MNE
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Minić împotriva Muntenegrului și alte 5 cereri
Traducere în română Auto
Comunicat la 21 ianuarie 2015 SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 17335/07 Budislav MINIδ împotriva Muntenegruului și a altor 5 cereri (a se vedea lista adăugată) Cei șase solicitanți din aceste cauze au depus șase cereri (primul reclamant a depus două cereri; și al cincilea și al șaselea solicitanți au depus o cerere; pentru detalii personale suplimentare a se vedea anexa atașată). Toate acestea sunt reprezentate în fața Curții de către dl R. Šuković și dl Minić (care este, de asemenea, primul reclamant), avocații care practică în Bijelo Polje și, respectiv, Kolašin, cu excepția primului reclamant însuși, care este reprezentat de dl R. Šuković singur.
Circumstanțele cazurilor Faptele cazurilor, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează: Procedura civilă (a) Cea de-a doua și cea de-a treia solicitanți La 10 ianuarie 2001, reclamanții al doilea și al treilea au depus o cerere de compensare împotriva unei alte persoane private, X. La 6 iulie 2001, Tribunalul de Primă Instanță ( Osnovni sud ) în Kolašin a suspendat procedura ( prekida se postupak ) până la încheierea procedurii penale împotriva X. Această decizie a fost susținută de Înaltul Tribunal ( Viši sud ) în Bijelo Polje la 1 martie 2002. Până la 24 octombrie 2008, procedurile penale împotriva X au fost încheiate.
La o dată neespecificată în 2010, dar înainte de 27 mai 2010, după trei cereri ale celor de-a doua și a treia reclamante în acest sens, a fost reluată procedura civilă împotriva X. La 28 iunie 2010, Tribunalul a hotărât în favoarea celui de-al doilea reclamant și a examinat cererea depusă de cel de-al treilea reclamant retras. La 10 decembrie 2010, Înaltul Tribunal a susținut această hotărâre. (b) Al patrulea reclamant La 26 noiembrie 1999, o persoană privată a instituit o procedură civilă împotriva celui de-al patrulea reclamant care solicită îndepărtarea anumitor conducte de canalizare.
La 13 iunie 2008, după trei mandate, Tribunalul de Primă Instanță din Kolašin a hotărât împotriva celui de-al patrulea reclamant, hotărârea care a fost susținută de Înaltul Tribunal din Bijelo Polje la 20 decembrie 2008. Procedura de compensare (toți reclamanții) La o dată neespecificată în 2003 primul reclamant a depus o cerere de compensare împotriva statului, menținând că dreptul său la un proces a fost încălcat într-un timp rezonabil, deoarece un set de proceduri de punere în aplicare la care era parte era încă în curs. La 23 decembrie 2004, Tribunalul de Primă Instanță din Bijelo Polje a stat în parte în favoarea sa, se bazează pe art. 11 din Legea privind procedura civilă și pe art. 7 din Legea privind Tribunalele (a se vedea B.2 și B.3 mai jos), precum și pe art. 6 din Convenția.
Se pare că, la o dată neespecificată ulterior, statul a depus un recurs. Nu există informații în dosarul privind rezultatul recursului. La 16 iunie 2005 și, respectiv, 2 iunie 2006, Tribunalul de Primă Instanță din Bijelo Polje a hotărât împotriva primului reclamant în legătură cu alte două astfel de cereri de compensare, având în vedere că aceste proceduri pentru care s-a plângut de lungime au fost încheiate într-un timp rezonabil și că primul reclamant a contribuit la lungimea acesteia, respectiv.
La 26 iunie 2006, Curtea Supremă a emis un aviz juridic (pravni stav ) specificarea faptului că sistemul juridic național al Muntenegru nu are un remediu legal pentru încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil, că instanța din Muntenegru nu are competența de a decide în această privință și că toți cei care au considerat că dreptul la un proces a fost încălcat într-un timp rezonabil ar putea depune o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea mai jos B.1). La 1 februarie 2007 și, respectiv, 18 octombrie 2006, Curtea Înaltă din Bijelo Polje a anulat hotărârile de primă instanță emise la 16 iunie 2005 și 2 iunie 2006 în ceea ce privește primul reclamant și a respins afirmațiile sale, se bazează pe respectivul aviz juridic.
Între 29 ianuarie 2007 și 24 august 2007, toate reclamanții au depus cereri de compensare împotriva statului în fața Curții Supreme, susținând că dreptul lor la un proces într-un timp rezonabil a fost încălcat, ca o serie de proceduri civile, inițiate anterior sau împotriva lor, au fost încă în curs de desfășurare la momentul respectiv sau au fost încheiate recent. Între 26 februarie 2007 și 11 septembrie 2007, Curtea Supremă a declarat că nu are competența de a face față cererilor, care se bazează, de asemenea, pe acest aviz juridic, și le-a respins. Avizul relevant al dreptului și practicii interne emis de Curtea Supremă de Muntenegru la 26 iunie 2006 (Pravni stav Vrhovnog suda Republike Crne Gore; SU VI br.
38/2006) Partele relevante ale prezentului aviz se citesc după cum urmează: „Sistemul juridic intern nu oferă nicio soluție juridică împotriva încălcărilor dreptului la o audiere într-un timp rezonabil, motiv pentru care instanțele din Republica Muntenegru nu au competența de a decide în ceea ce privește cererile de prejudiciu moral cauzate de încălcarea acestui drept. Orice persoană care se consideră victimă de o încălcare a acestui drept poate, prin urmare, depune o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în termen de șase luni de la adoptarea hotărârii finale de către instanțe interne. [Când a fost solicitat să se pronunțe în ceea ce privește cererile de compensare menționate mai sus] ... instanțele din Republica Muntenegru trebuie să decline competența ... și să declare ... [lei] ... inadmisibilă (în conformitate cu art. 19 alineatul (3) din Legea privind procedura civilă)…
Dreptul la o audiere într-un termen rezonabil este prevăzut în art. 7 din Legea Curților, în timp ce Legea de procedură civilă prevede în art. 11 alin. (1) o datorie a instanțelor de a încerca să desfășoare procedurile fără întârzieri, într-un timp rezonabil... Secțiunea 200 din Legea Obligațiilor prevede că ... leziunile morale pot fi acordate pentru ... încălcări ale ... drepturile persoanelor fizice... Din regulamentele menționate mai sus se poate concluziona că sistemul juridic garantează tuturor dreptul la o audiere într-un timp rezonabil și nu numai pentru că Convenția Europeană a Drepturilor Omului este direct aplicabilă la nivel național, ci și pentru că legislația internă prevede explicit acest drept.” Legea Curții (Zakon o sudovima; publicată în Jurnalul Oficial al Republicii Muntenegru - OG RM - nos.
05/02 și 49/04) Secțiunea 7 din prezenta Lege prevede că toată lumea are dreptul la un proces imparțial într-un timp rezonabil. Legea de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku, publicată în OG RM nos. 22/04, 28/05 și 76/06) Secțiunea 11 (1) prevede, printre altele, , pentru obligația instanțelor interne de a se asigura că procedurile se desfășoară fără întârzieri și într-un timp rezonabil. Legea obligațiilor (Zakon o obligacionim odnosima, publicată în Jurnalul Oficial al Republicii Socialiste Federale Iugoslave nos. 29/78, 39/85, 57/89 și 31/93) Secțiunea 172 alineatul (1) din Legea privind obligațiile în vigoare la momentul respectiv, cu condiția ca o entitate juridică să fie responsabilă pentru daunele cauzate unei părți terțe de unul dintre organismele sale în exercitarea funcțiilor sale sau în raport cu acestea.
Secțiunea 200 prevede posibilitatea instanțelor de a acorda prejudiciu moral pentru, printre altele , încălcarea libertăților și drepturilor persoanelor fizice (slobode i prava ličnosti Carta Constituțională a Uniunii de Stat a Serbiei și Muntenegru (Ustavna povelja državne zajednice Srbija i Crna Gora, publicată în Jurnalul Oficial al Serbiei și Muntenegru nr. 1/03) art. 5 prevede ca Uniunea de Stat a Serbiei și Muntenegru să consista în teritoriul statelor membre, Serbia și Muntenegru.
art. 9 prevede, printre altele, art. 9 , că tratatele internaționale privind drepturile omului și minorităților și libertățile civile care sunt în vigoare în Serbia și Muntenegru au fost direct aplicabile (neposredno se primenjuju art. 10 prevede, printre altele , că tratatele internaționale ratificate au supremație asupra legislației statelor membre . Prezenta Carte a intrat în vigoare la 4 februarie 2003. În temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, reclamanții se plâng de lipsa accesului la o instanță, deoarece instanța internă a refuzat să examineze cererile lor de compensare cu privire la fond. Al doilea, al treilea și al patrulea reclamant se plâng de asemenea în ceea ce privește durata procedurilor civile împotriva altor persoane private.
Au invocat, de asemenea, art. 13 din Convenție, în sensul că nu aveau un recurs intern eficace pentru durata procedurilor interne. în încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție? În special, având în vedere dispozițiile interne relevante (a se vedea B.2 - B.4 mai jos), reclamanții au suferit o încălcare a dreptului lor de acces la o instanță, astfel cum este garantat de art. 6 § 1 din Convenție? Guvernul este, de asemenea, invitat să depună hotărârea Curții Înalte la Bijelo Polje, pronunțată la un recurs împotriva hotărârii din 23 decembrie 2004 a Curții de Primă Instanță la Bijelo Polje P.br.12/03. 2. A fost lungimea procedurii civile care implică reclamanții al doilea, al treilea și al patrulea în încălcarea cerinței de „temp rezonabil” prevăzute la art. 6 § 1 din convenție?
Având în vedere deciziile care refuză să examineze cererile lor de compensare, reclamanții al doilea, al treilea și al patrulea, au fost negați un remediu eficace pentru a se plânge de lungimea procedurii lor interne, în încălcarea articolului 13 din Convenție? Apendice cererea nr. Muntenegren Kolašin Radivoje ŠUKOVI Š337/07 07/04/2007 Budislav MINI (primul reclamant) Muntenegren Kolašin Radivoje ŠUKOVI Š389/07 07/04/2007 Žarko BULATOVI (al doilea reclamant) Muntenegren Kolašin Budislav MINI și Radivoje ŠUKOVI Š403/07 07/04/2007 Darinka MINI (al treilea reclamant) Muntenegren Kolašin Budislav MINI și Radivoje ŠUKOVI 50417/07 23/08/2007 RADOVII (al patrulea reclamant) Montenegren Kolašin Budislav MINI își Radivoje ŠUKOVI 37837/07 20/08/2007 Milidrag BULATOVII (al cincilea solicitant) Muntenegren Kolašin și “Goleš” (al șaselea solicitant) Muntenegren Kolašin Budislav MINI își Radivoje ŠUKOVII
Communicated on 21 January 2015
SECOND SECTION
Application no. 17335/07 Budislav MINIĆ against Montenegro and 5 other applications (see list appended) The six applicants in the present cases lodged six applications (the first applicant lodged two applications; and the fifth and sixth applicants lodged one application; for additional personal details see the attached Annex). They are all represented before the Court by Mr R. Šuković and Mr B. Minić (who is also the first applicant), lawyers practising in Bijelo Polje and Kolašin, respectively, except for the first applicant himself, who is represented by Mr R. Šuković alone. A. The circumstances of the cases The facts of the cases, as submitted by the applicants, may be summarised as follows:
The civil proceedings (a) The second and third applicants On 10 January 2001 the second and third applicants lodged a compensation claim against another private person, X. On 6 July 2001 the Court of First Instance ( Osnovni sud ) in Kolašin suspended the proceedings ( prekida se postupak ) until the criminal proceedings against X were terminated. This decision was upheld by the High Court ( Viši sud ) in Bijelo Polje on 1 March 2002. By 24 October 2008 the criminal proceedings against X were terminated. On an unspecified date in 2010 but prior to 27 May 2010, after three requests by the second and third applicants to that effect, the civil proceedings against X were resumed. On 28 June 2010 the Court of First Instance ruled in favour of the second applicant and considered the claim lodged by the third applicant withdrawn. On 10 December 2010 the High Court upheld this judgment. (b) The fourth applicant On 26 November 1999 a private person instituted civil proceedings against the fourth applicant seeking removal of certain sewage pipes. On 13 June 2008, after three remittals, the Court of First Instance in Kolašin ruled against the fourth applicant, which decision was upheld by the High Court in Bijelo Polje on 20 December 2008.
The compensation proceedings (all the applicants) On an unspecified date in 2003 the first applicant filed a compensation claim against the State, maintaining that his right to a trial within a reasonable time had been violated, as one set of enforcement proceedings to which he was a party was still ongoing. On 23 December 2004 the Court of First Instance in Bijelo Polje ruled partly in his favour, relying on section 11 of the Civil Procedure Act and section 7 of the Courts Act (see B.2 and B.3 below), as well as on Article 6 of the Convention. It would appear that on an unspecified date thereafter the State filed an appeal. There is no information in the case file as to the outcome of the appeal. On 16 June 2005 and 2 June 2006, respectively, the Court of First Instance in Bijelo Polje ruled against the first applicant upon two other such compensation claims, on the grounds that these proceedings in respect of which he complained of the length, had been concluded within a reasonable time and that the first applicant had contributed to the length thereof, respectively. On 26 June 2006 the Supreme Court issued a legal opinion ( pravni stav ) specifying that the national legal system of Montenegro did not have a legal remedy for violations of the right to a trial within a reasonable time, that the courts in Montenegro had no jurisdiction to rule on the matter and that all those who considered that their right to a trial within a reasonable time had been violated could lodge an application with the European Court of Human Rights (see B.1 below). On 1 February 2007 and 18 October 2006, respectively, the High Court in Bijelo Polje quashed the first-instance judgments issued on 16 June 2005 and 2 June 2006 in respect of the first applicant and rejected his claims, relying on the said legal opinion. Between 29 January 2007 and 24 August 2007 all the applicants lodged compensation claims against the State before the Supreme Court, maintaining that their right to a trial within a reasonable time had been violated, as a number of civil proceedings, previously instituted by or against them, were still ongoing at the time or had recently been concluded. Between 26 February 2007 and 11 September 2007 the Supreme Court declared that it lacked competence to deal with the claims, also relying on the said legal opinion, and rejected them. B. Relevant domestic law and practice 1. Opinion issued by the Supreme Court of Montenegro on 26 June 2006 (Pravni stav Vrhovnog suda Republike Crne Gore; SU VI br. 38/2006) The relevant parts of this Opinion read as follows: “The domestic legal system offers no legal remedy against violations of the right to a hearing within a reasonable time, which is why the courts in the Republic of Montenegro have no jurisdiction to rule in respect of claims seeking non-pecuniary damages caused by a breach of this right. Any person who considers himself a victim of a violation of this right may therefore lodge an application with the European Court of Human Rights, within six months as of the adoption of the final judgment by the domestic courts. [When asked to rule in respect of the compensation claims referred to above] ... the courts in the Republic of Montenegro must decline jurisdiction ... and declare ... [them] ... inadmissible (pursuant to section 19 (3) of the Civil Procedure Act)… The right to a hearing within a reasonable time is provided in section 7 of the Courts Act, whereas the Civil Procedure Act provides in section 11 (1) a duty of the courts to attempt to conduct the proceedings without delays, within a reasonable time... Section 200 of the Obligations Act provides that ... non-pecuniary damage can be awarded for ... violations of ... the rights of individuals... It can be concluded from the above-mentioned regulations that the legal system guarantees everybody the right to a hearing within a reasonable time, and not only because the European Convention on Human Rights is directly applicable on the national level, but also because the domestic legislation explicitly provides for that right.” 2. The Courts Act (Zakon o sudovima; published in the Official Gazette of the Republic of Montenegro - OG RM - nos. 05/02 and 49/04) Section 7 of this Act provides that everybody has the right to an impartial trial within a reasonable time.
The Civil Procedure Act (Zakon o parničnom postupku, published in the OG RM nos. 22/04, 28/05 and 76/06) Section 11 (1) provides, inter alia , for the obligation of the domestic courts to ensure that the proceedings are conducted without delays, and within a reasonable time.
The Obligations Act (Zakon o obligacionim odnosima, published in the Official Gazette of the Socialist Federal Republic of Yugoslavia nos. 29/78, 39/85, 57/89 and 31/93) Section 172 (1) of the Obligations Act in force at the time provided that a legal entity was liable for the damage caused to a third party by one of its bodies in exercising its functions or in relation thereto. Section 200 provided for a possibility of the courts to award non-pecuniary damages for, inter alia , violations of freedoms and rights of individuals ( slobode i prava ličnosti ).
Constitutional Charter of the State Union of Serbia and Montenegro (Ustavna povelja državne zajednice Srbija i Crna Gora, published in the Official Gazette of Serbia and Montenegro no. 1/03) Article 5 provided that the State Union of Serbia and Montenegro consisted of the territory of its member States, Serbia and Montenegro. Article 9 provided, inter alia , that the international treaties relating to human and minority rights and civil freedoms which were in force in Serbia and Montenegro, were directly applicable ( neposredno se primenjuju ). Article 10 further provided, inter alia , that ratified international treaties had supremacy over the legislation of the member States. This Charter entered into force on 4 February 2003. COMPLAINTS Under Article 6 § 1 of the Convention the applicants complain about lack of access to a court in that the domestic courts refused to examine their compensation claims on the merits. The second, third and fourth applicants also complain about the length of civil proceedings against other private persons. They also invoked Article 13 of the Convention in that they lacked an effective domestic remedy for the length of various domestic proceedings. QUESTIONS 1. Were the decisions of the Supreme Court to declare the applicants’ compensation claims inadmissible ratione materiae in breach of Article 6 § 1 of the Convention? In particular, given the relevant domestic provisions (see B.2 - B.4 below), have the applicants suffered a violation of their right of access to a court as guaranteed by Article 6 § 1 of the Convention? The Government are also invited to submit the decision of the High Court in Bijelo Polje, rendered upon an appeal against the judgment of 23 December 2004 of the Court of First Instance in Bijelo Polje P.br.12/03. 2. Was the length of the civil proceedings involving the second, third and fourth applicants in breach of the “reasonable time” requirement contained in Article 6 § 1 of the Convention? 3. Having regard to the decisions refusing to examine their compensation claims, were the second, third and fourth applicants denied an effective remedy to complain about the length of their domestic proceedings, in breach of Article 13 of the Convention? APPENDIX Application no. Lodged on Applicant name Nationality Place of residence Represented by 17335/07 07/04/2007 Budislav MINIĆ (the first applicant) Montenegrin Kolašin Radivoje ŠUKOVIĆ 17337/07 07/04/2007 Budislav MINIĆ (the first applicant) Montenegrin Kolašin Radivoje ŠUKOVIĆ 17389/07 07/04/2007 Žarko BULATOVIĆ (the second applicant) Montenegrin Kolašin Budislav MINIĆ and Radivoje ŠUKOVIĆ 17403/07 07/04/2007 Darinka MINIĆ (the third applicant) Montenegrin Kolašin Budislav MINIĆ and Radivoje ŠUKOVIĆ 50417/07 23/08/2007 Ɖurađ RADOVIĆ (the fourth applicant) Montenegrin Kolašin Budislav MINIĆ and Radivoje ŠUKOVIĆ 37837/07 20/08/2007 Milidrag BULATOVIĆ (the fifth applicant) Montenegrin Kolašin and “Goleš” (the sixth applicant) Montenegrin Kolašin Budislav MINIĆ and Radivoje ŠUKOVIĆ